Raportul Periodic asupra progreselor inregistrate de Romania in vederea aderarii la UE 2004
A. INTRODUCERE
1. Prefata
In Agenda 2000, Comisia a mentionat ca va raporta periodic Consiliului European progresele inregistrate de fiecare tara candidata din Europa Centrala si de Est in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, si va prezenta primul Raport la sfarsitul lui 1998. Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997 a decis ca:
„ Incepand cu sfarsitul anului 1998, Comisia va prezenta rapoarte periodice Consiliului, insotite de recomandarile necesare pentru deschiderea conferintelor interguvernamentale
bilaterale, trecand in revista progresele inregistrate de fiecare aplicant din Europa
Centrala si de Est in vederea aderarii, tinand cont de criteriile de aderare de la
Copenhaga, in special masura in care a fost adoptat acquis-ul Uniunii . Rapoartele
Comisiei vor servi drept baza pentru luarea, la nivelul Consiliului, a deciziilor necesare
pentru conducerea negocierilor de aderare sau pentru extinderea lor asupra altor tari
candidate. In acest context, Comisia va continua sa urmeze metoda adoptata prin Agenda
2000 in evaluarea abilitatii statelor aplicante de a indeplini criteriile economice si sa
indeplineasca obligatiile ce decurg din procesul de aderare.”
Prin urmare, Comisia a publicat o serie de rapoarte periodice anuale privind progresele
inregistrate de Romania intre anii 1998 si 2003.
Structura urmata pentru acest Raport Periodic este, in mare, aceeasi cu cea utilizata in anii
anteriori. Raportul:
- descrie relatiile intre Romania si Uniune, in special in ce priveste cadrul pentru Acordul
de Asociere;
- analizeaza situatia cu privire la criteriile politice stabilite la Consiliul European de la
Copenhaga din 1993 (democratia, statul de drept, drepturile omului, protectia
minoritatilor);
- evalueaza situatia si perspectivele Romaniei in privinta criteriilor economice definite la
Consiliul European de la Copenhaga (o economie de piata functionala si capacitatea de
a face fata presiunilor concurentei si fortelor pietei din cadrul Uniunii);
- examineaza capacitatea Romaniei de a-si asuma obligatiile de stat membru, adica
acquis-ul asa cum rezulta din Tratate, din legislatia secundara si din politicile
comunitarei. Aceasta sectiune nu doar aspecte privind alinierea legislatiei, dar si evolutiile
in ce priveste capacitatea administrativa si judiciara necesara pentru implementarea
acquis-ului. Consiliul European a subliniat importanta acestui ultim aspect la intrunirea
de la Madrid in 1995, si cu cateva ocazii ulterioare, cel mai recent la Bruxelles in iunie
2004. La Madrid, Consiliul European a subliniat ca tarile candidate trebuie sa isi
adapteze structurile administrative, astfel incat sa creeze conditiile pentru integrarea
armonioasa a acestor state. Consiliul European de la Bruxelles a subliniat ca o atentie
speciala trebuie acordata de catre Romania si Bulgaria pentru imbunatatirea capacitatea
administrativa si juridica pentru a fi pregatite a devina membre in anul 2007.
Acest Raport ia in considerare progresele inregistrate de la Raportul Periodic din anul
Raportul urmareste daca reformele planificate si mentionate in Raportul Periodic din anul 2003 au fost duse la indeplinire si examineaza noile initiative. In plus, acest Raport ofera o evaluare generala a situatiei fiecarui aspect luat in considerare, stabilind pentru fiecare cei mai importanti pasi pe care Romania trebuie sa ii intreprinda in vederea aderarii.
Mai mult, luand in considerare ca Raportul va reprezenta baza de evaluare de catre Comisie
a stadiului pregatirii Romaniei pentru a deveni membra a UE pana la data aderarii, acesta
include o evaluare a progreselor inregistrate de Romania de la Opinia din 1997.
Pentru fiecare din capitolele de negociere, Raportul ofera o evaluare succinta a gradului de
implementare a angajamentelor asumate in negocieri, precum si o privire de ansamblu
asupra aranjamentelor tranzitorii ce au fost acordate. Acolo unde Romania si-a asumat
angajamentul de a indeplini masuri specifice pana la data aderarii, Comisia a evaluat
procesele relevante in pregatirea acestora. In functie de progresele viitoare ale Romaniei in
indeplinirea criteriilor politice, obiectivul este de ca Romania sa devina membru al UE in
ianuarie 2007. Calendarul de implementare a angajamentelor asumate de Romania iau in
calcul aceasta perspectiva.
Raportul contine o sectiune separata examinarii gradului in care Romania a dus la
indeplinire prioritatile continute in Parteneriatul de Aderare.
Ca si in Rapoartele anterioare, progresele au fost masurate pe baza deciziilor efectiv luate,
a legislatiei efectiv adoptate, a conventiilor internationale efectiv ratificate (cu o atentie
deosebita asupra implementarii) si a masurilor efectiv implementate. Romania a fost invitata sa furnizeze informatii cu privire la progresele inregistrate in pregatirea pentru aderare de la publicarea ultimului Raport Periodic. Informatiile furnizate in cadrul Acordului de Asociere si in negocieri, si in cadrul misiunilor de peer-reviews care au avut loc in vederea evaluarii
capacitatii sale administrative in mai multe domenii, au reprezentat surse aditionale.
Deliberarile Consiliului si rapoartele si rezolutiile Parlamentului European au fost luate in
considerare in pregatirea Raportului .
2. Relatiile intre UE si Romania
Evolutii recente in relatiile bilaterale
Comitetul Parlamentar Mixt reunind reprezentanti ai Parlamentului roman si european s-a
intrunit in noiembrie 2003 si in aprilie 2004. Comitetul Consultativ Comun cu Comitetul
Social si Economic s-a intrunit in noiembrie 2003. Au fost lansate procedurile in vederea
infiintarii Comitetului Consultativ Mixt cu Comitetul Regiunilor.
Un Parteneriat de Aderare revizuit a fost adoptat de Consiliu in mai 2003. Ponderea detinuta de Comunitatea Europeana in comertul exterior al Romaniei s-a stabilizat la un nivel ridicat. Castigurile din comertul cu UE-15 in anul 2003 a fost cu 9.8% peste nivelul din anul 2002 si a reprezentat 61.9% din comertul total al Romaniei. In anul 2003, exporturile catre UE-15 au fost cu 8% peste nivelul din 2002,reprezentand 67.7% (11.2 miliarde €) in exporturile totale ale Romaniei. In timp ce tendinta de crestere a exporturilor UE catre Romania a continuat in anul 2003, s-a inregistrat totodata o crestere importanta a exporturilor romanesti de produse agricole catre Comunitate, care a contribuit la o reducere semnificativa a deficitului comercial in acest sector. Principalele exporturi industriale catre UE-15 au constat in textile, echipamente, incaltaminte si produse din otel.
Exporturile de produse agricole ale Romaniei catre UE-15 au constat in principal in
animale vii, legume si seminte oleaginoase. In 2003, importurile din UE-15 au crescut cu
11.5% fata de nivelul inregistrat in 2002, reprezentand 57.6% (12.8 miliarde €) din totalul
importurilor Romaniei. Cele mai importante importuri industriale au constat in
echipamente, textile, vehicole, produse din plastic, produse chimice precum si produse din
otel. Principalele importuri agricole au constat in cereale, carne, preparate alimentare si
tutun.
In mai 2004, negocierile privind Acordul European au fost finalizate in ce priveste
liberalizarea comertului agricol, ce au presupus un exercitiu de adaptare tehnica pentru a
lua in calcul acordurile preferentiale care existau intre Romania si anumite state membre
ale CEFTA. In ansamblu, pachetul convenit recunoaste fluxurile comerciale traditionale
existente intre Romania si noile state membre si deschide noi oportunitati comerciale
pentru ambii parteneri. In timp ce tendinta de crestere a exporturilor UE catre Romania a continuat in 2003, s-a inregistrat totodata o crestere semnificativa a exporturilor de produse agricole ale Romaniei catre Comunitate, care a contribuit la o reducere notabila a deficitului comercial in acestsector. In ceea ce priveste produsele agricole transformate, a fost semnat in luna mai 2004 un acord la nivel tehnic prin care exporturile romanesti vor avea liber acces la piata UE, cu exceptia unor produse sensibile, in schimbul unei liberalizari imediate sau graduale ataxelor asupra exporturilor UE catre Romania.
In prezent, exista in vigoare trei masuri de protectie comerciala impotriva importurilor
provenind din Romania: o masura anti-dumping asupra importurilor de tabla groasa si o
masura anti-dumping asupra importurilor de uree. In perioada de raportare nu au fost
impuse noi masuri anti-dumping sau compensatorii si nu a fost initiata nici o investigatie
impotriva Romaniei. In aprilie 2004, UE a adoptat masuri de salvgardare definitive asupra
importurilor de fructe citrice conservate iar in august 2004, masuri de salvgardare
provizorii au fost impuse importurilor de somon de ferma.
In baza unei Decizii a Consiliului din mai 1997, modificata de Decizia Consiliului din
septembrie 2002, Comisia a deschis negocierile formale cu Romania cu privire la PECA
(Protocolul privind Evaluarea Europeana a Conformitatii) in luna octombrie 2003.
Negocierile se afla in desfasurare.
Asistenta comunitara
Trei instrumente pre-aderare au fost finantate de Comunitatea Europeana pentru a ajuta
tarile candidate din Europa Centrala si de Est cu pregatirile pre-aderare: programul Phare
SAPARD, care ofera sprijin pentru dezvoltarea rurala si agricola; si ISPA, care finanteaza
proiectele de infrastructura in domeniul mediului si transportului. Sprijinul oferit de aceste
programe se axeaza pe prioritatile din Parteneriatul de Aderare, care sunt menite sa ajute
statele candidate sa indeplineasca criteriile de aderare.
Volumul total al asistentei pre-aderare disponibila pentru Romania pe anul 2004
(aproximativ 825 milioane €) este semnificativ si in crestere: aceasta reprezinta o resursa
financiara foarte importanta pentru Romania, situata la nivelul de 1.4% din PIB, 5.25% din
veniturile bugetului consolidat sau 38% din cheltuielile pentru investitii din bugetul
national.
Phare ofera sprijin pentru constructia institutionala, investitii pentru intarirea infrastructurii
de reglementare necesara pentru asigurarea conformitatii cu acquis-ul si pentru investitii
pentru realizarea coeziunii economice si sociale. Phare ajuta totodata tarile candidate sa isi
dezvolte mecanismele si institutiile necesare pentru implementarea Fondurilor Structurale
dupa aderare; este sprijinit de un numar limitat de masuri (investitii si scheme de
imprumut) cu accent pe probleme tematice si regionale.
Programul Phare a alocat aproape 2.100 milioane Euro Romaniei in perioada 1992 – 2003,
incluzand aici 283 milioane Euro in 2003. Sub-programul de Coeziune Economica si
Sociala din cadrul Programului national Phare 2004 va folosi aproximativ 160 milioane
Euro, 40% din bugetul total Phare pe 2004. Aceasta reprezinta o crestere fata de alocarile
din 2003 cu 48 milioane Euro.
Rata de absorbtie a fondurilor in ceea ce priveste angajamentele a ramas stabila la 97% din
anul 2000. Totusi, implementarea proiectelor este deseori intarziata fata de termenele limita
fixate in Memorandumurile de Finantare. Aceste intarzieri apar mai ales datorita faptului ca
mai mult de 70% din contractele pe fiecare an sunt finalizate abia in ultimele doua luni din
perioada de contractare, permitand numai un singur an pentru implementare, perioada
insuficienta pentru un numar mare de proiecte. Numeroase cereri de amanare a datei limita
sunt inevitabile in fiecare an.
Programul Phare 2004 se axeaza pe urmatoarele prioritati:
- Accentul este pus pe programe multi-anuale, care intaresc capacitatea administrativa si
judecatoreasca, sustinerea minoritatilor si a societatii civile, lupta anti-coruptie,
imbunatatirea conditiilor din inchisori si intarirea cooperarii politienesti (50 milioane
Euro)
- Este acordata o asistenta substantiala pentru functionarea unui sistem de cadastru si
registru al terenurilor unic, eficient si adecvat ca baza pentru obtinerea de sustinere
financiara Comunitara, mai ales in agricultura, si pentru a asigura siguranta investitiilor
(4,5 milioane Euro)
- Respectarea obligatiilor acquis-ului: programele de twinning, asistenta tehnica si
investitiile sunt indreptate in principal in patru directii prioritare: finante publice,
agricultura, mediu si gestionarea frontierelor, acestea de asemenea beneficiind de
programe multi-anuale. Alte domenii specifice acoperite de bugetul pe 2004 sunt: piata
interna, concurenta, statistica, politica sociala si ocuparea fortei de munca, energie,
transporturi, protectia consumatorului, justitie si afaceri interne si sectorul audiovizualului
(155,4 milioane Euro)
- Coeziune economica si sociala: sustinerea este acordata in stransa legatura cu Planul
National de Dezvoltare pe 3 ani adoptat de Guvernul Romaniei in decembrie 2003
(160,1 milioane Euro)
- 28 milioane Euro din cadrul programului au fost acordate dezvoltarii cooperarii
transfrontaliere la granita Romaniei cu Ungaria (5 milioane Euro), Bulgaria (8 milioane
Euro), Moldova (5 milioane Euro), Serbia si Muntenegru (4 milioane Euro) si Ucraina
(6 milioane Euro).
Romania mai participa si beneficiaza de programe multi-tari si orizontale finantate de
Phare, cum ar fi TAIEX, Facilitatea pentru intreprinderi mici si mijlocii, SIGMA si
programul de securitate nucleara.
Romania participa la ora actuala la urmatoarele programe comunitare si Agentii:
Mecanismul de Protectie Civila, Combaterea Discriminarii, Combaterea Excluderii Sociale,
Program de actiune comunitar in domeniul sanatatii publice, Cultura 2000, Vama, e-
Content, Agentia Europeana de Mediu, Fiscalis, Intreprinderea si Spiritul Antreprenorial,
Programul Cadru 6 pentru cercetare si dezvoltare tehnologica, Euratom, Egalitatea sanselor
intre femei si barbati, IDA II, Masuri de stimulare in domeniul ocuparii fortei de munca,
Leonardo da Vinci II, LIFE, Socrates II si Youth. Phare ajuta la acoperirea unei parti din
cheltuielile de participare la aceste programe si agentii. Pentru a eficientiza procedurile
juridice comunitare si pentru a inlesni in acest mod participarea viitoare a Romaniei la
programele comunitare, au fost semnate numeroase Memorandumuri de Intelegere intre
Comisie si Romania.
