ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA
1. NEGOCIERILE ROMANIEI CU UNIUNEA EUROPEANA
Cererea oficiala de aderare la UE a Romaniei a fost inaintata la 22 iunie 1995, impreuna cu Strategia Nationala de Pregatire a Aderarii Romaniei la UE, adoptata in aceeasi luna la Snagov prin consens politic. in acelasi an, si-au depus cererea si Bulgaria, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania. La Consiliul European de la Luxemburg (dec. 1997), doar sase state au primit avizul Comisiei Europene pentru deschiderea negocierilor de aderare. Acestea erau R. Ceha, Cipru, Estonia, Ungaria, Polonia si Slovenia. La acel moment s-a considerat ca Romania nu putea indeplini pe termen mediu toate conditiile de aderare, respectiv criteriile de la Copenhaga si Madrid. La 30 martie 1998, ministrul roman al Afacerilor Externe primeste primul Parteneriat pentru aderare, alaturi de alti 9 ministri ai tarilor candidate, intr-o intalnire, unde sunt prezenti si ministrii de Externe ai celor 15 tari membre.
Parteneriatul pentru aderare a coordonat asistenta financiara acordata Romaniei de catre Uniunea Europeana si a fost actualizat de mai multe ori (1999, 2002, 2003), luandu-se in considerare evolutia situatiei din Romania, in iunie 1999, Romania 757b16h a inaintat Comisiei Programul National de Aderare la Uniunea Europeana. La Consiliul European de la Helsinki (10-11 dec. 1999) este decisa deschiderea negocierilor de aderare cu Romania, alaturi de alte cinci state candidate (Malta, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria). Negocierile de aderare a Romaniei la UE au fost lansate oficial in 15 febr. 2000.
Pana la sfarsitul anului 2002, fusesera deschise toate capitolele de negociere, insa nu fusesera inchise decat 16.
Tot in 2002 (de la 1 ian.), Comisia Europeana a decis ca cetatenii romani, posesori de pasapoarte valabile, pot calatori fara vize pentru o perioada de scurt sejur in tarile din spatiul Schengen (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania si Suedia).
In acelasi an, Comisia Europeana, in Raportul de Tara pentru 2002, mentioneaza pentru prima data anul 2007 ca data estimativa pentru aderarea Romaniei si Bulgariei, iar Consiliul European de la Copenhaga confirma aceasta data, prezentand, de asemenea, foile de parcurs pentru Romania si Bulgaria. In aceste documente, prin care Consiliul isi exprima sprijinul pentru aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniune, sunt prevazute obligatiile care trebuie indeplinite pana la momentul aderarii celor doua state, punandu-se accent pe imbunatatirea capacitatii administrative si judiciare.
In plus, Consiliul a decis sa mareasca progresiv sprijinul financiar acordat Romaniei cu 20% in 2004, cu 30% in 2005 si 40% in 2006, fondurile de preaderare atingand in acest ultim an nivelul de 1 miliard Euro, Romania devenind, astfel, beneficiarul celui mai mare sprijin oferit vreodata de UE unui stat din afara sa.
Un an mai tarziu, la Consiliul European de la Bruxelles (dec. 2003) a fost stabilit calendarul de aderare a Romaniei la UE. Acesta prevedea finalizarea negocierilor in 2004, semnarea Tratatului de Aderare cat mai curand posibil, in 2005, si aderarea efectiva la UE in ian. 2007.In concluziileConsiliului European s-a afirmat ca aderarea Romaniei si Bulgariei reprezinta obiectivul comun al UE cu 25 de membri. Pentru prima data, intr-un document al Consiliului European este afirmat obiectivul semnarii Tratatului comun de aderare al Romaniei si Bulgariei in 2005, precum si sprijinul Uniunii Europene in acest sens.
Sase luni mai tarziu, la cateva saptamani dupa ce Romania devenise membru NATO, Uniunea Europeana decide instaurarea unei clauze de salvgardare pentru Romania si Bulgaria. Aceasta prevede amanarea cu un an a aderarii, daca nu sunt atinse obiectivele propuse in foile de parcurs. Pentru activarea clauzei este necesara o decizie unanima a Consiliului. Totusi, in aceeasi luna, iunie 2004, Consiliul European de la Bruxelles reconfirma calendarul prevazut pentru aderarea Romaniei. In octombrie, Comisia Europeana prezinta Raportul anual 2004 pentru Romania, precum si Strategia privind perspectivele procesului de extindere, documente in favoarea incheierii negocierilor de aderare cu Romania (si Bulgaria) pana la sfarsitul anului 2004.
