DOCUMENTELE DE NEGOCIERE
Documentele de pozitie au fost documentele oficiale prin care România si-a prezentat pozitia fata de fiecare din cele 31 de capitole de negociere, stadiul adoptarii "acquis-ului" comunitar, precum si masurile si calendarul de adoptare a "acquis-ului" care nu a fost înca implementat în legislatia nationala. Angajamentele asumate prin Documente de pozitie trebuie strict respectate dupa transmiterea lor catre UE. În cazul în care aceste documente nu sunt respectate, se considera ca normele comunitare au fost încalcate.
Dosarul de fundamentare cuprinde acte cu circuit intern. Informatiile cuprinse în acest dosar stau la baza elaborarii Documentelor de pozitie. Acest dosar cuprinde: prevederile acquis-ului comunitar la capitolul respectiv; concordanta dintre legislatia româneasca si acquis-ul comunitar; strategiile adoptate de Guvern în domeniu; masurile necesare a fi luate pentru transpunerea acquis-ului si calendarul legislativ pentru realizarea acestor masuri; necesitatile de finantare pentru preluarea "acquis-ului";
În negocierile de aderare la UE, una din problemele cele mai importante priveste acordarea unor perioade de tranzitie si derogari.
perioada de tranzitie reprezinta o exceptie cu caracter temporar de la aplicarea normelor comunitare într-un domeniu precis, solicitata de un stat candidat, prin Documentul de pozitie si înscrisa, ulterior, în Tratatul de aderare. Perioada de tranzitie intra în vigoare de la data la care un stat devine membru UE si se încheie la sfârsitul duratei sale, iar din acest moment, statului respectiv i se aplica normele comunitare.
derogarea este o exceptie permanenta într-un domeniu strict determinat; poate lua sfârsit doar atunci când normele comunitare de la care s-a cerut derogarea sunt abrogate sau modificate, iar derogarea devine fara obiect.
Perioadele de tranzitie si derog& 20320t192u #259;rile trebuie sa fie foarte bine argumentate. Politica UE este de a limita numarul si durata perioadelor de tranzitie si de a exclude, pe cât posibil, derogarile.
Orice solicitare pentru o perioada de tranzitie trebuie însotita, în documentul de pozitie, de un plan care sa asigure aplicarea progresiva a acquis-ului comunitar, astfel încât, la sfârsitul perioadei de tranzitie, normele de la care s-a solicitat exceptarea temporara sa fie aplicate în întregime.
DESFĂsURAREA NEGOCIERILOR
Spre deosebire de alte tipuri de negociere, cele de aderare se desfasoara, în principal, în procedura scrisa. Întâlnirile au loc la nivel de ministri / sefi de delegatii si la nivel de negociatori sefi, adjuncti ai sefilor de delegatii. Conform procedurii au loc cel putin o întâlnire la nivel ministerial si una la nivel de adjuncti ai sefilor de delegatii la fiecare sase luni (în cursul unei presedintii a Consiliului UE).
Baza negocierilor de aderare este reprezentata de documentul de pozitie împreuna cu pozitia comuna a Uniunii Europene.
Documentele de pozitie si Dosarele de fundamentare au fost supuse, de fiecare data, aprobarii Guvernului României. Dupa adoptarea de catre Guvern, documentele de pozitie erau înaintate Consiliului UE, care le transmitea Comisiei Europene.
Deschiderea negocierilor a fost conditionata de atingerea unui nivel minim necesar de adoptare si punere în aplicare a acquis-ului comunitar, coroborat cu prezentarea unor documente de pozitie care reflecta corespunzator aceasta stare, si care prezinta programe viitoare de îndeplinire a cerintelor de aderare, bine fundamentate si credibile. România a deschis negocierile pe 15 februarie 2000.
Pe baza pozitiei comune propuse de Comisia Europeana asupra capitolelor pentru care gradul de pregatire a tarii condidate permite începerea negocierilor, Consiliul UE adopta cu unanimitate decizia cu privire la deschiderea capitolelor de negociere urmatoare.
Dupa aceasta, urmeaza negocieri care se finalizeaza cu închiderea provizorie a capitolelor.
Negocierile de aderare a României la UE au fost încheiate la 14 decembrie 2004.
Rezultatele negocierilor asupra celor 31 de capitole sunt încorporate într-un Tratat de aderare elaborat de Comisia Europeana în colaborare cu viitorul stat membru.
Proiectul de Tratat - rezultat al unor negocieri pe text, care au început în mai 2004 - va fi supus spre aprobare, pe 25 aprilie 2005, Consiliului UE. Avizul conform al Parlamentului European a fost dat pe 13 aprilie 2005, dupa votul majoritar obtinut în Comisia pentru afaceri externe. Rezultatul votului din Parlament: 497 pentru, 91 împotriva si 71 de abtineri.