In general, impactul Phare a fost pozitiv. Transferul efectiv de know-how, de echipamente
si de resurse financiare a avut loc intr-un numar de domenii importante, cum ar fi:
- Administratia din Romania: intarirea capacitatii administrative a administratiei publice
la nivel central si local (27 milioane Euro). Proiecte destinate pentru sustinerea
procesului de reforma a administratiei publice din Romania, intarirea capacitatii
administrative a Parlamentului Romaniei si dezvoltarea capacitatii administratiei
romane de a gestiona si monitoriza fondurile europene de pre-aderare intr-o maniera
adecvata si eficienta;
- Justitie si afaceri interne: consolidarea gestionarii frontierelor si gestionarea
fenomenului migratiei prin proiecte de twinning pentru functionarea Politiei de
Frontiera si sustinerea prevenirii si controlului spalarii banilor. Alte proiecte sunt
menite sa asigure concordanta cu acquis-ul in domeniul cooperarii politienesti si lupta
impotriva crimei organizate si consolidarea capacitatii institutionale in lupta impotriva
coruptiei;
- Constructie institutionala pentru implementarea Planului National de Dezvoltare
(PND): acest proiect Phare 2000 in valoare de 7 milioane Euro a insemnat corelarea a 9
proiecte de twinning la nivel national si local pentru pregatirea PND si a institutiilor
pentru gestionarea fondurilor structurale. Aceasta actiune a avut o insemnatate
importanta pentru sustinerea eforturilor Romaniei in domeniul capitolului 21 (Politica
regionala si coordonarea instrumentelor structurale);
- Sustinerea investitiilor in vederea infiintarii de noi intreprinderi si a dezvoltarii
intreprinderilor mici existente: acest proiect Phare 2000 in valoare de 8 milioane Euro
(si alte 8 milioane Euro din co-finantare nationala) a dus la sustinerea dezvoltarii a mai
mult de 400 de intreprinderi micro si mici, mai mult de 400 de companii au fost
echipate cu tehnologie noua si echipamente specifice, care a condus la crearea a 3000
de noi locuri de munca.
Programul Phare permite o descentralizare crescuta a gestionarii, ceea ce implica
eliminarea cerintei de aprobare ex ante de catre Delegatia Comisiei pentru licitatii si
contractari. Pentru ca acest lucru sa fie posibil, trebuie sa fie indeplinite conditii prealabile
stricte care sa se aplice gestionarii programelor, controlului financiar si structurii finantelor
publice.
Sistemul de management a fondurilor Phare al Romaniei a fost deja implementat in anul
2002. O actualizare a acestuia a devenit necesara pentru a putea lua in considerare restructurarile majore ale structurii relevante a administratiei romanesti, cele mai recente
fiind cele efectuate la inceputul lui 2004, cand functiile Coordonatorului National al
Asistentei au fost transferate la Ministerul de Finante. Actualizarea, precum si masurile
necesare pentru a solutionarea acestor aspecte au fost contractate doar in prima jumatate a
lui 2004. A fost luata decizia angajarii de personal suplimentar si, incepand de acum si
pana la sfarsitul anului, Guvernul roman conduce un exercitiu major de angajare pentru a
putea acoperi necesarul de personal.. Astfel, sunt necesare mari investitii in politica de personal, pregatire si de control a calitatii inainte ca, in baza unei evolutii pozitive in domeniul procesarii ofertelor in cadrul licitatiilor si in baza aplicarii regulamentului privind coordonarea (1266/1999) si Regulamentul Financiar (Articolul nr.
164), Comisia Europeana sa acrediteze agentiile romanesti pentru implementarea EDIS. In
momentul de fata, Romania intentioneaza sa candideze pentru acreditarea EDIS in 2005.
Comisia Europeana a aprobat in noiembrie 2000 programul SAPARD pentru Romania.
Asistenta financiara comunitara pentru Romania in cadrul programului SAPARD, pentru
anul 2004, este in valoare de 158,7 milioane Euro. Asistenta financiara pentru anul 2003 a
fost in valoare de 16,3 milioane Euro.
Aspectul cel mai important in ceea ce priveste programul SAPARD pe 2004 se refera la
cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor si in mod special la folosirea alocatiilor
financiare pe anul 2000, dat fiind ca fondurile nefolosite din cadrul acestei asistente vor fi
retrase pana la sfarsitul lui 2004. Au fost facute eforturi substantiale pentru a reduce
intarzierile in procesarea cererilor de finantare (formulare de aplicare si solicitari de plata),
simplificarea procedurilor si descentralizarea procesului de evaluare.
In Decembrie 2003, Agentia SAPARD a fost acreditata pentru implementarea a trei noi
masuri: „Investitii in exploatatiile agricole”, „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor
economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative” si „Imbunatatirea
pregatirii profesionale”. Odata cu aceasta acreditare, Agentia va gestiona 80% din suma
disponibila pentru Romania in cadrul programului. Romania a depus la Comisie pana in
august 2004 doua declaratii de cheltuieli pana la sfarsitul anului 2003 (0,56 si respectiv 4
milioane Euro) si doua pentru primul si cel de-al doilea trimestru din 2004 (29,6 milioane
Euro). Prima rambursare a cheltuielilor declarate de catre Romania a fost facuta la
inceputul lui Iulie 2004, cand controalele de performanta necesare pentru prima masura au
fost incheiate.
Pana la sfarsitul lui august 2004, un numar de 912 proiecte au fost contractate cu
beneficiarii, reprezentand 559.44 milioane Euro din cheltuielile publice, din care 419.64
milioane Euro provenind din contributii ale Comunitatii, in timp ce 73,1 milioane de Euro a
fost platit beneficiarilor.
A fost infiintat un Comitet de monitorizare de catre Autoritatea de Management, care s-a
intalnit pana in prezent de 6 ori. Pana in iunie 2004, programul a fost modificat de 4 ori.
Comisia a aprobat ultima modificare in septembrie 2004.
Romania s-a confruntat cu un numar mare de probleme administrative in primele 18 luni de
implementare a programului, care au intarziat substantial procesul de selectare a proiectelor
si de contractare. Aceste probleme par sa fi fost depasite in mare parte in 2004.
Programul ISPA este bazat pe strategiile nationale in domeniul transportului si mediului,
pe care autoritatile din Romania le-a finalizat in 2000.strategiile pentru mediu si transport
sunt acum in curs de revizuire.
Obiectivele strategice in domeniul transporturilor se adreseaza problemelor majore pe care
le are reteaua de drumuri si cale ferata si se axeaza pe modernizarea coridoarelor transeuropene care traverseaza tara. Alte prioritati se refera la probleme ca nivelul crescut al
traficului in zonele urbane si dezvoltarea gradului de utilizare a cailor navigabile. In
sectorul mediu, Romania are probleme acute in ceea ce priveste poluarea aerului, apei si a
solurilor – toate necesitand investitii la scara larga atat din partea sectorului public, cat si
privat. Problema de mediu principala este calitatea foarte slaba a apei, care rezulta din
deversarea apelor menajere netratate sau tratate partial. O alta cauza a problemelor de
mediu si a problemelor de sanatate ce rezulta din aceasta este activitatea necontrolata de
colectare a deseurilor menajere (in special in mediul urban).
In anul 2003, un angajament de 272.3 milioane € a fost aprobat, in sprijinul proiectelor de
transport (149.6 milioane €) si de mediu (122.7 milioane €).Obiectivele strategice in
domeniul transportului se axeaza pe imbunatatirea conditiilor retelelor de drumuri, cai
ferate si cai navigabile interne. In domeniul mediului, a fost acordata prioritate asistentei
oferita Romaniei pentru solutionarea problemelor acute cu care se confrunta in ce priveste
poluarea apei (tratamentul apelor uzate) si managementul deseurilor (colectarea si
depozitarea deseurilor). In particular, trebuie acordata o atentie deosebita managementului fondurilor de pre-aderare pe perioada ramasa pana la aderare.
Twinning
Una din provocarile importante cu care se confrunta tarile candidate consta in nevoia de a
intari capacitatea administrativa si judiciara pentru implementarea acquis-ului.
Incepand din 1998, Comisia Europeana a inceput sa mobilizeze importante resurse
financiare si umane pentru a sprijini aceste tari in acest proces, folosind mecanismul
agentiilor si administratiilor de twinning.
Procesul de twinning, finantat in cadrul programului Phare, face ca experienta bogata in
domeniul sectorului public a Statelor Membre sa fie disponibila statelor candidate, prin
asistenta acordata functionarilor publici si prin programele de pregatire profesionala si
diversele misiuni pe termen scurt ale expertilor.
Mai mult, tarile candidate pot beneficia de expertiza Statelor Membre prin „Twinning
Light”, ce reprezinta un schimb de mecanisme de expertiza pentru sprijinirea proiectelor cu
arie de cuprindere limitata.
Pentru Romania, 132 de proiecte au fost derulate in perioada 1998 – 2003. Twinning-ul va
reprezenta din nou un element important pentru programul pe 2004,contribuind la
rezultatele a 44 de proiecte. Acestea deschid… unui numar mare de sectoare inclusiv
justitie si afaceri interne, piata interna, mediu, reforma administratiei publice, probleme
sociale si ocuparea fortei de munca, agricultura, sprijin pentru managementul fondurilor
structurale si cercetare.
Negocieri
Negocierile cu Romania au fost deschise in februarie 2000.Negocierile continua pe baza
acelorasi principii care au ghidat negocierile de aderare pana in prezent, conform carora
fiecare tara este evaluata pe baza meritelor proprii. Toate cele 31 de capitole de negociere
au fost deschise. Dintre acestea, 27 au fost inchise provizoriu. Urmatoarele capitole au
ramas sa fie inchise: Concurenta, Mediu, Cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor
interne si capitolul Altele.
B. CRITERII DE ADERARE
1. Criterii politice
Criteriile politice pentru aderarea la Uniunea Europeana a statelor candidate, asa cum au
fost stabilite la Consiliul European de la Copenhaga in iunie 1993, precizeaza ca aceste tari
trebuie sa realizeze „stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept,
drepturile omului si respectarea si protejarea minoritatilor”.
In Opinia din 1997 referitoare la depunerea de catre Romania a candidaturii de a deveni stat
membru al UE, Comisia a concluzionat:
„Noile institutii ale Romaniei sunt democratice si stabilitatea acestora pare garantata
acum. Este, insa, nevoie ca acestea sa acorde o mai mare atentie primatului legii la toate
nivelurile aparatului de stat. Alegerile sunt libere si corecte; acestea au condus la o
adevarata schimbare in noiembrie 1996.
Mai raman unele deficiente cu privire la respectarea drepturilor fundamentale, desi
masurile adoptate si garantiile date de autoritatile romane incepand din noiembrie 1996
reprezinta pasi in directia corecta. De exemplu, mai este mult de facut in eradicarea
coruptiei, in imbunatatirea activitatii instantelor si protejarea libertatilor individuale in
timpul actiunilor politiei si campaniilor serviciilor secrete sau in cursul procedurilor
penale.
In acelasi context, chiar daca minoritatea ungara pare bine integrata (data fiind recenta
imbunatatire a situatiei acesteia), nu acelasi lucru se poate spune despre romi (tigani),
care constituie o minoritate destul de mare in Romania.
In final, reformele privind protectia copilului in orfelinate reprezinta un important pas
inainte, dar acestea trebuie sa aiba rezultate.
Imbunatatirile, in curs de la instaurarea noului Guvern, arata ca Romania este pe cale sa
indeplineasca criteriile politice stabilite de Consiliul European de la Copenhaga.”
In Raportul Periodic 2003, Comisia a concluzionat ca:
“Romania continua sa indeplineasca criteriile politice.
Vointa politica de a realiza reforme administrative si juridice exista si anul trecut au fost
lansate mai multe initiative pozitive pentru reformarea administratiei publice si justitiei.
De exemplu, Statutul Functionarului Public a fost revizuit si a fost lansat un amplu proces
de reorganizare a sistemului instantelor. Totusi, procesul de reforma se afla la inceput.
Sectorul serviciilor publice in Romania se caracterizeaza, in continuare, prin proceduri
impovaratoare, transparenta si capacitate de implementare a politicilor reduse. Sistemul
judiciar trebuie sa imbunatateasca managementul cazurilor si consistenta sentintelor,
precum si sa sporeasca independenta justitiei. Trebuie sa se acorde urgent atentie acestor
aspecte importante.
Romania trebuie sa elaboreze o strategie pentru reforma procesului legislativ si de
elaborare a politicilor. Au fost facute progrese privind restrictionarea utilizarii
ordonantelor de urgenta. Totodata, au fost realizate progrese importante prin adoptarea
legilor referitoare la accesul liber la informatii si la transparenta procesului legislativ, dar
acestea au fost doar partial implementate. Reforma constitutionala a sistemului
parlamentar trebuie insotita de masuri pentru sporirea capacitatii parlamentare de a
analizare a proiectelor legislative.
Coruptia in Romania continua sa fie extinsa si afecteaza toate aspectele societatii. Au fost
lansate masuri importante in perioada de referinta – dar implementarea politicilor anticoruptie in ansamblu a fost limitata. Masurile luate trebuie sa aiba impact si sunt necesare eforturi substantial crescute.
Romania continua sa respecte drepturile omului si libertatile fundamentale si a inregistrat
progrese in mai multe domenii importante.
Au fost create structuri pentru implementarea legislatiei anti-discriminare si au fost
sanctionate mai multe cazuri de discriminare. A fost intarita capacitatea Avocatului
Poporului. Progresele recunoscute in Raportul din 2002 in reforma in domeniul protectiei
copilului au continuat si au fost luate in continuare initiative in vederea consolidarii
drepturilor minoritatilor nationale. Implementarea Strategiei Romilor a continuat, desi
lipsa resurselor a facut ca rezultatele sa fie oarecum limitate. In mod similar, procesul de
restituire a proprietatilor a continuat, dar este departe de a fi finalizat.
Au fost lansate reforme in multe alte domenii: modernizarea politiei, imbunatatirea
asistentei pentru persoanele cu handicap, reducerea excluderii sociale, imbunatatirea
dialogului social. Pana in prezent, principalele activitati in domeniu au constat in
dezvoltarea strategiilor si pregatirea cadrului legislativ. Pentru viitor, provocarea va
consta in implementarea acestor initiative. In timp ce propunerile pentru reformarea
Codului Penal reprezinta evolutii pozitive, sunt necesare eforturi pentru consolidarea
libertatii de exprimare. Sunt necesare masuri suplimentare pentru a reduce in continuare
aglomerarea din inchisori.”
Sectiunea urmatoare ofera o evaluare a progreselor inregistrate de Romania, vazute din
perspectiva criteriilor de la Copenhaga, inclusiv functionarea de ansamblu a executivului si
a sistemului judiciar. Aceste progrese sunt, in multe aspecte, strans legate de progresele
privind abilitatea de a implementa acquis-ul, in special in domeniul justitiei si afacerilor
interne. Informatii detaliate referitoare la dezvoltarea capacitatii Romaniei de a implementa
acquis-ul in domeniul justitiei si afacerilor interne pot fi regasite la sectiunea relevanta
(Capitolul 24 – Justitie si afaceri interne) din prezentul Raport.
1.1 Democratia si statul de drept
Romania a realizat stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia si statul de drept.
Aceasta a fost concluzia Opiniei din 1997si a Rapoartelor Periodice urmatoare, care au fost
confirmate de evolutiile din ultimul an. Aceasta sectiune se concentreaza pe cele mai
semnificative evolutii inregistrate de la ultimul Raport Periodic.
In iunie 2004 au fost organizate alegeri locale. Acestea au fost alegeri la nivel national din
anul 2000 ti au fost in general considerate ca libere si corecte. Alegerile parlamentare si
prezidentiale vor fi organizate in noiembrie 2004.
Parlamentul
Situatia politica a ramas stabila, iar partidul de guvernare, PSD, si-a mentinut protocolul de
cooperare cu UDMR. Acest aranjament a asigurat o majoritate sigura in ambele Camere ale
Parlamentului.