La 8 dec. 2004, Romania a inchis provizoriu toate capitolele de negociere, fapt confirmat oficial de Consiliul European de la Bruxelles (16-17 dec. 2004), care a reafirmat calendarul de aderare: aprilie 2005 (semnarea Tratatului de Aderare) si 1 ian. 2007 (aderarea efectiva).
3 TRATATUL DE ADERARE SI STATUTUL DE OBSERVATOR ACTIV
In perioada febr.-apr. 2005 au fost indeplinite toate aspectele tehnice legate de semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei - avizul Comisiei Europene (22 februarie.), avizul conform al Parlamentului European (13 aprilie).
La 25 apr. 2005, a fost semnat la Luxemburg Tratatul intre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana.
In perioada 2005-2006, Tratatul a fost ratificat de Parlamentul European, de Parlamentul Romaniei si al Bulgariei si de statele membre ale UE, conform procedurilor interne. Dupa semnarea tratatului si pana la intrarea lui in vigoare, Romania beneficia de statutul de observator activ in Consiliul Uniunii Europene, precum si in comitetele si grupurile de lucru ale Comisiei.
La 1 ianuarie 2007 Romania si Bulgaria deveneau,cu drepturi depline, tari membre ale U.E.
4. COSTURILE SI BENEFICIILE INTEGRARII
Din punct de vedere economic, Uniunea Europeana este cea mai mare piata unica din lume (mai mare decat SUA si Japonia la un loc), este cel mai important actor comercial din lume (este cel mai mare exportator de produse, cel mai mare importator de servicii si reprezinta principala piata pentru 130 de state - aproape 70% - de pe glob). Pentru investitori, aceste date inseamna oportunitati de afaceri mult mai numeroase si eficienta sporita datorita codului comun de reguli, ceea ce determina o competitivitate mult mai ridicata, in timp ce pentru consumatori, aceasta se traduce printr-o oferta mai variata si preturi mai mici.
Ca membra a comunitatii europene, Romania devine parte a acestor procese, cu statut de partener egal atat in drepturi, cat si in obligatii. Ca membru al Uniunii, Romania va avea, asadar, acces liber la o piata de aproape 500 mii. de locuitori, iar cetatenii si firmele romanesti vor beneficia de cele patru libertati economice esentiale unei economii eficiente: libera circulatie a fortei de munca, a serviciilor, a marfurilor si a capitalului.
Experienta extinderilor anterioare ale UE arata ca, in conditiile acordarii unei asistente financiare masive, aderarea unui stat mai putin dezvoltat poate determina cresterea nivelului de trai al populatiei acestui stat. Acest lucru se datoreaza politicilor economice, dar si politicilor sociale ce au drept scop reducerea decalajelor economice, solidaritatea fiind unul dintre principiile de baza ale Uniunii.
Cetatenii Romaniei vor avea acces la beneficiile integrarii. Unul dintre cele mai importante este accesul egal la oportunitatile de munca in toate tarile membre, drept acordat tuturor cetatenilor Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, orice locuitor al Uniunii poate lucra fara permis de munca in orice stat din interiorul UE, in aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv.
Pentru tarile care au aderat la Uniune inaintea Romaniei, a fost stabilita o perioada de tranzitie care dureaza intre 2 si 7 ani de la aderare. Aceasta perioada de tranzitie poate fi solicitata doar de anumite state si in anumite domenii, unde se considera ca piata muncii ar putea fi amenintata de lucratorii din noul stat membru.
In negocierile pentru capitolul 2 (Libera circulatie a persoanelor), Romania a acceptat aceasta perioada de tranzitie, solicitand clauza reciprocitatii. Unele dintre statele membre nu au solicitat aceasta perioada de tranzitie pentru noii membri si, probabil, nici pentru romani. Si in statele care vor solicita perioada de tranzitie, lucratorii romani vor putea munci pe baza unor acorduri bilaterale speciale pe care Guvernul Romaniei a inceput deja sa le incheie cu o parte din statele membre. Pe de alta parte, intreprinzatorii, mestesugarii si practicantii de profesii liberale (juristi, medici, artisti etc.) vor putea sa lucreze fara restrictii in Uniune imediat dupa aderare. Acest drept la accesul egal pe piata muncii este posibil datorita recunoasterii ca cetateni ai UE a tuturor cetatenilor statelor membre.
Statutul de cetatean al Uniunii Europene este acelasi pentru toti locuitorii statelor membre, indiferefit de momentul aderarii, dimensiunea sau dezvoltarea economica a statuluitsi nu inlocuieste cetatenia statului national, ci doar o completeaza.