Semnarea Tratatului va avea loc pe 25 aprilie 2005 - în aceeasi zi cu votul din Consiliul Uniunii - la Luxemburg, în tara care detine presedintia Uniunii.
Dupa semnare,
Tratatul de aderare va trebui ratificat de Parlamentul
European, de toate statele membre ale UE, precum si de
TEXTUL TRATATULUI DE ADERARE
Tratatul
de aderare, comun pentru România si
Prima parte a Tratatului contine definitii si prevederi privind caracterul obligatoriu al tratatelor fundamentale si al actelor adoptate de institutiile comunitare si de Banca Centrala Europeana anterior aderarii României si Bulgariei la UE.
Partea a doua contine prevederi institutionale, care reglementeaza participarea celor doua tari la institutiile Uniunii.
Partea a treia, respectiv prevede4rile permanente, cuprinde obligatia adoptarii actelor introduse de institutiile UE în diferite domenii, precum si precizari privind mecanismul si conditiile în care se va realioza aceasta adoptare.
Partea a patra - prevederile temporare - cuprinde masurile tranzitorii (cuprinse în anexe), prevederile institutionale si prevederile financiare, precum si clauzele de salvgardare .
Partea a cincea - prevederi referitoare la adptarile institutionale - cuprinde dispozitii referitoare la adptarile institutionale necesare în urma aderarii României si Bulgariei, modalitatile de aplicare a actelor institutionale comunitare fata de România si Bulgaria si o serie de prevederi finale.
În legatura cu textul propriu-zis al Tratatului
Art. 1 al Tratatului precizeaza ca Bulgaria si România devin membre ale Uniunii Europene si, totodata, devin parti la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice
Art. 2 stipuleaza ca, în cazul
în care Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa nu este în vigoare la data aderarii,
în Art. 4 se precizeaza ca Tratatul se ratifica în conformitate cu normele lor constitutionale (în Parlament sau Referendum), instrumentele de ratificare urmând a fi depuse pe lânga Guvernul Italiei pâna cel târziu pe 31 decembrie 2006.
Se mentioneaza ca, daca instrumentele de ratificare vor fi depuse înaintea acestei date, Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Daca, în schimb, unul din cele doua state nu a depus instrumentul sau de ratificare în timp util, Tratatul intra în vigoare pentru celalalt stat care a depus instrumentul sau.
Art. 5 precizeaza ca textul Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa, redactat în româna si bulgara, se anexeaza la Tratatul de aderare.
Protocolul privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Bulgarieie si României la Uniunea Europeana prevede, între altele:
Dispozitiile Constitutiei, ale Tratatului Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA) si actele adoptate de institutiile europene constituite prin Constitutie, devin obligatorii pentru cele doua state;
România si Bulgaria adera la deciziile, acordurile, declaratiile, rezolutiile sau alte luari de pozitieale Consiliului European si ale Consiliului UE, vor respecta principiile si orientarile care decurg din aceste documente si vor lua masuri pentru punerea în aplicare a acestora;
Potrivit
art. 5, România si
Prin
art. 6 din Protocol, România si
România
si
De
la data aderarii, România si
De la data aderarii, România si Bulgaria se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu terte tari, inclusiv din Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA); de asemenea, la data aderarii sau cât mai repede posibil dupa aceasta data, România si Bulgaria se vor retrage din acordurile si organizatiile internationale din domeniul pescuitului la care Uniunea este si ea parte;
Ca masuri tranzitorii, în legatura cu institutiile si organismele U.E., tratatul prevede urmatoarele:
Art. 2i : prin derogare
de la numarul maxim de membri ai P.E. prevazut în Constitutie
(33), numarul parlamentarilor se majoreaza, corespunzator
perioadei dintre data aderarii si începutul legislaturii 2009-2014 a
Parlaqmentului European. Cele doua tari vor avea:
În acelasi articol se prevede ca "înainte de 31 decembrie 2007, România si Bulgaria sunt obligate sa organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul direct al cetatenilor lor..".
Se precizeaza, totodata, ca "în cazul în care alegerile sunt organizate dupa data aderarii, membrii P.E. care reprezinta popoarele Bulgariei si României sunt numiti, pentru perioada dintre data aderarii si data fiecareia dintre alegeri (...) de catre parlamentele acestor state din rândurile lor, în conformitate cu procedura stabilita de fiecare stat în parte".
B. Voturile din Consiliu: Prin Tratat, României i s-au acordat 14 voturi, iar Bulgariei 10. Se modifica si numarul de voturi din Consiliu pentru majoritate calificata dupa cum urmeaza:
"Actele se considera adoptate în cazul în care cel putin 255 de voturi pentru , reprezentând majoritatea membrilor în cazurile în care, potrivit Constitutiei, acestea trebuie adoptate pe baza unei propuneri a Comisiei. În celelalte cazuri, hotarârile se considera adoptate daca primesc cel putin 255 de voturi pentru, reprezentând cel putin doua treimi din membrii".