Revizuirea Constitutiei in octombrie 2003 a introdus mai multe schimbari importante in
functionarea Parlamentului. Ambele Camere au primit responsabilitatea pentru diferite
tipuri de legislatie, in functie de continutul proiectului de lege. Aceasta permite eliminarea
procedurii medierii precum si necesitatea intrunirii celor doua Camere in sedinte comune,
care era folosita in trecut pentru rezolvarea diferentelor intre Senat si Camera Deputatilor.
Aceste noi reglementari vor canaliza procesul parlamentar. In contradictie cu intentiile
anuntate, Constitutia revizuita nu a redus numarul parlamentarilor.
In perioada de raportare, numarul de acte legislative prelucrate de Parlament a scazut usor,
ceea ce, date fiind resursele limitate ale Parlamentului, ar putea imbunatati capacitatea
acestuia de a analiza eficient legislatia. Cu toate acestea, exista inca deficit de personal
auxiliar calificat, atat pentru Camere cat si pentru grupurile politice. Trebuie introduse
politici de resurse umane, inclusiv instrumente moderne pentru selectia, evaluarea si
promovarea personalului, iar adoptarea statutului personalului parlamentar a fost amanata.
Utilizarea ordonantelor de urgenta a continuat, limitand rolul Parlamentului in procesul
legislativ (vezi mai jos Executivul). Supravegherea externa a activitatii Comisiilor
parlamentare de catre societatea civila este inca redusa.
Executivul
Dupa reorganizarea majora a Executivului din iunie 2003, a mai avut loc o restructurare
in martie 2004. Principala noutate a fost numirea a trei ministri de stat (de fapt, viceprimministri),
responsabili cu coordonarea activitatilor celorlalte ministere, precum si infiintarea unei noi institutii: Cancelaria Primului Ministru. Cancelaria a fost desemnata responsabila
pentru structurile aflate sub autoritatea directa a Primului ministru, pentru controlul
modului de implementare a programelor cu finantare internationala (exceptie facind
programele Uniunii Europene), precum si pentru monitorizarea implementarii acquis-ului
comunitar. De asemenea , a fost reinfiintat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
(fusese desfiintat in urma schimbarilor din iunie 2003). In urma alegerilor locale, in luna
iulie 2004 au fost inlocuiti cinci ministri.
Aceasta ar putea duce la o crestere a eficientei puterii executive, fapt ce ramane, insa, sa fie
demonstrat. Infiintarea unui organism pentru coordonare, Cancelaria Primului Ministru,
este, in general, un lucru pozitiv.
In Rapoartele de Tara anterioare se sublinia faptul ca modalitatea de legiferare utilizata de
puterea executiva, prin intermediul ordonantelor de urgenta, a condus la reducerea
transparentei procesului legislativ, la limitarea posibilitatilor de consultare asupra
proiectelor de lege, determinand instaurarea unei situatii de instabilitate legislativa.
Revizuirea Constitutiei din octombrie 2003, a redefinit situatiile in care pot fi utilizate
ordonantele de urgenta – conform vechilor prevederi, acestea puteau fi folosite in „cazuri
exceptionale”, in timp ce, conform noii Constitutii, acestea pot fi utilizate numai in „cazuri
extraordinare”. Imediat dupa adoptarea noii Constitutii, s-a inregistrat o reducere notabila a
acestor proceduri (in perioada octombrie – decembrie 2003 au fost adoptate 41 de
ordonante de urgenta, fata de 87, in octombrie – decembrie 2002). Totusi, in prima
jumatate a anului 2004, aceasta tendinta de reducere a disparut, fiind adoptate 58 de
ordonante in perioada februarie – iunie 2004 (fata de 65 in aceeasi perioada a anului 2003).
In absenta unei definiri clare a situatiilor acoperite de termenul de „cazuri extraordinare”,
revizuirea Constitutiei ar putea efecte putin semnificative in practica. In plus, in Constitutie
a fost introdusa o prevedere conform careia; o ordonanta de urgenta supusa spre aprobarea
Parlamentului de catre Guvern, care nu a fost aprobata in termen de 30 de zile de catre
acesta, isi pastreaza forma adoptata de prima Camera.
Se mai inregistreaza inca deficiente in ceea ce priveste procesul de elaborare a legilor:
legile sunt adeseori elaborate in fuga, fara a se face o evaluare suficienta a fezabilitatii, a
impactului si a posibilelor implicatii bugetare. Necesitatea amendarii ulterioare a legilor
sporeste instabilitatea legislativa. Participarea scazuta a Ministerului Finantelor Publice in
formularea politicilor care au implicatii financiare importante (de exemplu, investitiile
majore in infrastructura sau finantarea comunitatilor locale) ramane o problema
La nivel de executie se utilizeaza, in general, reguli de consultare formala, dar coordonarea
inter ministeriala ramane limitata in ceea ce priveste continutul. Un studiu elaborat in
perioada de raportare, a ajuns de asemenea la concluzia ca acest fapt determina adeseori o
slaba calitate a actelor normative, creand dificultati in implementarea acestora.
Autoritatile romane au recunoscut necesitatea rezolvarii acestor probleme. Incepand cu
luna martie 2004 au fost organizate intalniri la nivel de secretarii de stat si secretarii
generali din cadrul ministerelor, pentru pregatirea sedintelor saptamanale ale Guvernului.
Aceasta masura i-a permis Guvernului sa se concentreze asupra problemelor politice – in
locul detaliilor tehnice – si a facilitat armonizarea intereselor divergente. Acest fapt ar
trebui sa duca la imbunatatirea calitatii deciziilor guvernamentale.
In cadrul Secretariatului General al Guvernului a fost infiintata Unitatea pentru Politici
Publice , cu scopul de a consolida capacitatea Guvernului de a formula, implementa si
monitoriza politicile publice la nivel central. Aceasta evolutie este binevenita, cu conditia
sa i se atribuite personal si competente adecvate, astfel incat sa aiba un impact semnificativ
in acest domeniu. Ramane inca neclara delimitarea atributiilor intre Unitatea pentru Politici
Publice si Cancelaria Primului Ministru, in ceea ce priveste coordonarea si implementarea.
S-a inregistrat o crestere a gradului de constientizare a publicului si a administratiei in
legatura cu drepturile si obligatiile ce decurg din Legea accesului la informatii si Legea
privind transparenta procesului de luare a deciziilor – asa numita “Lege a transparentei”.
Implementarea ramane insa neuniforma, in special la nivelul administratiei locale. Legea
privind transparenta procesului de luare a deciziilor, care prevede publicarea proiectelor
legislative pentru a fi consultate si comentate de catre actorii implicati, va spori
semnificativ transparenta, atunci cand va fi complet implementata.
In ceea ce priveste aspectele economice si legislatia in domeniul mediului de afaceri,
Guvernul a desfasurat consultari semnificative cu comunitatea de afaceri. Procedurile de
consultare au fost initiate si cu societatea civila pentru o serie de alte initiative legislative
(ex. reforma juridica) – desi consultarea participantilor a ramas una procedurala si nu
substantiala.
Romania a inceput sa acorde atentie observatiilor formulate in precedentul Raport de Tara
cu privire la faptul ca administratia publica este caracterizata de proceduri impovaratoare,
lipsa de profesionalism, salarizare inadecvata si un slab management al resurselor umane.
In mai 2004 a fost lansata Strategia de reforma a administratiei publice. Strategia se refera
la domeniile reformei functiei publice, descentralizarii si deconcentrarii serviciilor si la
coordonarea politicilor. Aceasta constituie o baza buna pentru viitoarea reforma,
implementarea sa trebuind acum sa fie o prioritate.
Reforma functiei publice are ca scop profesionalizarea acesteia: recrutarea si promovarea
pe criterii de merit si decisa in urma unei competitii deschise, nivele de salarizare adecvate,
o schema de salarizare transparenta si predictibila, un mai bun management al resurselor
umane si o mai buna instruire.
In implementarea acestor obiective s-au inregistrat unele progrese, in special, in domeniul
promovarii si structurii carierei. Dupa adoptarea Statutului Functionarului Public in martie
2003, a fost adoptata legislatia secundara, in timpul perioadei de raportare (structura si
dezvoltarea carierei, structura si functionarea comisiilor paritare si de disciplina, planul de
ocupare a functiilor publice pentru anul 2004, etc). Capacitatea Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici a fost substantial consolidata pentru a asigura aplicarea efectiva a
legislatiei, ceea ce reprezinta un progres. Principiul promovarii pe baza competitiei
deschise a fost statuat iar legislatia pentru implementarea acestuia exista. In acelasi timp,
procedurile de implementare trebuie sa fie mai clare si sa aiba un grad mai mare de
transparenta.
In domeniul salarizarii, Guvernul a aprobat o reforma in doua etape: o reforma interimara,
pe termen scurt, care prevede cresteri salariale pana in anul 2005 si o analiza cuprinzatoare,
pe termen mediu, a salarizarii si grilei de salarizare, cu scopul de a asigura un sistem
transparent, echitabil si adecvat, ce va fi functional pana in 2006. Aceasta reprezinta un pas
inainte semnificativ pentru a atrage si mentine functionari publici competenti in sistem. In
februarie 2004 a fost adoptat Codul Etic al functionarilor publici. Impreuna cu Statului
Functionarilor Publici acesta asigura cadrul legal pentru a determina in practica,
responsabilitatii functionarilor publici. In august 2004 a fost semnat un Acord Cadru intre
sindicatele functionarilor publici si Ministerul Administratiei si Internelor.
Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice (UCRAP) a continuat sa lucreze,
impreuna cu celelalte ministere, pentru promovarea modernizarii administratiei publice.
UCRAP a devenit Directie Generala iar numarul personalului a fost sporit pentru a-i
consolida capacitatea operationala. De asemenea, in colaborare cu Institutul National de
Administratie si Agentia Nationala a Functionarilor Publici a fost lansat Programul
Tinerilor Profesionisti, care va pregati functionari de conducere pentru administratia
publica. A fost creat postul de “manager public” si a fost definit cadrul pentru sistemul de
promovare rapida in functia publica.
A fost elaborata o strategie pentru formare si instruirea personalului din administratia
publica, Institutul National de Administratie fiind institutia responsabila pentru
implementarea acesteia. Institutul a marit numarul de cursuri de scurta durata in domeniile:
managementului administratiei publice, finantelor publice, managementului fondurilor UE
si tehnologiei informatiilor. De asemenea a fost lansat un curs cu durata de un an de zile
destinat functionarilor publici.. In iulie 2004, prin Ordonanta de Guvern, a fost
reglementata organizarea si functionarea INA si ale centrelor regionale de formare
continua. INA trebuie sa isi dezvolte in continuare propria capacitate.
Problemele semnalate in Raportul de anul trecut in domeniul descentralizarii si autonomiei
locale raman valabile. Transferul de responsabilitati catre autoritatile locale nu a fost insotit
de un transfer adecvat al resurselor. Capacitatea de a colecta venituri locale ramane limitata
si legislatia, care reglementeaza transferurile financiare catre autoritatile locale, nu este
transparenta si ofera un puternic control consiliilor judetene in detrimentul celor locale.
Sursele suplimentare pentru a finanta investitiile locale (in special infrastructura de
transport si de caldura) sunt reprezentate de „fondurile speciale” acordate de guvern.
Institutiile cu atributii de control al fondurilor publice sunt slabe la nivel local si au existat
rapoarte credibile ce se refera la deturnarea fondurilor publice in interesul anumitor
formatiuni politice. Aceasta reprezinta o problema importanta in momentul in care tara se
pregateste pentru gestionarea fondurilor structurale ale UE.
Cele mai multe autoritati locale sufera din cauza unei capacitati administrative limitate si
fluctuatia functionarilor publici locali este ridicata. Sistemele de management al resurselor
umane sunt sub-dezvoltate, remuneratia este scazuta si trainingul este limitat. Avand in
vedere aceasta situatie, autoritatile locale considera dificila implementarea noilor
responsabilitati ce au fost descentralizate. Sunt inca necesare eforturi majore pentru
imbunatatirea managementului financiar (inclusiv colectarea de date reale) si pentru
remedierea insuficientei dotarilor de tehnologie a informatiilor si abilitatilor de utilizare.
Gradul destul de ridicat al „migratiei politice”, adica schimbarea afilierii de la un partid
politic la altul in timpul mandatului, a fost remarcat ca o problema de catre observatorii
internationali. La alegerile locale din iunie 2000, 30 % dintre primari apartineau partidului
actual de guvernamant. Pana la sfarsitul anului 2003, peste 65 % dintre primari reprezentau
acest partid. Un numar de rapoarte independente au indicat o corelatie intre migratia
primarilor si alocarea fondurilor interne si UE.
Revizuirea Constitutiei a clarificat cadrul legal prin introducerea conceptului deconcentrarii
si prin specificarea faptului ca autoritatile locale nu sunt subordonate prefectului numit de
autoritatile centrale. O lege-cadru privind descentralizarea a fost adoptata in iulie 2004.
Legea privind institutia prefectului, prin care se stabileste statutul corpului prefectilor, a
fost de asemenea, adoptata in iulie 2004. A fost elaborat un plan privind implementarea
acestor doua legi. Acestea reprezinta evolutii pozitive. In plus, in octombrie 2003,
Guvernul a creat un Comitet inter-ministerial pentru relatiile cu administratia publica locala
– desi au avut loc doar doua reuniuni informale de la infiintarea sa.
Este foarte important faptul ca autoritatile romane au intreprins eforturi considerabile in
sensul dezvoltarii strategiei privind managementul procesului de descentralizare intr-o
maniera transparenta si stabila. Strategia a fost adoptata in mai 2004 si identifica prioritati
clare in ceea ce priveste viitoarea reforma. Important este, de asemenea, ca Strategia a fost
realizata cu respectarea informatiilor provenite din cadrul unor ample dezbateri publice
avand participarea principalilor actori (Forumul National). Cu toate acestea reformele
propuse sunt inca in stadiu de proiect si trebuie 818f53i asigurata implementarea lor. Ar trebui
imbunatatita considerabil cooperarea intre Ministerul Administratiei si Internelor si
Ministerul Finantelor Publice in vederea asigurarii reusitei eforturilor privind reforma.
Actele normative privind demilitarizarea politiei, modificate in 2002, au intrat in vigoare in
perioada de raportare.
Sistemul judiciar
Sistemul judiciar romanesc are patru niveluri de instante: judecatorii, tribunale (la nivel
judetean), curti de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pe langa fiecare instanta
functioneaza cate un parchet. In general, cazurile sunt judecate pe fond in curtile de prima
instanta si beneficiaza de doua cai de atac: apelul si recursul. Exista si o curte
Constitutionala care are o dubla competenta: examinarea actelor normative inainte de
promulgarea lor de Presedinte si examinarea actelor normative in vigoare atunci cand se
ridica o exceptie de constitutionalitate in fata instantelor ordinare.
In perioada de raportare, sistemul judiciar a inregistrat un numar de schimbari structurale.
Revizuirea din 2003 a Constitutiei a transformat Inalta Curte de Justitie in Inalta Curte de
Casatie si Justitie, asigurand numirea pe viata a noilor sai membri si de asemenea declarand
justitia ca putere egala si independenta a statului. Inaltei Curti i-a fost conferita (temporar)
responsabilitatea de a hotari in toate cazurile de recurs. Ordinul emis de catre ministrul
justitiei in iunie 2004 cerea tuturor curtilor de apel sa-si publice buletinele anuale de
jurisprudenta, cu scopul de a crea o aplicare mai consistenta a legii in Romania. In iunie
2004 a fost adoptate un pachet de trei legi privind Consiliul Superior al Magistraturii,
organizarea judecatoreasca si statutul magistratilor. Acestea contin propuneri importante,
dar nu s-a facut nici o actualizare a Strategiei privind reforma sistemului judiciar sau a
Planului de actiuni aferent, pentru implementarea procesului de reforma.