Un alt avantaj semnificativ al cetateniei europene, la care vor putea avea acces si cetatenii Romaniei dupa aderare, este posibilitatea de a beneficia de protectie consulara si diplomatica din partea unui alt stat membru in momentul efectuarii unor calatorii in afara UE. in plus, cetatenii romani vor avea dreptul de a calatori si de a se stabili in orice stat membru al Uniunii.
Toate aceste lucruri inseamna egalitatea in drepturi a cetatenilor, acestia fiind reprezentati in toate institutiile europene. Astfel, la fel ca si celelalte state din Uniune, Romania va fi reprezentata in Comisia Europeana, in Consiliu, in Parlamentul European si in celelalte institutii comunitare. Aceasta nu inseamna insa o totala pierdere a suveranitatii statale. Uniunea Europeana reprezinta un proiect social de proportii, pentru care pastrarea diversitatii (culturale, rasiale, etnice, religioase, de gen etc.) si a identitatii nationale si regionale reprezinta principii fundamentale. Desigur, exista un proces de construire a unei identitati europene, dar se doreste ca acesta sa functioneze ca un fel de umbrela protectoare pentru identitatile nationale. Din acest punct de vedere, Romania va fi egala cu toate celelalte tari membre: va avea reprezentanti in institutiile europene, iar documentele importante vor fi traduse si in limba romana, care va deveni una dintre limbile oficiale ale Uniunii.
Romania va ramane un stat democratic suveran, pentru ca Uniunea este compusa din astfel de state. Ca urmare, va avea in continuare si institutii proprii de reprezentare la nivel national: presedinte, parlament, guvern si constitutie proprie. In anumite domenii, cum ar fi, de pilda, comertul exterior, statele membre au decis sa permita Comisiei Europene sa le reprezinte interesele, fapt ce ofera posibilitatea dobandirii unei mai mari influente economice si politice in lume.
Romania si Bulgaria nu au fost state net contributoare in primul an al aderarii, din acest motiv pachetul financiar pentru Romania si Bulgaria a fost limitat la o perioada de 3 ani. Astfel, pentru 2007-2009, Romania si Bulgaria vor trebui sa contracteze proiecte de 15,3 md. Euro si sa cheltuiasca efectiv 9,1 md. Euro, fonduri de la UE. Diferenta de 6,2 md. Euro va fi cheltuita in perioada de dupa 2009. Contributia Romaniei la bugetul UE in 2007 a fost de aproximativ 800 mii. Euro.
Dupa aderare, un sector prioritar va fi agricultura, care va fi sprijinita financiar si institutional in vederea unei dezvoltari rurale durabile care sa asigure venituri decente locuitorilor din zonele rurale, protejand totodata mediul inconjurator. Fondurile pe care le va primi Romania pentru agricultura in perioada 2007-2009 se ridica la aproximativ 4,7 md. Euro, orientate spre dezvoltare rurala si plati directe. Politica Agricola Comuna (PAC), care se aplica in toate statele membre ale Uniunii, este pregatita in prezent si pentru Romania prin programul SAPARD, mediul rural romanesc beneficiind deja de aproximativ 150 mii. Euro anual.
In pofida zvonurilor aparute in ultimii ani, multe soiuri, produse si metode traditionale de preparare a unor produse nu vor disparea. Romania a negociat perioade de tranzitie pentru inlocuirea acelor soiuri hibride de vita de vie interzise de Uniunea Europeana, in general din motive ce tin de protectia consumatorului. Soiurile hibride cultivate pe suprafete mai mici de 0,1 ha si destinate exclusiv consumului familial, si nu comercializarii, nu trebuie inlocuite. In plus, unele produse obtinute prin metode traditionale (in general branza si produse lactate) vor putea fi in continuare realizate astfel. Romania a negociat si obtinut, de asemenea, recunoasterea si protectia unor denumiri de origine geografica pentru mai multe tipuri de bauturi si produse.
In ceea ce priveste adoptarea monedei Euro, acest lucru nu se va intampla automat in momentul aderarii la Uniunea Europeana. Data introducerii monedei unice va fi stabilita prin hotararea comuna a Uniunii si a Romaniei. Conditiile pentru ca o tara sa poata adopta moneda europeana (criteriile de convergenta de la Maastricht) au fost stabilite in 1993 si se refera la controlul inflatiei, limitarea deficitului bugetului de stat si stabilitatea cursurilor de schimb. Adoptarea monedei unice de catre Romania ar putea avea loc la cativa ani dupa aderare, probabil nu mai devreme de 2014.
In fine, devenind membru al Uniunii, Romania devine si stat de granita al acestei organizatii, ceea ce genereaza noi probleme si obligatii, in primul rand, multe chestiuni legate de imigratie .
|