Comisia Europeana: În conformitate cu art. 45 din Protocol, România va dispune de un membru al Comisiei (comisar european) de la data aderarii. El este numit de Consiliu, de comun acord cu presedintele Comisiei, dupa consultarea Parlamentului. Mandatul acestuia înceteaza la aceeasi data cu cel al membrilor aflati în functie la data aderarii.
Curtea de Justitie : România si
Curtea de Conturi
: România si
Comitetul Regiunilor
: România si
Comitetul Economic si Social: Se completeaza prin
numirea a 27 de membrii reprezentând
diferitele componente sociale si economice ale societatii civile
din România si
De la data aderarii, România si
Tratatul cuprinde o impresionanta lista de conventii si protocoale la care România devine parte la data aderarii, inclusiv o lista a dispozitiilor acquis-ului Schengen care urmeaza sa devina obligatorii si aplicabile pe teritoriul României la data aderarii, precum si o Anexa III, cuprinzând adaptarile la actele adoptate de Institutiile europene.
Posibila amânare a datei aderarii (art. 39)
În cazul în care - în temeiul urmaririi de catre Comisie a îndeplinirii angajamentelor asumate în contextul negocierilor de aderare si a rapoartelor Comisiei - exista dovezi clare ca stadiul pregatirii pentru aderare si aplicarea acquis-ului în România si Bulgaria este de natura încât exista un risc, ca într-un numar important de domenii, oricare dintre aceste state sa fie în mod evident nepregatit sa îndeplineasca obligatiile care decurg din calitatea de membru la data aderarii, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate sa hotarasca, în unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderarii sa fie amânata cu un an, pâna la 1 ianuarie 2008.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, la recomandarea Comisiei, poate sa amâne aderarea României pâna la 1 ianuarie 2008 în cazul în care sunt constatate deficiente semnificative în îndeplinirea de catre România a unuia sau mai multora dintre angajamentele asumate cu prilejul încheierii negocierilor, la 14 decembrie 2004.
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, la recomandarea Comisiei, si dupa o evaluare amanuntita efectuata în toamna anului 2005 a progreselor realizate de România în domeniul politicii de concurenta, poate sa amâne aderarea României pentru 1 ianuarie 2008 în cazul în care se constata deficiente semnificative în îndeplinirea obligatiilor asumate în temeiul Acordului european de asociere sau a mai multora din angajamentele asumate la 14 decembrie 2004.
În principal, aceste angajamente si cerinte - cuprinse în Anexa IX la Protocol - sunt:
a) În vederea asigurarii unui înalt nivel al controlului si supravegherii la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene, modernizarii echipamentului si infrastructurii la frontiera si la punctele de trecere a frontierei se va întocmi - pâna în martie 2005 - un Plan unic multianual de investitii. De asemenea, România trebuie sa accelereze planul de recrutare a 4438 de agenti si ofiteri ai politiei de frontiera si sa asigure un nivel de 100% în privinta acoperirii cu personal, pâna la aderare, de-a lungul frontierei cu Ucraina, Moldova si coasta Marii Negre.
De asemenea, România trebuie sa puna în aplicare toate masurile necesare pentru a combate efectiv emigratia ilegala.
b) Sa dezvolte si sa puna în aplicare un plan de actiune si o strategie de reforma a sistemului judiciar actualizate si integrate, inclusiv principalele masuri pentru punere în aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii privind statutul magistratilor si a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii care a intrat în vigoare la 30 septembrie 2004.
Ambele documente actualizate trebuie prezentate Uniunii Europene pâna în martie 2005; trebuie asigurate resursele financiare si umane adecvate pentru punerea în aplicare a planului de actiune; România trebuie sa demonstreze, pâna la sfârsitul lunii martie 2005, functionalitatea deplina a noului sistem de distribuire aleatorie a cazurilor.
c) Sa accelereze considerabil lupta împotriva coruptiei, în special împotriva coruptiei la nivel înalt, prin aplicarea riguroasa a legislatiei anticoruptie si a independentei efective a Parchetului National Anticoruptie, precum si prin prezentarea anuala, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingator de activitati PNA în lupta împotriva coruptiei la nivel înalt;
d) Sa realizeze un audit independent al rezultatului si impactului generate de actuala Strategie nationala anticoruptie. Pâna în martie 2005 sa fie realizata o noua Strategie anticoruptie multianuala, însotita de un Plan de actiune.Strategia trebuie sa includa angajamentul de revizuire a procedurilor penale îndelungate, pâna la sfârsitul anului 2005, pentru a asigura ca tratarea cazurilor de coruptie se face într-un mod rapid si transparent, astfel încât sa se garanteze sanctiuni adecvate cu efect descurajator. În sfârsit, trebuie adoptate masuri, pâna la sfârsitul anului 2005, în vederea reducerii considerabile a numarului de organisme care au atributii de prevenire sau investigare a coruptiei pentru evitarea suprapunerii responsabilitatilor.