Pachetul cu cele trei legi, care au intrat in vigoare pe 30 septembrie, dar nu este insa
implementat efectiv, are ca scop imbunatatirea semnificativa a independentei si eficacitatii
justitiei. CSM isi va asuma intreaga responsabilitate pentru recrutarea, promovarea si
sanctionarea judecatorilor si procurorilor. Legile introduc o schimbare structurala majora in
justitie prin stabilirea de instante specializate in locul sectiilor si completelor specializate
din cadrul curtilor si restabilesc principiul colegialitatii in cauzele din prima instanta, prin
complete formate din cel putin doi judecatori. Pana la sfarsitul anului 2004 ar trebui sa
functioneze trei instante comerciale specializate si una pentru minori si legea familiei,
urmand ca procesul de creare a instantelor specializate sa fie finalizat la sfarsitul anului
2007. Pana la sfarsitul anului 2006, cauzele vor fi distribuite judecatorilor aleatoriu,
folosind un sistem IT.
Ministrul justitiei nu mai poate numi direct judecatorii sau promova magistratii catre
instantele superioare si catre parchete sau intr-o pozitie de conducere in cadrul CSM.
Aceasta reprezinta o evolutie pozitiva in termenii crearii unei justitii independente. Cu toate
acestea, ministrul justitiei este inca responsabil de cu numirea asistentilor judecatoresti, o
pozitie importanta si influenta in cadrul instantelor menita sa inlocuiasca fostii magistrati
consilieri. Presedintii instantelor pot decide in ce sectiune sau complet va fi numit un
judecator. Ministrul continua sa participe la intrunirile celor doua sectiuni ale CSM cu
drept de vot deplin sau cu capacitatea de facto de a-i influenta deciziile.
Un studiu oficial recenta a evidentiat faptul ca majoritatea judecatorilor au fost supusi
presiunilor politice in timpul exercitarii indatoririlor oficiale. Propunerea de catre Executiv
a persoanelor pentru pozitiile decizionale cheie in justitie a devenit o practica obisnuita: in
iulie 2004, un candidat fara experienta practica ca judecator, dar care a lucrat ca consilier
politic la nivel inalt pe parcursul mai multor ani, a fost numit presedintele Inaltei Curti. In
plus fata de schimbarile formale ale legislatiei si ale structurilor organizationale, trebuie
creat un mediu in care judecatorii cu experienta sa capete o cultura a muncii
corespunzatoare noilor responsabilitati ce le revin pentru apararea independentei justitiei in
practica, pentru garantarea aplicarii eficiente a legii si pentru asigurarea de standarde
profesionale ridicate in cadrul sistemului.
Consiliul Superior al Magistraturii va functiona ca o institutie permanenta, dar in afara de
Presedinte si Vice-presedinte, membrii Consiliului vor continua sa-si indeplineasca
indatoririle conform functiilor lor permanente. Ministerul Finantelor Publice trebuie sa
sprijine propunerea CSM in ceea ce priveste bugetul pentru functionare si numarul
angajatilor. In afara de bugetul sau de functionare, CSM nu are dreptul sa faca propuneri
bugetare pentru sistemul judiciar, dar Ministerul Justitiei trebuie sa obtina incuviintarea
formala a Consiliului pentru propunerile sale din acest domeniu.
Schimbarile Codului de Procedura Civila din august 2003 au avut unele consecinte
negative pentru functionarea sistemului judiciar. Curtea Suprema a primit competenta
exclusiva in materie de recurs, ceea ce a condus la o crestere fara precedent a numarului de
recursuri aflate in asteptare (de la 3.175 in 2002 la 35.800 la sfarsitul lunii aprilie 2004).
Aceasta a restrans in mod sever capacitatea partilor in litigiu de a obtine o sentinta
definitiva intr-o perioada de timp rezonabila. Aceasta situatie a devenit de nejustificat, iar
in mai 2004 responsabilitatea pentru recurs a fost redata tribunalelor si curtilor de apel.
Posibilitatea pentru apel in asa zisele cazuri minore si functia de filtrare a Inaltei Curti
pentru a verifica admisibilitatea cauzei au fost eliminate. Au fost introduse masuri
tranzitorii pentru a redistribui cazurile aflate in asteptare la instantele inferioare, dar cu
toate acestea numarul de cauze ramase spre judecare Inaltei Curti este destul de mare,
continand aproximativ 24.000 de cauze. Aplicarea Codului de Procedura Penala revizuit,
care a intrat in vigoare in luna ianuarie 2004, a fost, in unele privinte, insuficient pregatita.
Revizuirile viitoare ale cadrului legal trebuie temeinic planificate si trebuie sa includa
consultari cu practicienii din sistemul judiciar. In luna iulie 2004, a fost adoptat noul Cod
Penal si Legea privind raspunderea penala a persoanelor juridice in cazul falsificarii de
moneda.
Se inregistreaza o lipsa importanta de judecatori, din totalul de 4.312 de posturi declarate,
fiind vacante 480. Aceasta lipsa este semnificativa mai ales in judecatorii si tribunale. In
ceea ce priveste reforma planificata a justitiei, mai ales principiul colegialitatii si
specializarea instantelor, vor cere, de asemenea, o crestere a numarului judecatorilor, iar
necesitatile de recrutare si de formare vor ramane ridicate. In perioada de raportare s-au
desfasurat la scara mare examene de recrutare pe baze competitive. Cei ce au fost recrutati
nu sunt obligati sa urmeze pregatirea judiciara specifica de doi ani oferita de Institutul
National al Magistraturii, ceea ce poate conduce la subminarea rolului institutului ca garant
al standardelor profesionale al celor ce intra in sistem. Cu toate ca s-a inregistrat o mica
scadere a volumului de lucru al judecatorilor in anul 2003 (in cazul judecatoriilor media de
cauze pe an pe judecator a scazut la 581 de la 659 in anul 2002), in primul trimestru al
anului 2004 s-a inregistrat din nou o crestere a volumului de lucru. Se inregistreaza
diferente considerabile in ceea ce priveste volumul de lucru al judecatorilor de la o instanta
la alta, situatia ramanand alarmanta mai ales in marile orase. In ceea ce priveste procedurile
din cadrul instantelor, hotararile initiale beneficiaza de doua cai de atac si in majoritatea
cauzelor individuale pronuntarea hotararii necesita mai putin de sase luni.
Calitatea hotararilor ramane de asemenea o problema si desi proportia cauzelor a caror
hotarare a fost schimbata la apel a inregistrat o scadere in 2003 comparativ cu 2002,
continua sa fie descoperite erori facute de judecatoriile de prima instanta in aproximativ
30% din hotararile civile ce au fost atacate prin procedura apelului. Aceasta situatie se
explica prin supraincarcarea judecatorilor, accesul lor limitat la legislatie, lipsa de
informatie despre noua legislatie, circularea slaba a informatiei in sistemul judiciar si lipsa
perfectionarii si specializarii.
Institutul National al Magistraturii a suferit, pe o perioada prelungita, o instabilitate in ceea
ce priveste conducerea, aceasta limitand progresul reformei. In iunie 2004, a fost numit un
nou director pentru o perioada de doua luni, care in august a fost reconfirmat pentru inca
sase luni. Recrutarea formatorilor cu experienta in profesia judecatoreasca ar putea
contribui la imbunatatirea calitatii cursurilor de formare initiala si de formare continua prin
concentrarea pe aspecte practice, inclusiv implementarea Conventiei Europene privind
Drepturile Omului in Romania cat si a legislatiei UE. Centrul de formare pentru grefieri
continua sa asigure atat formarea initiala cat si formarea continua, dar facilitatile nu
corespund responsabilitatilor ce ii revin.
Calitatea echipamentelor si infrastructurii variaza considerabil de la instanta la instanta, dar
ea este deseori inadecvata. Sistemul de management al cauzelor si al dosarelor este
operational in cateva instante, dar el trebuie fie introdus la scala nationala. Este necesara
continuarea modernizarii, in special prin accelerarea computerizarii instantelor.
Procurorul General isi mentine competenta de a introduce recursuri in anulare in materie
penala. In aprilie 2004 o hotarare de guvern a schimbat denumirea Serviciul Independent
de Protectie Anticoruptie (SIPA) in Directia Generala de Protectie Anticoruptie (DGPA) si
pentru prima data a stabilit obligatii pentru acesta de a raporta Parlamentului asupra
activitatii ce o desfasoara. Stabilirea bazei legale pentru DGPA si numirea unei noi
conduceri in decembrie 2003 sunt evolutii pozitive, deoarece SIPA ducea lipsa de
transparenta si raspundere si a fost semnalata ca fiind implicata in incalcarea drepturilor
omului in inchisori si in exercitarea de influente asupra justitiei. In hotararea de guvern nu
exista nici referire privind cooperarea si impartirea responsabilitatilor DGPA cu PNA,
principala agentie de lupta impotriva coruptiei, si nici un raport privind activitatile DGPA
nu a fost depus la comisia parlamentara specializata. Ratiunea existentei unui serviciu
militarizat de securitate in cadrul Ministerului Justitiei trebuie inca demonstrata.
Nu poate fi raportat nici un progres in ceea ce priveste aplicarea hotararilor judecatoresti in
cauzele civile.
Masuri anticoruptie
Studiile si evaluarile intreprinse atat de organizatiile nationale cat si de cele internationale
confirma faptul ca coruptia ramane o problema serioasa si raspandita in Romania, care
afecteaza aproape toate aspectele societatii. Nu au fost inregistrate reduceri ale nivelului de
percepere a coruptiei iar numarul condamnarilor ramane scazut, mai ales in ceea ce priveste
coruptia la nivel inalt. Lupta impotriva coruptiei este impiedicata de problemele de
integritate chiar in institutiile care sunt implicate in aplicarea legii si lupta impotriva
coruptiei. In noiembrie 2003 au intrat in vigoare Conventiile Consiliului Europei privind
legile civile si penale referitoare la coruptie. Au fost facute schimbari semnificative ale
cadrului legislativ privind lupta impotriva coruptiei printr-o ordonanta de urgenta din
aprilie 2004. Conform acesteia, a scazut pragul financiar pentru declaratiile de avere, a
scazut valoarea cadourilor/atentiilor ce pot fi primite de catre oficialitatile publice si s-au
introdus controale mai stricte asupra detinerii de actiuni si proprietati de catre cei vizati de
legislatie. In general, legislatia anti-coruptie a Romaniei este bine dezvoltata si este in linii
mari in conformitate cu acquis-ul UE. Romania nu este inca parte la Conventia OCDE din
1997 privind Combaterea Mituirii Oficialilor Publici Straini in Tranzactiile Comerciale
Internationale. Cu toate acestea, mai este destul loc pentru imbunatatire pentru a putea face
posibil in practica monitorizarea declaratiilor privind conflictul de interese, prin alinierea
legislatiei privind conflictele de interese cu cele mai bune practici ale UE, introducerea de
sanctiuni pentru completarea incorecta sau incompleta a declaratiilor de interese, includerea
transferului averii catre rude si reducerea rolului probei veritatii inainte ca o investigatie sa
fie demarata in cazurile in care averea a fost dobandita ilegal.
Prioritatea pentru Guvernul Romaniei trebuie sa fie asigurarea implementarii riguroase a
legislatiei existente. Masurile continute in Strategia Nationala Anticoruptie si in Planul de
actiune aferent au avut pana acum un impact limitat. In ciuda suspendarii din functiile de
partid a unui numar de politicieni regionali si locali cunoscuti, nici unul dintre aceste cazuri
nu a condus la sanctiuni penale in perioada de raportare.
Ordonanta de urgenta din aprilie a crescut numarul angajatilor din cadrul PNA, numarul
procurorilor crescand de la 98 la 130. In acelasi timp, ordonanta de urgenta a redus pragul
financiar pentru cauzele pe care structura centrala a PNA le poate cerceta. Aceasta poate
conduce la o crestere a volumului de lucru si la orientarea activitatii PNA spre mica
coruptie. Numarul de condamnari rezultate in urma investigatiilor PNA este mai degraba
modest. Din totalul de 2.300 de cazuri inregistrate la PNA in perioada septembrie 2003 –
iulie 2004, au fost respinse din ratiuni de competenta 348 de cazuri, 867 sunt in proces de
investigare, in timp ce in 925 de cazuri nu a fost dispusa inceperea urmaririi penale si
numai in 160 a fost inceputa urmarirea penala in instanta. De la inceperea activitatii,
cercetarile PNA au condus la 86 de condamnari cu inchisoarea, putine dintre acestea
putand fi considerate cazuri de coruptie la nivel inalt. PNA trebuie sa se asigure ca ramane
orientata pe mandatul sau initial de cercetare a coruptiei de la nivel inalt, in loc de a cerceta
un numar mare de cazuri de mica coruptie. Obligatia PNA de a raporta Parlamentului a fost
anulata in mai 2004 in urma unor cereri repetate din partea Presedintelui PNA,
argumentand ca acest lucru va garanta independenta politica a institutiei. Acest lucru, totusi
limiteaza transparenta, controlul public al PNA si supravegherea parlamentara.
Si alte institutii au un anumit nivel de competenta pentru cercetarea coruptiei, dar
cooperarea inter-institutionala este in general slaba. Acest lucru este daunator eficacitatii
procesului de implementare a legii si reduce transparenta in rezolvarea cazurilor de
coruptie.
Romania continua sa fie implicata in Initiativa Anti-coruptie a Pactului de Stabilitate
sponsorizata de Secretariatul OCDE si participa la Grupul Statelor impotriva Coruptiei al
Consiliului Europei (GRECO). PNA a desemnat un procuror in cadrul GRECO pentru al
doilea grup de evaluare, pe perioada 2002 – 2005. Primul Raport de Evaluare a Romaniei a
fost adoptat in iulie 2004. Plenara GRECO a conchis ca Romania a implementat in mod
satisfacator aproape toate recomandarile de la Primul Raport de Evaluare din martie 2002.
Printre evolutiile pozitive descrise de catre Raportul de Conformitate au fost cresterea
salariilor pentru politisti si pentru anumiti procurori si elaborarea unui cod de conduita
pentru personalul vamal. Recomandarea privind retragerea imunitatii fostilor ministri de la
urmarirea penala nu a fost inca abordata. In urma obligatiilor asumate in cadrul acordului
stand-by incheiat cu FMI in luna iulie 2004, autoritatile romane sunt hotarate sa retraga
imunitatea fostilor ministri pana cel tarziu in luna ianuarie 2005. GRECO trebuie sa
evalueze capacitatea Romaniei de a implementa in practica legile anti-coruptie.
1.2 Drepturile omului si protectia minoritatilor
Romania continua sa respecte drepturile omului si libertatile fundamentale. Aceasta a fost
concluzia Opiniei din 1997 si a urmatoarelor Rapoarte anuale si a fost confirmata in anul ce
a trecut. Urmatoarea sectiune prezinta schimbarile cele mai semnificative intervenite de la
anteriorul Raport anual.
Romania a ratificat principalele conventii in materia drepturilor omului (a se vedea anexa
I). Romania nu a ratificat inca Protocolul Aditional Nr. 12 la Conventia Europeana a
Drepturilor Omului, care interzice discriminarea sub orice forma. In mai 2004, Romania a
semnat Protocolul Nr. 14 la Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor Omului si a
Libertatilor Fundamentale, amendand sistemul de control al Conventiei.
Consiliul National de Combatere a Discriminarii (CNCD) si-a continuat politica de
prevenire a actiunilor de discriminare. Noile prevederi legale adoptate in februarie 2004
reprezinta un progres in transpunerea acquis-ului anti-discriminare. Cu toate acestea, in
ciuda unor imbunatatiri legislative, unele elemente ale unui mecanism eficient de
combatere a discriminarii lipsesc, ca de exemplu inlaturarea probei veritatii sau acceptarea
datelor statistice ca dovada a unei discriminari indirecte. (A se vedea de asemenea
Capitolul 13 – Politica sociala si ocuparea fortei de munca).
CNCD si-a continuat activitatea de prelucrare a plangerilor si de sanctionare a actiunilor de
discriminare. In decursul perioadei de raportare, CNCD a primit 367 de plangeri, a rezolvat
203 si a aplicat 14 sanctiuni. Numarul cel mai mare de plangeri se refereau la discriminarea
bazata pe etnie, urmate de drepturile de pensionare. In general, CNCD a inregistrat
intarzieri in prelucrarea plangerilor. Aceasta se explica in mare masura de constrangerile
interne, ca numarul insuficient de angajati, lipsa unor cursuri de formare adecvate si o
infrastructura inadecvata. Trebuie de asemenea mentionata colaborarea anevoioasa cu alte
institutii publice in procesul de cerere de informatii. Totusi, CNCD si-a demonstrat
capacitatea de a obtine sustinere pentru deciziile sale: deciziile instantelor au confirmat de
cele mai multe ori existenta discriminarii in cauzele contestate – desi amenzile aplicate de
catre CNCD au fost anulate in cateva cazuri. In cazul plangerilor, trebuie consolidata
capacitatea de cercetare, inregistrare a informatiei relevante si luare a deciziilor in timp util.
Recenta restructurare si crestere a numarului angajatilor poate contribui pozitiv la
activitatea CNCD. Trebuie asigurata o alocare bugetara corespunzatoare
CNCD a continuat sa desfasoare campanii publice de informare si a tiparit un numar de
publicatii despre lupta impotriva discriminarii. Cu toate acestea, in general, este necesara o
mai mare transparenta a modului cum institutia isi desfasoara activitatea. Vizibilitatea sa
este scazuta si numai o mica parte a populatiei este constienta de existenta institutiei. In
prezent, jurisprudenta CNCD nu este public disponibila. Trebuie mai bine facute publice
cercetarile CNCD asupra discriminarii si promovarea actiunilor afirmative.
Avocatul Poporului se ocupa de plangerile depuse de persoane ale caror drepturi si
libertati cetatenesti au fost incalcate de administratia publica. Constitutia revizuita a acordat
Avocatului Poporului posibilitatea sa se pronunte asupra constitutionalitatii actelor
normative inainte de intrarea acestora in vigoare.
Numarul personalului institutiei Avocatul Poporului a inregistrat o crestere. Avocatul
Poporului raspunde in fata Parlamentului. Intre septembrie 2003 si august 2004, Avocatul
Poporului a primit 5.143 de plangeri – cu 658 mai multe decat in perioada precedenta de
raportare. Ministerele trebuie sa fie mai receptive la cererile venite din partea Avocatului
Poporului.
Drepturi civile si politice
In ceea ce priveste lupta impotriva relelor tratamente din arest, in aprilie 2004, Guvernul
Romaniei si-a retras rezervele in ceea ce priveste articolul 5 al Conventiei Europene pentru
Protectia Drepturilor Omului si Libertatile Fundamentale. Aceasta a permis alinierea
legislatiei nationale cu practica Curtii Europene a Dreptului Omului in domeniul masurilor
de lipsire de libertate. In mai 2004, Romania a semnat Protocolul Nr. 14 la Conventia
Europeana pentru Protectia Drepturilor Omului si Libertatile Fundamentale, care
amendeaza sistemul de control oferit de Conventie.
In ciuda evolutiilor legislative pozitive, au continuat sa fie inregistrate cazuri de rele
tratamente in sectiile de politie, inchisori si spitale psihiatrice. O preocupare aparte o
constituie folosirea ocazionala a violentei de catre politisti, inclusiv folosirea ilegala a
armelor de foc. Raportari privind violenta au fost cel mai adesea inregistrate in cazurile
categoriilor dezavantajate, ca de exemplu romii.
In aprilie 2004, Romania a autorizat publicarea Raportului Comitetului Consiliului Europei
pentru Prevenirea Torturii (CPT). Raportul se refera la doua vizite infaptuite in septembrie
2002 si februarie 2003 la sectiile de politie, inchisori si spitale psihiatrice. CPT considera
ca s-au infaptuit eforturi pentru combaterea relelor tratamente de catre politie, dar
autoritatile trebuie sa ramana vigilente in acest domeniu.
Romania ramane o tara de origine, tranzit si destinatie pentru victimele traficului de fiinte
umane. Principalele tinte ale traficantilor sunt femeile si fetele tinere, care sunt exploatate
sexual in tarile de destinatie. De asemenea, sunt si copii sau persoane cu handicap, care
sunt traficati pentru a fi folositi ca cersetori. A fost inregistrata o crestere a condamnarilor
in acest domeniu, dar este necesara intensificarea cooperarii inter-institutionale si
elaborarea unor statistici de incredere.
In plus fata de evolutiile legislative pozitive inregistrate intre 2001 si 2003, sunt necesare
noi masuri pentru a imbunatati eficacitatea luptei impotriva traficului. Numarul de victime
ce apeleaza la politie si devin martori ramane scazut – partial datorita temerii acestora de a
fi pedepsiti pentru trecerea ilegala a frontierei Romaniei. Implementarea unei scheme de
protectie a martorilor este de importanta vitala pentru o politica eficienta impotriva
traficului. Trebuie luata in considerarea implementarea acestei scheme la nivel national, iar
Oficiul National de Protectie a Martorilor trebuie inzestrat cu resursele necesare.
Introducerea unei clauze de ne-pedepsire a trecerii ilegale a frontierei in cazul victimelor
traficului de fiinte umane va avea un efect pozitiv.
In cadrul initiativelor de cooperare regionala, autoritatile romanesti au fost active in lupta
impotriva traficului. In decembrie 2003, Romania a semnat Declaratia privind Protectia
Martorilor si Traficul de Copii, initiata de Forta de Actiune a Pactului de Stabilitate. A fost
dezvoltata cooperarea cu agentiile de aplicare a legii din tarile de tranzit si de destinatie,
prin infiintarea unor forte de actiune comune.
Autoritatile romanesti au infiintat o linie telefonica de urgenta pentru victimele traficului si
un centru de resurse pentru aceasta problema. A fost lansat la nivel regional un manual
pentru politisti si au fost create 42 de posturi suplimentare pentru femei politist la nivel
judetean. Pana acum, impactul acestor masuri a fost mai degraba modest.
Aproximativ 2.600 de detinuti din inchisori sunt retinuti preventiv (7% din totalul
detinutilor din inchisori). Datorita supraaglomerarii, nu este totdeauna posibila separarea
detinutilor preventiv de infractorii condamnati, asa cum cere atat legislatia romaneasca cat
si tratatele internationale ratificate de Romania. Amendamentele la Codul de Procedura
Penala din mai 2004 confirma limita de 180 de zile pentru detentia preventiva, dar au fost
raportate unele arestari preventive care depasesc 12 luni.
Supraaglomerarea este o problema majora in inchisorile din Romania, desi numarul actual
de detinuti a scazut de la 47.070 in iunie 2003 la 41.929 in iunie 2004. Oficial, capacitatea
totala a inchisorilor a ramas aceeasi. Conditiile de viata pentru puscariasi sunt dificile iar
resursele alocate DGP pentru imbunatatirea situatiei sunt reduse. Desi numarul posturilor a
crescut in cifre absolute, personalul este insuficient. Lipsa de personal apare in special in
sectoarele social si educatie, iar cele 41 de centre infiintate in august 2000 sunt sub-dotate
cu personal.
Noul Cod Penal, adoptat in iunie 2004, prevede posibilitatea detentiei in regim deschis sau
semideschis pentru infractiuni minore. Pentru minori condamnati, sunt prevazute
alternative la inchisoare.
Constitutia revizuita consfinteste dreptul la reprezentare si asistenta legala gratuita. In
cauzele penale, asistenta legala este obligatorie pentru un numar redus de categorii de
inculpati. Asistenta legala gratuita este prevazuta daca inculpatul este considerat de instanta
ca incapabil sa-si sustina propria aparare. In cauzele civile nu exista obligatia asistentei
legale, dar impricinatii pot solicita asistenta legala gratuita fie direct de la instanta, fie de la
barou.
Exista deficiente in implementarea asistentei legale gratuite, iar apararea efectiva a
acuzatilor nu este garantata in mod sistematic. Lipsa unei definitii precise a criteriilor
pentru acordarea asistentei poate conduce la aplicarea arbitrara si neuniforma a
reglementarilor. Ar trebui asigurata o mai buna remunerare a avocatilor care acorda
asistenta legala gratuita pentru a-i incuraja in acordarea unei asemenea asistente.
In ianuarie 2004, a fost adoptata o ordonanta de urgenta privind statutul si regimul legal al
refugiatilor in Romania. Dezvoltari legislative ulterioare au acoperit reinsertia sociala a
strainilor care au solicitat o forma de protectie in Romania. Numarul de solicitanti de azil in
Romania este relativ scazut.
Oficiul de Refugiati a continuat sa opereze eficace, iar colaborarea cu autoritatile de
imigratie s-a imbunatatit. ONR a coo0perat cu unele ONG-uri si a organizat o campanie de
constientizare publica in primavara anului 2004. In cursul anului 2004, au fost deschise
centre de refugiati la Timisoara si Galati, fiecare cu o capacitate de 250 locuri.
Libertatea de exprimare este garantata de Constitutie. In iunie 2004 Codul Penal a fost
amendat pentru a abroga infractiunea de insulta, a elimina posibilitatea pedepsei inchisorii
pentru calomnie si a alinia regulile privind sarcina probei cu standardele Conventiei
Europene a Dreptului Omului. Toate acestea reprezinta evolutii pozitive si vor permite
jurnalistilor sa relateze mult mai liber.
Grupul Roman al Organizatiilor de Presa a adoptat in iulie 2004 statutul jurnalistului si
Codul de conduita in presa. Aceasta este o evolutie imbucuratoare, intrucat grupul
reprezinta un numar mare de sindicate si organizatii profesionale. Atat statutul cat si codul
ar trebui sa fie adoptate pe scara larga si aplicate in toate organizatiile de presa.
In ciuda acestor progrese, unele probleme structurale pot afecta garantarea practica a
libertatii de exprimare. Multe organizatii media nu sunt viabile din punct de vedere
economic si existenta lor viitoare poate depinde de sustinerea unor interese politice sau
comerciale. Studii externe au evidentiat faptul ca relatarile jurnalistilor pot fi influentate de
constrangeri financiare, conducand la auto-cenzura. In pofida acestei situatii, statul a tolerat
acumularea de arierate semnificative din partea unor mari companii media, inclusiv
majoritatea posturilor TV private. O astfel de situatie poate compromite independenta
editoriala si studiile de monitorizarea media au observat ca stirile TV sunt mai putin critice
fata de guvern decat presa scrisa. Exista de asemenea, rapoarte credibile conform carora
alesii locali folosesc functia publica pentru a influenta politica editoriala a ziarelor,
radioului si posturilor TV locale, e.g. prin acordarea selectiva a contractelor de publicitate publica. Un raport recent publicat sugereaza ca aceeasi politica domneste si la nivel
national.
In perioada de raportare, numarul cazurilor de violenta fizica asupra jurnalistilor a crescut.
Principala tinta au constituit-o jurnalistii ziarelor locale ce au facut investigatii. Acesta este
o tendinta perturbatoare si, pana acum, investigatiile au avut un succes limitat.
Legislatia romaneasca privind accesul la informatia cu caracter public, adoptata in 2001, se
dovedeste a fi un mecanism important pentru promovarea raspunderii publice. Totusi, in
lipsa unei institutii responsabile in mod direct cu implementarea efectiva a acestei legi,
aplicarea sa ramane neuniforma.
Libertatea religiei este garantata prin Constitutie si este respectata in practica. In Romania
exista 16 culte religioase recunoscute, inclusiv Martorii lui Iehova si Biserica Evanghelica
Romana, care au fost recunoscute formal in perioada de raportare. Guvernul inregistreaza
grupurile religioase, dar nu le recunoaste formal decat fie ca fundatii religioase sau
caritabile fie ca asociatii culturale. Aceste credinte ne-recunoscute pot functiona fara
restrictii, dar nu beneficiaza de aceleiasi avantaje ca si cele recunoscute. Decretul comunist
din 1948 ramane principala lege ce guverneaza cultele religioase. Acesta permite controlul
considerabil al statului asupra vietii religioase si in consecinta trebuie amendat.
In ceea ce priveste libertatea de asociere, in martie 2004 a fost adoptata legislatia privind
organizarea alegerilor locale, ce a introdus obstacole administrative considerabile in calea
inregistrarii organizatiilor politice alternative ale minoritatilor nationale pentru a participa
la alegeri. In consecinta, Alianta Civica Maghiara nu a putut participa la alegeri. Cand este
luata impreuna cu Legea privind partidele politice din 2002, care stabileste praguri inalte
pentru inregistrarea partidelor politice, devine din ce in ce mai greu pentru partidele noi sau
regionale sa participe la procesul electoral. Rolul ONG-urilor in viata societatii ramane
scazut.
Nu exista restrictii privind libertatea de intrunire.
Restituirea proprietatilor confiscate in timpul regimului comunist a continuat, iar
autoritatea responsabila de a implementa restituirea este pe deplin functionala. Totusi, dupa
cum a fost mentionat si in Rapoartele precedente, succesul restituirii a fost mixt –
depinzand de tipul de bun ce trebuia restituit.
Restituirea terenurilor agricole este aproape finalizata. A fost stabilit ca termen pana in
iulie 2004 finalizarea procesului de restituire; catre sfarsitul lunii august 2004, 96.1% din
terenurile solicitate (11.1 milioane hectare) au fost restituite.
Au fost completate 210.000 de cereri pentru restituirea imobilelor. Pana la sfarsitul
perioadei de raportare au fost returnate 15.000 de proprietati – dar aceasta cifra ramane
scazuta comparativ cu perioada de raportare anterioara. Acest proces a fost sustinut de
hotararea guvernului de a nu prelungi contractele chiriasilor pentru o noua perioada de 5
ani pentru proprietatile care au fost deja legal restituite. Romania estimeaza ca pana la
sfarsitul anului 2005 va putea retroceda alte 35.000 de proprietati. Totusi, este necesara
adoptarea legislatiei pentru stabilirea criteriilor pentru calculul si plata despagubirilor.
Procesul de restituire trebuie accelerat si desfasurat intr-un mod mai deschis si transparent.
In urma adoptarii legislatiei privind restituirea proprietatilor religioase (excluzand
bisericile) au fost completate 7.568 de cereri de restituire in acest domeniu. Dintre acestea,
2.500 au fost admise si catre sfarsitul lunii august 2004 au fost restituite 548 de proprietati.