e) Sa asigure, pâna la sfârsitul lui martie 2005, un cadru legislativ clar cu privire la sarcinile jandarmeriei si politiei, precum si cooperarea dintre acestea, si a unui plan de recrutare a 7000 de posturi în politie si 18000 posturi în jandarmerie pâna la data aderarii.
f) Sa puna în aplicare o strategie multianuala concreta împotriva criminalitatii, pentru a reduce statutul României de tara de origine, tranzit si destinatie a victimelor traficului de persoane.
g) Sa asigure efectiv, prin Consiliul Concurentei, identificarea oricarui ajutor de stat potential, inclusiv în ceea ce priveste ajutorul de stat sub forma reesalonarii platilor catre bugetul de stat ori a reesalonarii platilor privind furnizarea de energie.
h) Sa consolideze mecanismele de monitorizare a ajutorului de stat si sa asigure un nivel satisfacator al monitorizarii atât în domeniul politicii antimonopol cât si în domeniul ajutorului de stat.
i) Sa prezinte, pâna la mijlocul lunii decembrie 2004, un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice. Sa respecte angajamentul de a nu acorda sau plati, începând cu 1 ianuarie 2005 si pâna la 31 decembrie 2008, nici un ajutor catre combinatele siderurgice incluse în Strategia nationala de restructurare.
un desen sau model industrial protejat înaintea datei de aderare se extinde pe teritoriul noilor state membre pentru a avea acelasi efect în întreaga comunitate
denumirea de "rachiu de fructe" poate fi înlocuita prin denumirea de "palinca" numai pentru bautura spirtoasa produsa în România. Se recunosc în Comunitate denumirile de: Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea.
Este descrisa bautura "Pelin" si anume: "bautura aromatizata pe baza de vin alb si rosu, must de struguri concentrat, suc de struguri (sfecla de zahar) si o tinctura speciala din ierburi, având o tarie alcoolica de nu mai putin de 8,5% vol., un continut de zahar invertit de 45-50 grame pe litru si o aciditate totala de nu mai putin de 3 grame pe litru exprimata ca acid tartric".
Se prevad praguri de procesare a unor produse agricole proaspete. De exemplu, 50390 tone rosii (fata de 4500000 tone Italia, 1050000 tone Portugalia, 194639 tone Polonia, 156343 Bulgaria) si 523 tone piersici (fata de 300000 tone Grecia, 17843 tone Bulgaria, 180794 tone Spania, 6 tone Cipru).
De la data aderarii, României i se acorda dreptul de plantare reprezentând 1,5% din suprafata viticola totala, respectiv 2830,5 ha.
România va avea dreptul, anual, la o cantitate maxima garantata de
piata de: - 42 de tone de fibra de in lungi;
921 tone de fibre de in scurte si cânepa;
România asigura ca terenul care a fost utilizat pasune permanenta la data de 1 ianuarie 2007 este mentinut ca pasune permanenta.
Pentru anul de piata 2005/2006 si în anii urmatori, România va primi un sprijin, în functie de productia obtinuta, de 126,075 EUR/ha.
România (împreuna cu Ungaria si Slovacia) poate aplica o cota redusa a accizei de cel putin 50% din cota standard la nivel national la alcoolul etilic, în cazul în care acesta este produs în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodariile producatorilor.
Art. 31: În primul an de la aderare, Uniunea acorda Bulgariei si României asistenta financiara provizorie, denumita "Facilitatea de tranzitie" în vederea dezvoltarii si întaririi capacitatii lor administrative si judiciare de a pune în aplicare si asigura respectarea dreptului Uniunii si pentru apromova schimbul de bune practici între parteneri.
Creditele totalizeaza pentru cele doua tari 82 milioane EUR..
Prin Tratat se constituia "Facilitatea Schengen" pentru perioada dintre data aderarii si sfârsitul anului 2009 în vederea finantarii actiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si controlul frontierelor.
2008 2009
MEUR 131,8 MEUR 130,8 MEUR
Între data aderarii si sfârsitul anului 2009, România va primi urmatoarele credite pentru actiuni structurale:
2007 2008 2009
1399 MEUR 1972 MEUR 2603 MEUR
Creditele
pentru dezvoltare rurala din cadrul
FEOGA, Sectiunea Garantare pentru România si
42.300.000 EUR, reprezentând contributia financiara a României la bugetul comunitar - suma ce urmeaza a fi platit esalonat, în 8 rate egale pâna în 2011.
29,88 milioane EUR - contributie la Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel
|