Restituirea bunurilor apartinand organizatiilor minoritatilor nationale de abia a inceput si
spre sfarsitul lunii august 2004 inca se efectua colectarea cererilor.
Nu exista inca legislatie pentru a solutiona problema restituirii bisericilor. Dupa cum se
mentiona in Rapoartele precedente, acesta este un aspect foarte important pentru Biserica
Greco-Catolica care a avut peste 2.600 din bisericile sale confiscate de catre regimul
comunist si transferate Bisericii Ortodoxe. Incepand cu anul 1989 au fost restituite mai
putin de 300 din aceste biserici. Comitetul comun Ortodox si Greco-Catolic infiintat pentru
a solutiona aceasta problema s-a dovedit ineficient. In plus, instantele adesea au refuzat sa
ia in considerare cauzele ce se refereau la restituire atata timp cat exista acest Comitet
comun. Ordinul guvernamental din 13 august 2004 asigura accesul liber la justitie in ceea
ce priveste restituirea Bisericilor Greco-Catolice. Implementarea efectiva si impactul sau
asupra procesului de restituire va trebui urmarit.
Intre 1 octombrie 2003 si 10 iulie 2004 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a emis
12 hotarari impotriva Romaniei, ceea ce constituie a reducere considerabila comparativ cu
perioada de raportare precedenta. Majoritatea acestor hotarari au aparut ca urmare a
anularii de catre Curtea Suprema a hotararilor definitive referitoare la restituirea bunurilor
confiscate in perioada comunista. Un alt aspect reflectat in unele hotarari se refera la neimplementarea,
mai ales de catre administratia locala si de catre politie, a hotararilor
definitive ce au fost pronuntate de catre instante. Un numar de alte cauze au fost rezolvate
inainte de pronuntarea hotararii finale, in urma unor intelegeri intre autoritatile romane si
reclamanti. Exista inca necesitatea unor reforme ce sunt obligatorii pentru ca Romania sa
respecte Conventia Europeana a Drepturilor Omului: schimbari in folosirea informatiei
clasificate colectata de catre fostele agentii de securitate si informatii in timpul regimului
comunist (cazul Rotaru); asigurarea dreptului persoanei acuzate in procesele penale sa fie
audiate de catre instanta de apel inainte de a fi condamnata pentru prima oara (cazul
Constantinescu); si o revizuire a sistemului de impunere a arestului si dreptul de vizitare
pentru parinti (cazul Ignaccolo-Zenide).
Drepturile economice, sociale si culturale
Implementarea Planului National de Actiune pentru egalitatea de sanse a continuat in
timpul perioadei de raportare. In acest sens, in martie 2004 a fost adoptata o Hotarare a
Guvernului pentru infiintarea structurilor specifice pentru egalitatea de sanse in cadrul
organismelor administrative reprezentate in CODES (Comisia inter-ministeriala
consultativa in domeniul egalitatii de sanse). Aceste structuri vor avea sarcina monitorizarii
implementarii legislatiei relevante in cadrul administratiei publice, formularii de propuneri
in vederea eliminarii partilor legislatiei care genereaza discriminare, contribuirii la
proiectarea noii legislatii, elaborarii raporturilor anuale si dezvoltarii activitatilor de
informare si a programelor de formare profesionala. Din septembrie 2003, fost infiintate in
Senatul Romaniei doua comitete privind egalitatea de sanse – conduse de catre o femeie –
pentru promovarea integrarii egalitatii dintre sexe in legile, politicile si programele privind
atat femeile, cat si barbatii. Pregatirea infiintarii Agentiei Nationale pentru Egalitatea de
Sanse este in derulare si ar trebui incheiata pana in toamna anului 2004. (Vezi de asemenea
capitolul 13 – Politica sociala si ocuparea fortei de munca.)
Legea privind prevenirea si combaterea violentei in familie a fost modificata la sfarsitul
anului 2003 in vederea infiintarii Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, un organism
specializat, aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Aceasta modificare priveste, de asemenea, organizarea si functionarea noilor structuri care
vor fi cerute de implementarea efectiva a noii legislatii: adaposturi pentru victimele
violentei si centre specializate pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. 40
posturi alocate Agentiei vor fi transferate de la Inspectia Muncii, iar procesul de recrutare
este in derulare.
Femeile raman slab reprezentate in viata politica, cu 11% dintre deputati si 9% dintre
senatori. In Guvern, doar o persoana din cabinetul de 25 de ministri este femeie. Constitutia
revizuita garanteaza egalitatea de sanse pentru femei si barbati in ocuparea functiilor
publice.
In ceea ce priveste drepturile copiilor, au fost facute progrese continue in reforma
protectiei copilului, prin inchiderea institutiilor mari vechi si crearea de alternative.
Numarul total de copii in centre de ingrijire este de 37.000. Aproximativ 85 de mari
institutii raman, dintre care multe sunt furnizoare de servicii de educare institutionala
speciala. In general, conditiile de viata sunt corespunzatoare. Ar trebui acordata o atentie
deosebita exercitarii drepturilor parentale si facilitarii contactului dintre copii aflati in
ingrijire publica si parintii lor, in cazul in care acesta este in interesul copilului.
Diferentele regionale in standardele protectiei copilului sunt rezolvate prin intermediul
formarii profesionale, impartasirii de experienta si bunelor practici. Au fost adoptate
standarde nationale pentru serviciile de protectie a copilului. La nivel local, procesul
integrarii Departamentelor pentru Protectia Copilului in Departamentele de Asistenta
Sociala este in derulare. Aceasta ar trebui sa conduca la o imbunatatire a coordonarii si
cooperarii, precum si la servicii sociale mai bine orientate catre familii si copii.
In 2003, au fost facute 503 exceptii de la moratoriul adoptiilor internationale, privind copii
care se aflau deja in ingrijire adecvata in Romania. Noua legislatie privind Drepturile
Copilului si Adoptia, aprobata in iunie 2004, limiteaza adoptia internationala la exceptii
extreme. Aceste reguli par a indeplini cerintele Conventiei Natiunilor Unite privind
Drepturile Copilului, precum si practicile Statelor Membre ale Uniunii Europene.
Prioritatea este acum dezvoltarea capacitatii administrative pentru implementarea corecta a
noilor reglementari.
Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap a fost restructurat, iar responsabilitatea
este transferata la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap (ANPH). Politicile
nationale stipuleaza acum nevoia pentru dialog social, colaborare si o abordare integrata a
problemelor de dizabilitate. Legislatia Romaniei permite persoanelor cu dizabilitati sa
beneficieze de unele drepturi si facilitati. Totusi, persoanele cu dizabilitati continua sa se
confrunte cu dificultati in dobandirea drepturilor lor.
Conditiile privind ingrijirea institutionala pentru persoanele cu dizabilitati variaza
considerabil de la relativ bune la foarte slabe. Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu
Handicap este responsabila pentru coordonarea implementarii descentralizate a strategiei
nationale in vederea inlocuirii institutiilor mari vechi cu facilitati la scara mica si servicii
sociale.
Multe dintre institutiile rezidentiale mari pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale
apartin spitalelor, care sunt in subordinea Ministerului Sanatatii si ofera conditii de viata
neadecvate si sunt supraaglomerate.
In ceea ce priveste drepturile sociale, dreptul la greva este prevazut in Constitutia
Romaniei, desi exista un numar de exceptii pentru unele categorii de lucratori. Numarul
grevelor a scazut semnificativ in timpul perioadei de raportare. Pactul Social de Stabilitate
dintre guvern, sindicate si confederatiile angajatorilor a fost revizuit in aprilie 2004.
Sindicatele sunt implicate intr-un numar de comitete comune cu guvernul si cu
reprezentanti ai confederatiilor patronale, cu exceptia comitetelor consultative pentru
dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Aceasta cooperare tripartita se concentreaza in
principal pe conditiile de munca si pe imbunatatirea mediului de afaceri. La nivelul
cooperarii bipartite, sindicatele si organizatiile patronale participa in Comisia de Dialog
Social, care a fost responsabila pentru incheierea contractului colectiv de munca pentru
2004-2005. In acelasi timp, eficacitatea cooperarii bipartite este strict limitata de impartirea
sindicatelor (5) si a confederatiilor angajatorilor (12). Partenerii sociali sunt nemultumiti
din cauza ratei scazute de acoperire a cerintelor lor.
Lupta impotriva excluderii sociale si saraciei ramane o prioritate guvernamentala si au fost
facute mai multe progrese legislative in timpul perioadei de raportare. Cadrul legal pentru
furnizarea asistentei sociale este acum creat si a fost completat cu legislatia secundara
pentru reglementarea furnizarii de servicii sociale de catre organizatiile non-profit.
Romania este parte la Carta Europeana Sociala revizuita.
Drepturile si protectia minoritatilor
Romania este parte la Conventia Cadru pentru Protejarea Minoritatilor Nationale din anul
Romania are o populatie numeroasa de romi, estimata la 1.800.000 – 2.500.000 persoane.
Discriminarea de facto a minoritatii rome continua sa fie larg raspandita, iar inegalitatile
sociale la care este expusa comunitatea roma raman considerabile. Conditiile de viata sunt
precare, iar accesul la servicii sociale este limitat.
Implementarea Strategiei pentru romi adoptata in 2001 a continuat in sectoarele educatie,
sanatate, angajarea fortei de munca si relatiile cu politia. Desi pozitive, aceste eforturi
prezinta riscul de a ramane izolate si nesustinute, daca coordonarea locala si nationala
raman slabe. Au fost inregistrate progrese reduse in functionarea Comitetului Comun
pentru Implementare si Monitorizare. La nivel local, au fost infiintate in toate judetele
grupuri de lucru cu participarea reprezentantilor institutiilor publice (Inspectorate scolare,
Directia de Sanatate Publica, Politia, Oficiile de Angajare a Fortei de Munca). Totusi,
Oficiului pentru romi ii lipseste capacitatea de a initia si coordona actiuni in favoarea
romilor in relatie cu ministerele implicate.
In domeniul educatiei au fost inregistrate evolutii pozitive. In vederea sprijinirii unei
abordari nediscriminatorii si de incluziune, a fost sporit numarul de profesori specializati in
sprijinirea nevoilor educationale a copiilor de etnie roma, in vederea incurajarii implicarii
parintilor si a imbunatatirii programei scolare. Mai mult, in contextul Strategiei Nationale
de imbunatatire a situatiei romilor, au fost elaborate planuri locale de dezvoltare iar
problema educarii separate este in curs de rezolvare. Masurile privind sanatatea, angajarea
fortei de munca si politia reprezinta baza pentru activitatile viitoare. Mediatorii sanitari
angajati si pregatiti in perioada de raportare devin din ce in ce mai implicati in abordarea
unei sfere mai largi de probleme legate de sanatate, inclusiv accesul la asigurarile de
sanatate. A continuat organizarea targurilor de joburi pentru populatie de etnie roma de
catre birourile de angajare a fortei de munca de la nivel local, in colaborare cu organizatiile
neguvernamentale ale romilor.
Dupa cum a fost precizat in Raportul anterior, faptul ca Guvernul s-a bazat pe Partida
Romilor pentru implementarea si monitorizarea strategiei reprezinta un motiv de
ingrijorare, deoarece a condus la excluderea altor organizatii pentru romi.
Legaturile cu alte minoritati nu au prezentat probleme majore in perioada de referinta.
Legea ce prevede utilizarea simbolurilor bilingve a fost aplicata, inclusiv in localitatile in
care populatia minoritara detine o pondere mai mica de 20% (baremul impus de lege).
Dupa revizuirea Constitutiei, care a introdus dreptul cetatenilor de a utiliza limba materna
in spetele de drept civil, limba ungara este utilizata intens in anumite regiuni. Legea privind
statutul politistului permite recrutarea ofiterilor vorbitori de limbi ale minoritatilor, dar
numarul acestora ramane relativ redus.
In ceea ce priveste predarea in limbile minoritatilor in invatamantul pre-universitar, in anul
scolar 2003-2004 a fost inregistrata o usoara scadere atat in numarul unitatilor de
invatamant cat si in numarul elevilor carora li se preda in limba materna. Aceasta scadere
se poate datora tendintelor demografice, deoarece nu a fost inregistrata nici o modificare la
nivelul politicii educationale. Universitatea maghiara a continuat sa functioneze in Cluj, cu
sedii in Miercurea Ciuc, Oradea si Targu Mures. A fost convenit la nivel guvernamental un
protocol pentru infiintarea a doua facultati maghiare in cadrul Universitatii de stat din Cluj,
insa acesta nu a fost inca implementat. Tratamentul minoritatii ceangailor a continuat sa fie
imbunatatit, iar limba maghiara este predata ca materie optionala in 10 comune.
1.3 Evaluare generala
Dupa ce Comisia a concluzionat in Opinia exprimata in 1997 ca Romania indeplineste
criteriul politic, Romania si-a consolidat si adancit stabilitatea institutiilor care garanteaza
democratia, statul de drept, drepturile omului, respectul si protectia minoritatilor. Aceasta
tendinta a fost intensificata in acest an. Romania continua sa indeplineasca criteriul politic.
Au fost inregistrate progrese in directia reformelor administrative si judiciare. Strategia de
reforma a administratiei publice a fost lansata in mai 2004, aceasta acoperind partea de
reforma a serviciilor publice, descentralizarea si deconcentrarea, precum si coordonarea
politicilor. S-a realizat un start pozitiv in reforma functiei publice. Instituirea Cancelariei
Primului Ministru ar putea contribui la imbunatatirea coordonarii si consistentei politicilor.
Utilizarea Ordonantelor de Urgenta a fost restransa la “circumstante extraordinare”, insa
aceasta nu a condus inca la o scadere a utilizarii lor. Legile asupra liberului acces la
informatie si asupra transparentei in procesul legislativ trebuie inca sa fie implementate in
totalitate. Revizuirea Constitutiei din Octombrie 2003 a contribuit la simplificarea
procesului legislativ in Parlament, prin acordarea de responsabilitati prioritare pentru
diverse tipuri de legislatie, ambelor Camere ale Parlamentului. Eforturile de imbunatatire a
politicilor si a procesului legislativ trebuie sa continue. Sunt necesare eforturi suplimentare
pentru intarirea institutiilor administrative la nivel local si regional, cu privire la asigurarea
implementarii corespunzatoare a acquis-ului la aceste nivele.
Trebuie imbunatatite organizarea proceselor si calitatea judecatii in instanta. Studii oficiale
confirma ca executivul are posibilitatea sa influenteze rezultatul procedurilor judiciare.
Totusi, schimbarile organizatorice si legislative introduse in sistemul judiciar din Romania
ar putea contribui la independenta si eficienta acestuia. Implementarea acestora in teren
este o prioritate.
Coruptia din Romania continua sa fie serioasa si larg raspandita. Legislatia romana
anticoruptie este in general bine dezvoltata, insa efectul sau de diminuare a coruptiei va
depinde de implementarea efectiva a legii. In mod special, eforturi suplimentare sunt
necesare pentru a asigura independenta, eficienta si seriozitatea Parchetului National
Anticoruptie. Acesta trebuie sa-si concentreze resursele asupra investigarii coruptiei la
nivel inalt.
Romania continua sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului si a
continuat sa faca progrese in mai multe domenii. Introducerea unor standarde nationale
pentru serviciile de protectie a copilului si de reguli stricte privind adoptiile internationale,
care par a fi conforme cu Conventia Natiunilor Unite asupra drepturilor copilului, ar trebui
sa continue imbunatatirea protectiei drepturilor copilului. Cu privire la libertatea de
expresie, situatia juridica a jurnalistilor s-a imbunatatit, dar situatia economica a multor
organizatii mass-media ramane precara, fiind necesara continuarea eforturilor pentru
garantarea independentei presei. Desi restituirea terenurilor agricole este aproape finalizata,
este necesara o abordare mai rapida si mai transparenta in restituirea imobilelor si a
proprietatilor clerice. Trebuie sustinute eforturile pentru rezolvarea problemelor referitoare
la tratamentele rele aplicate in detentie, la traficul de fiinte umane, si la supraaglomerarea
inchisorilor.
Strategia Roma, care este destinata explicit combaterii discriminarii, este implementata, dar
discriminarea de facto impotriva minoritatii Roma ramane larg raspandita. Sustinerea unei
abordari inclusive in politicile educationale constituie o evolutie pozitiva. Aceeasi tendinta
incurajatoare a fost notata in domeniile sanatatii si ocuparii fortei de munca.
2. Criterii economice
2.1 Introducere
In Opinia Comisiei Europene din anul 1997 privind aderarea Romaniei la UE s-a
concluzionat:
„Romania a inregistrat un progres considerabil in crearea unei economii de piata”;
„aceasta s-a confrunta cu dificultati serioase in ceea ce priveste presiunea concurentiala si
fortele pietei din cadrul Uniunii pe termen mediu”.
In Raportul Periodic din anul 2003, Comisia a specificat ca:
„Romania poate fi considerata ca o economie functionala de piata in conditiile continuarii
decisive a progreselor inregistrate. In plus, este solicitata o implementare viguroasa si
sustinuta a programului sau de reforme structurale pentru a putea face fata presiunii
concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii pe termen scurt”.
In examinarea evolutiilor economice din Romania de la momentul Opiniei, abordarea
Comisiei a fost ghidata de concluziile Consiliului European de la Copenhaga din iunie
1993, care a evidentiat ca statul de stat membru al Uniunii Europene necesita:
- existenta economiei functionale de piata;
- capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei in cadrul Uniunii.
In cadrul analizei de mai jos, Comisia a urmat metodologia aplicata in cadrul Opiniei si a
urmatoarelor Rapoarte Periodice. Analiza din acest an a Raportului Periodic incluse
evolutiile inregistrate de la momentul redactarii Opiniei.
2.2 Sumar al evolutiilor economice din anul 1997
Performanta macroeconomica a Romaniei a fost combinata, dar stabilizarea in crestere a
contribuit la redresarea economica sustinuta si la un declin semnificativ al inflatiei.
Jumatatea anilor 1990 au fost turbulenti pentru Romania, caracterizata de esecul stabilizarii
economiei, o atitudine moderata a liberalizarii preturilor si pietei si o prelungire a recesiune
tranzitorii. Pentru intreaga perioada, aceasta a contribuit la crestere economica in medie
scazuta, inflatie ridicata si o situatie volatila a conturilor externe. Insa, de la jumatatea
anului 2000, trendurile macroeconomice s-au imbunatatit distinct, bazate pe un impact
cumulativ a rundelor succesive de incercari de reforma structurala, deschidere mai larga si
concurenta in economie, precum si adoptarea unui mix de politici mai echilibrat. In ciuda
unui mediu international mai putin favorabil din 2001, cresterea economica a ramas
robusta, inflatia a scazut constant si, dessa evolutiile contului curent a reprezentat in timp o
sursa de preocupare, vulnerabilitatea externa a scazut pe parcursul perioadei. Incepand cu
anul 1999, rata somajului a fost moderat scazuta si stabila, reflectand partial necesitatea
pentru o continua si mai adanca restructurare economica.
Indeplinirea agendei de reforma a autoritatilor a obtinut forta de a continua progresele, dar
eforturile pentru intarirea disciplinei financiare si imbunatatirea mediului de afaceri trebuie
sa fie sustinute. Romania a fost in intarziere in procesul de reforma, cu masuri cheie in
domeniul liberalizarii si reformei intreprinderilor puse in aplicarea doar incepand cu anul
1997. Un progres considerabil s-a inregistrat de la acel moment. Liberalizarea preturilor si
comertului s-a dezvoltat progresiv si ajustarea preturilor administrate a fost reinceputa.
Reforma sectorului intreprinderilor a fost gradual promovata. Sectorul bancar a fost
examinata in anii 1990 si cadrul de reglementare a fost imbunatatit considerabil. Mai
recent, sectorul industrial a fost reformat, iar privatizarea intreprinderilor mari cu capital de
stat avansand intr-un ritm crescand. Ponderea sectorului privat a crescut gradual datorita
procesului de privatizare si antreprenoriat. In sectorul energetic, progresul a fost redus si
neuniform, insa companiile integrate au fost separate pas cu pas, pietele deschise si
preturile ajustate nivelurilor de cost. Aceasta a pregatit terenul pentru privatizarile initiale,
care au reprezentat pietrele de incercare pentru restructurarea si reducerea controlului
guvernamental. Restructurarea din sectoarele minerit si transporturi au inregistrat progrese
desi este necesar un efort considerabil pentru a reduce pierderile si subventiile. Pentru o
perioada lunga de timp, economia a fost stanjenita de disciplina financiara slaba,
caracterizata de furnizarea continua de energie la preturi sub costuri, proceduri de faliment
ineficiente si plati reduse in cazul intreprinderilor, gospodariilor individuale si institutiilor
publice. Persista probleme serioase, dar eforturile autoritatilor incepand cu anul 2002 in
cresterea preturilor la energie, luarea masurilor pentru implementarea platii obligatiilor si
de imbunatatire a performantei intreprinderilor cu capital de stat precum si de rezolvare a
stocului mare al incurcatelor datorii din economie au inceput sa dea rezultate. Au fost
inregistrate progrese in stabilirea cadrului legal si a institutiilor necesare functionarii
economiei de piata, insa procedurile complexe si nesiguranta in aplicarea legii de catre
administratia publica si sistemul judiciar continua sa impieteze mediul de afaceri.
In ciuda cresterii economice solide, Romania a inregistrat progrese recente doar in
convergenta reala cu nivelurile de venit pe cap de locuitor din UE. PIB/capita in paritatea
puterii de cumparare a crescut la 30% a UE-25 ca medie in anul 2003, de la 27% in 1998.
Disparitatile venitului la nivel regional sunt moderate, dar in crestere. Situata la 46% ca
medie a UE pentru perioada 1999-2001, venitul pe cap de locuitor in regiunea Bucuresti a
fost aproape dublu decat media nationala si aproximativ 140% mai mare fata de nivelul din
regiunea cea mai saraca. Rata activitatii economice a reprezentat in medie 63% si rata
ocuparii fortei de munca 56%, dar amandoua au scazut din 1nul 1997. Somajul a
reprezentat in medie 6,3% din populatia activa si comporta crestere pe termen lung,
considerabil mai ridicat in randul populatiei tinere.
2.3 Evaluarile in termenii criteriilor de la Copenhaga
Existenta economiei functionale de piata
Existenta economiei functionale de piata presupune liberalizarea preturilor si comertului si
existenta unui sistem juridic aplicabil, inclusiv drepturile de proprietate. Stabilitatea
macroeconomica si consensul privind politica economica intensifica performanta
economiei de piata. Un sector financiar bine dezvoltat precum si absenta barierelor
semnificative la intrarea si iesirea de pe piata imbunatatesc eficienta economiei.
Consensul privind tintele fundamentale ale politicii economice s-a largit progresiv, condus
de o solicitare ferma in implementarea politicilor de reforma. Teama de costurile sociale si
politice au impiedicat adesea implementarea hotarata a stabilizarii macroeconomice si
reformei structurale si lipsa proprietatii au condus in timp la un mare diferenta intre
obiectivele politicii si rezultate. Insa, angajamentul autoritatilor de atingere a stabilitatii
macroeconomice si de continuare reformelor structurale au devenit mai ferme si s-a stabilit
consensul privind obiectivele politicii economice. In 2000, Strategia Economica pe Termen
Mediu a fost larg sustinuta de catre partile politice si modificarea ulterioara a Guvernului
nu a condus la nici-o schimbare fundamentala a scopurilor finale ale politicii economice ,
care au fost urmarite de atunci prin diferite planuri de actiune. Programele Economice de
Pre-aderare ale Romaniei, elaborate impreuna cu partenerii sociali si diverse ONG-uri,
confirma angajamentul Guvernului de a-si respecta agenda de reforme. Acordul cu FMI,
incheiat in anul 2001 finalizat cu succes in octombrie 2003. Un nou Acord pe o perioada de
doi ani a fost semnat in iulie 2004, stabilind strategia de reforma si mix-ul echilibrat de
politici intr-un program cadru. Proprietatea si stricta respectare a obiectivelor si
instrumentelor Acordului sunt imperative in continuarea progresului.
Dupa o reala si severa descrestere in economie, cresterea PIB reinceputa in anul 2000 si
economia inregistreaza cel de-al cincilea an consecutiv de crestere economica, datorata in
mare masura cresterii cererii interne si externe. Inregistrand o crestere medie de 0,8%,
economia s-a redresat dupa perioada de recesiune din 1997-1999, cand PIB-ul real a scazut
dupa un cumulativ 11,7% si investitiile s-au redus pana la aproximativ 9%. Dupa o
modesta revigorare in 2000, PIB-ul a crescut anual in perioada 2001-2003 in jurul la 5%
datorita a trei factori principali. Consumul casnic s-a marit considerabil datorita cresterii
sustinute a salariului real, la 7,1% in 2003 pe baza amplificarii creditului de consum..
Investitiile au crescut cu 9,2%, ceea ce reflecta procesul de inlocuire a capitalului in
Romania. Exporturile au inregistrat o continua expansiune la rate anuale de doua cifre chiar
in conditiile reducerii economice din UE, desi cererea interna solida a condus in general la
o contributie negativa la cresterea economica a exporturilor nete. In sectorul ofertei,
cresterea demarata in 2000 a fost condusa de sectorul industrial si activitatea industriala
intensa, in timp ce productia agricola a fluctuat. De la jumatatea anului 2003 cresterea a
fost in amplificare neechilibrata si condusa in principal de cererea interna, care a condus
considerabil la o deteriorare a balantei comerciale datorita cresterii importurilor si
decelerarii importurilor. Activitatea economica a ramas rezistenta si PIB-ul a crescut cu
6,6% in prima jumatate a anului 2004, pe baza consumului intern ridicat, cresterii
investitiilor si imbunatatirii performantei la export.
Deficitul contului curent a fost ridicat si sustenabilitatea sa in timp a reprezentat o sursa de
ingrijorare, iar vulnerabilitatea externa s-a diminuat in perioada de raportare. Deficitul
contului curent a fluctuat in medie la 5,2% din PIB. A fost solicitata finantarea externa in
perioada 1998-1999 cand deficitul contului curent a reprezentat mai mult de 7% din PIB si
rezervele valutare s-au redus considerabil. In vederea contracararii unei crize externe
dezvoltate, autoritatile au aplicat politici stricte si au acceptat o depreciere mare a monedei.
Urmare a doi ani de consolidare externa de succes, deficitul contului curent s-a marit, dar a
scazut puternic in 2002 la 3,4% din PIB. Datorita cresterii cererii gospodariilor populatiei si
a cresterii creditului de consum, coroborat cu cresterea investitiilor, deficitul contului
curent a crescut si a reprezentat 5,8% din PIB in anul 2003. Datorita cresterii in continuare
a deficitului comercial, o valoare ridicata a deficitului contului curent a fost raportata
pentru primele sase luni ale anului 2004. Finantarea deficitului extern a fost facilitata de
imbunatatirea conditiilor de creditare si a fluxului constant de Investitii Straine Directe, cu
o medie de 2,9% din PIB in aceasta perioada. Romania a continuat sa fie prezenta cu
succes pe pietele internationale de capital, cel mai recent in luna iulie 2003, cu o emisiune
de euro-obligatiuni pe 7 ani, in valoare de 700 Meuro. Rezervele internationale (exclusiv
aurul) au continuat un ritm ascendent, atingand echivalentul a 4,1 luni de importuri in luna
mai 2004. La sfarsitul lunii iulie 2004, volumul rezervelor crescuse la 9,7 mld. Euro.
Raportul dintre datoria externa si PIB ramane scazut si a atins 34% din PIB, iar prima de
risc la datoria externa s-a diminuat considerabil.
Rata somajului a ramas relativ scazuta, partial datorita lipsei restructurarii economice
Rata somajului (rata armonizata, media anuala) a fost in medie 6,3% si dupa o crestere
moderata in timpul recesiunii, aceasta a fost stabila incepand cu anul 1999. S-a redus
moderat la 6,6% in 2003 si a continuat sa scada in primul trimestru al anului 2004. Somajul
inregistrat s-a situat la 6,5% in luna iunie 2004 si a inregistrat o scadere incepand cu anul
1999. Rata somajului a ramas relativ scazuta, partial datorita lipsei restructurarii, ceea ce
poate reflecta faptul ca restructurarea economica nu este inca realizata si participarea la
piata muncii a scazut. In plus, somajul mascat poate fi ridicat, mai ales in sectorul agricol si
in localitatile rurale. Din anul 1997 ocuparea fortei de munca a scazut impreuna cu un
declin al ratei activitatii economice si ratei ocuparii fortei de munca, care s-a situat in
medie la 67% si respectiv 62%. Insa, ocuparea fortei de munca actuala, incluzand si
persoanele care lucreaza in zona gri a economiei, este greu de evaluat. Somajul de lunga
durata a inregistrat o crestere. In anul 2003, 62% dintre someri nu aveau un loc de munca
de mai mult de un an. Somajul este considerabil mai ridicat in randul tinerilor, fiind mai
mic in randul celor cu realizari educationale cele mai scazute si cele mai inalte. Aceasta
reflecta stadiul restructurarii din economie. Desi disparitatile regionale privind somajul au
fost scazute, activitatile agricole ineficiente si intreprinderile de stat inregistreaza o mare
parte din forta de munca ocupata din anumite regiuni.
Inflatia s-a redus gradual de la nivele inalte, dar continua sa fie amenintata de cresterea
sustinuta a salariilor. Inflatia a fost una din cele mai vizibile simptome a slabiciunii
structurale ale economiei si neechilibrelor macroeconomice, deoarece esecul in
implementarea unei politici efective a veniturilor si constrangerile bugetare in sectorul
intreprinderilor au cauzat o cerere excesiva, care in timp s-a agravat prin corectiile confuze
a monedei supraestimate. Chiar excluzand variatia din 1997 cauzata de liberalizarea
preturilor si a ratei de schimb, rata anuala a inflatiei a fost ridicata, in medie la 37,2%.
Dupa scaderea la mai mult decat tinta prognozata pentru anul 2002, inflatia a ramas in
descrestere in 2003 desi a fost amenintata de ajustarea salariului minim la inceputul anului
si de puternica cerere interna. Rata inflatiei la sfarsit de an a scazut la 14,1%. Pentru
primele 7 luni ale anului 2004, preturile au inregistrat o crestere medie de 12,8%
comparativ cu ianuarie-iulie 2003, ceea ce respecta tinta de sfarsit de an stabilita de
autoritati, de 9%, si arata ca asteptarile inflationiste s-au diminuat si politica coerenta a
intarit credibilitatea procesului dezinflationist. Acest record imbunatatit indica faptul ca
anticiparile inflationiste au fost moderate in economie si o mai coerenta politica a
consolidat credibilitatea procesului dezinflationist. Insa, evolutiile salariale raman periodic
o amenintare pentru inflatie. Desi in ianuarie 2004 salariul minim a crescut mult mai putin
decat in anii precedenti, aceasta realizare a fost amenintata de negocierile contractului
colectiv de munca la nivel national. Cresterea reala a salariilor cu 8,9% in primele 6 luni
din 2004 poate genera un exces de cerere in economie. Datorita scaderii de 3% a
contributiilor sociale, costurile cu forta de munca respecta in linii mari productivitatea.
Politica monetara practicata a contribuit la scaderea inflatiei si la cresterea stabilitatii
macroeconomice. Inainte de 1999, un mediu caracterizat de o pozitie externa fragila, un
sector financiar slab, o permisiva lipsa a disciplinei financiare, precum si politici ale
venitului si fiscale, a sugerat ca alte obiective ale politicii decat stabilitatea preturilor au
determinat politica monetara si a ratei de schimb. Progrese in aceste sectoare au permis
autoritatilor sa-si concentreze in mod sporit atentia asupra inflatie. In 1999 a fost adoptat un
regim de plutire, in care rata de schimb a fost utilizata ca principalul instrument antiinflationist.
In acest cadru, banca centrala intervine pentru a mentine rata de schimb la un
curs in conformitate cu tinta autoritatilor privind inflatia, permitand aprecierea reala
moderata la cosul compus din 75% Euro si 25% USD. Aceasta politica monetara a fost
corespunzatoare si a contribuit atat la procesul de dezinflatie graduala cat si la dezvoltarea
ratei de schimb reale compatibile cu o pozitie sustinuta a contului curent. Insa, au aparut
noi provocari legate de fluxul major de capital datorat nivelului relativ ridicat al ratei
dobanzii, ce au necesitat operatiuni de sterilizare din partea bancii centrale pentru a
neutraliza efectele asupra inflatiei. Datorita expansiunii creditului, a cresterii deficitului de
cont curent si a presiunilor inflationiste, autoritatile au decis sa amane liberalizarea
accesului non-rezidentilor la conturile de depozit in lei, care a fost planificata initial pentru
inceputul anului 2004, ceea ce demonstreaza necesitatea atingerii de catre Romania a unui
grad inalt de stabilitate macroeconomica care va permite desfasurarea in continuare a
liberalizarii, fara ca acest pas sa conduca la efecte economice negative care ar putea limita
eficienta politicilor monetare. In plus, canalul intre schimbarile politicii ratei de schimb si
depozite si credite ramane neuniform, reprezentand faptul ca efectivitatea politicii monetare
in ghidarea inflatiei si activitatii economice trebuie sa fie in continuare dezvoltata..
Procesul de remonetizare a economiei a continuat, reflectand extinderea activitatii
economice, cat si cresterea increderii in sectorul bancar si in economia nationala. Masa
monetara a reprezentat 24,4% din PIB la sfarsitul anului 2003 si a continuat in creasca in
2004. Totusi, cresterea depozitelor gospodariilor a fost scazuta, partial explicata de ratele
de depozit mici in termeni reali. In 2003, cresterea reala a depozitelor a devenit negativa,
dar politica monetara stricta si scaderea inflatiei a condus in 2004 la crestere a ratelor reale
de depozit si astfel la o crestere puternica a depozitelor in lei. Creditele acordate
intreprinderilor si gospodariilor au crescut cu peste 50% in anul 2003. Ca o masura de
raspuns, banca centrala si-a marit rata dobanzii de referinta cu diverse ocazii si a
implementat de la 1 februarie 2004 masuri prudentiale in scopul incetinirii cresterii
creditului si limitarii riscului bancilor referitoare la creditele de consum si ipotecare. De
atunci. cresterea creditului sectorului non-guvernamental a fost in mod considerabil
moderata si incepand cu luna iunie 2004, banca centrala a redus rata dobanzii de referinta
de patru ori. Pentru a preintampina riscurile determinate de o crestere rapida a creditelor in
valuta, banca centrala a marit rata rezervelor minime obligatorii pentru depozitele in valuta.
Desi politica bugetara a ramas prudenta, deficitul cvasi-fiscal ramane ridicat, deficitul
primar a reaparut si o politica pro-ciclica a cheltuielilor a distorsionat consolidarea fiscala
in 2003. Stabilit in medie la 3,4% din PIB, deficitul general guvernamental a ramas
controlabil in ciuda costurilor directe de restructurare a sectorului bancar de aproximativ
4,5% din PIB in 1999 si 2000. Din anul 2001, politica fiscala a fost stricta si a condus la un
deficit de 2% din PIB in 2003, in concordanta cu notificarea fiscala a Romaniei si 2,3% in
termeni de balanta de plati. In ciuda unor cheltuieli guvernamentale mai mari decat cele
prevazute, cresterea puternica a veniturilor fiscale si economisirilor individuale a platii
dobanzilor a permis o realizare a tintei deficitului pentru al patrulea an consecutiv. Pentru
primele sase luni ale anului 2004, deficitul bugetului general consolidat a reprezentat
aproximativ 0,6% din PIB si in lunile iulie si august a fost adoptata suplimentarea
bugetelor, rezultand intr-un deficit planificat de 1,6% din PIB pentru anul 2004. Dupa un
surplus in 2002, pentru prima data dupa anul 1999, soldul primar a revenit la pozitia de
deficit in 2003. Bugetul adoptat pentru 2004 a prevazut un deficit de 1,4% din PIB, dar
rectificarile bugetare urmaresc limitarea deficitului primar la aproximativ 0,1% din PIB.
Dupa o crestere rapida de la nivele foarte mici, rata bruta a datoriei guvernamentale s-a
redus din 2000 si a atins 21,8% la sfarsitul anului 2003. Pe baza unei baze largi fiscale si
imbunatatirii colectarii, datele pe baza GFS (Statisticile Financiare Guvernamentale) indica
faptul ca, la 30% din PIB, veniturile au crescut cu 1.5 puncte procentuale fata de 1997.
Cheltuielile au crescut constant, de la 31,9% din PIB in anul 1997 la 32,3% din PIB in
2003. In ciuda progreselor inregistrate, deficitul cvasi-fiscal ramane un impediment
important pentru o politica fiscala receptiva si transparenta. Performantele slabe ale
intreprinderilor de stat continua sa greveze asupra balantei sectorului public, inregistrand
nevoi de finantare de 2,8% din PIB in 2003 comparativ cu 3,1% din PIB in 2000. Ponderea
subventiilor catre intreprinderi si gospodarii prin furnizarea de energie sub costuri sau prin
necolectarea creantelor, a scazut de la 4,7% din PIB in 2000, dar constituia totusi 2,9% din
PIB in 2003. Cu toate ca volumul total al arieratelor catre bugetul de stat a scazut in anul
2003, ponderea lor in PIB a ramas practic neschimbata la nivelul de 12-13% din PIB.
Pentru majoritatea intreprinderilor aflate in proces de restructurare sau privatizare, volumul
arieratelor la bugetul general guvernamental a ramas neschimbata pe intreg anul 2003, dar
a inceput sa descreasca in 2004. Important de notat ca, desi penalitatile si dobanzile in
crestere au reprezentat o sporire a ponderii totale a datoriilor, acumularea de noi arierate a
fost mai putin pronuntata decat in trecut. In plus, in 2004 autoritatile au continuat eforturile
pentru a combate neplata datoriilor, ceea ce a condus la o crestere considerabila a
recuperarii taxelor datorate.
In ciuda progreselor recente, consolidarea fiscala este necesara pentru a sustine stabilitatea
macroeconomica si pentru a contracara riscurile pe termen mediu. Reducerea substantiala a
platilor in contul ratelor dobanzii in ultimii ani, datorata scaderii ratei de refinantare si a
imbunatatirii managementului datoriilor, nu a fost folosita pentru consolidarea finantelor
publice, drept urmare balanta primara a inregistrat un deficit. O atentie deosebita trebuie
acordata faptului ca recentele initiative de politica fiscala (reducerea planificata a
impozitului pe venit si pe profit) nu vor genera un deficit primar pe o perioada lunga de
timp, care ar putea ameninta sustenabilitatea finantelor publice. Pe latura cheltuielilor,
autoritatile au initiat un program de autostrazi foarte costisitor si au crescut cheltuielile
pentru subventiile si transferurile pentru finantarea reformelor structurale (spre exemplu
pachetele compensatorii pentru muncitorii disponibilizati). Nu se pune accentul suficient pe
o strategie clara pe termen mediu pentru a redirectiona cheltuielile publice spre capitalul
uman, infrastructura si capacitatea administrativa si pentru a asigura sustenabilitatea
finantelor publice impotriva perturbarilor ce vin din partea sistemelor neechilibrate de
pensii si sanatate. Controlul fiscal relaxat de la sfarsitul anului 2003 a demonstrat existenta
unei largi posibilitati de a intari controlul cheltuielilor. Este necesara reducerea in
continuare a deficitului public prin colectarea mai buna a impozitelor, reducerea pierderilor
din intreprinderile de stat si cresterea preturilor la energie, instrumente valabile si pentru
imbunatatirea perspectivelor fiscale pe termen mediu. Colectarea veniturilor s-a imbunatatit
considerabil deoarece au fost intreprinse in continuare masuri pentru consolidarea cadrului
bugetar si a administratiei fiscale. A fost adoptata o noua Lege a finantelor publice. Noul
Cod Fiscal contribuie la asigurarea unei mai mari transparente si stabilitate a legislatiei
fiscale. Sistemul TVA a fost in continuare modificat, printre aceste elemente evidentiinduse
eliminarea scutirilor si dezvoltarea unui nou sistem de rambursare bazat pe analiza de
risc, care insa trebuie sa fie imbunatatit si extins in scopul reducerii intarzierilor si
combaterii fraudei. Au fost introduse cateva rate reduse de TVA. A fost eliminata rata
redusa a impozitului pe profit provenit din activitatea de export a fost eliminata, ceea ce a
condus la simplificarea sistemului de impozitare si reducerea distorsiunilor. Au fost
adoptate masuri administrative precum infiintarea Agentiei Nationale pentru Administrare
Fiscala, care este responsabila colectarea unitara , audit si implementarea contributiilor de
protectie sociala. Acesti pasi au imbunatatit perpectivele financiare pe termen mediu, insa
trebuie sa se acorde in continuare o atentie speciala intaririi colectarii veniturilor,
controalelor si audit-ului, precum si translatarii la suprafata a activitatilor din economia
subterana.
Romania a implementat cu succes mix-ul de politici spre atingerea stabilitatii economice
Adeseori, esecul autoritatilor de a adopta un mix de politici macroeconomic corespunzator
a contribuit in trecut la o performanta economica a Romaniei caracterizata de cresteri si
scaderi accentuate. Presiunile salariale au subminat in mod repetat stabilizarea economiei si
evolutia salariului real a fost uneori peste evolutia productivitatii, datorita disciplinei
financiare scazute a intreprinderilor de stat si rolului predominant al salariului minim in
procedura de stabilire a salariului, care nu permit reflectarea reala a diferentelor de
productivitate. Sistemele contractelor colective au procedat la directionarea salariilor si
beneficiilor si au ramas o bariera in flexibilitatea pietei fortei de munca, inclusiv in
intreprinderile cu capital majoritar de stat. Aceasta a presupus o politica stricta a
veniturilor, care insa cu dificultate dar cu un succes in crestere, a controlat contul de
cheltuieli salariale totale din sectorul public. Cresterea preturilor la energie, imbunatatirea
colectarii creantelor si eforturile sustinute de colectare a impozitelor au reusit sa mentina in
dimensiuni acceptabile deficitul cvasi-fiscal rezultat din subventii, dar mentinerea unei
fiscalitati prudente este inca larg dependenta de acesti factori. Un mix de politici mai
responsabil a rezultat din eforturile Romaniei in contextul recentului Acord stand-by cu
FMI, care a fost finalizat cu succes in luna octombrie 2003. Dupa reluarea in 2001 de la o
baza redusa, cresterea accelerata a creditelor a reprezentat o provocare pentru politica
monetara in anul 2003. Masurile prudentiale combinate cu reducerea graduala discontinua
a ratei dobanzii au condus la mentinerea sub control a situatiei, in termeni de impact
macroeconomic si financiar. Pe baza reducerii inflatiei, banca centrala s-ar putea reangaja
in scaderea graduala a ratei dobanzii. In iulie 2004, un mix coerent de politici a fost inclus
in Acordul pe doi ani cu FMI, cu scopul de a controla deficitul contului curent si de a
sprijini dezinflatia printr-o politica fiscala severa, printr-o politica monetara prudenta si
prin continuarea reformelor structurale.
Majoritatea preturilor sunt liberalizate si au fost operate ajustari la pretul energiei
Dificultatile persistente in impunerea disciplinei privind platile intreprinderilor,
gospodariilor si institutiilor publice continua sa afecteze mecanismul de formare a
preturilor, dar exista semne de progres. Actual, preturile reglementate se aplica la un numar
de 18 produse, 10 dintre acestea fiind incluse in cosul de consum, reprezentand o cota de
23%. Preturile reglementate au ramas deseori in urma inflatiei, mai ales preturile din
sectorul energetic, care au fost tinute in mod deliberat mai scazute pentru a subventiona
indirect consumatorii si intreprinderile. Politica inconsecventa a contribuit la intarzierea
stabilirii preturilor la energie in conformitate cu costurile pe termen scurt si lung, ceea ce a
perturbat functionarea in bune conditii a mecanismului de formare a preturilor. In ultimul
an in Romania s-a inregistrat o crestere a preturilor peste rata inflatiei la energie electrica si
gaze. In urma acestor ajustari este obtinuta acoperirea costurilor de productie, a costurilor
financiare, a investitiilor pe termen lung si a costurilor de mediu in pret. Preturile la gaze
raman insa sub paritatea importului. Tarifele la energia termica au crescut in luna august
2004 cu 12%, dar aceasta crestere este sub nivelul ratei inflatiei si colectarea creantelor a
ramas slaba. Fenomenul de neplata a persistat si a continuat sa afecteze sistemul de preturi.
In sectorul energetic, pierderile din necolectarea creantelor s-a redus la jumatate
comparativ cu anul 2000, dar totusi ating nivelul de 0,4% din PIB. Legislatia recent
adoptata a instituit o abordare mult mai putin toleranta fata de arierate. Aceste masuri au
inceput sa dea rezultate si au fost imbunatatite ratele de colectare, desi acestea sunt inca
reduse in ceea ce priveste energia termica, in special in sezonul rece. Volumul total al
arieratelor la furnizorii de energie au scazut usor din 2002 in 2003.
Sectorul privat a continuat sa creasca, chiar daca numarul intreprinderilor mari de stat
ramane ridicat. Reprezentand in medie 65,2%, ponderea sectorului privat in PIB a crescut
constant, crescand cu 8,5 punte procentuale la 69,1% in anul 2003. Contributia in PIB a
sectorului intreprinderilor de stat a scazut, partial datorita privatizarii si partial datorita
faptului ca majoritatea companiilor functioneaza pe pierderi. In anul 2002, ponderea
capitalului privat in economie a depasit pentru prima oara de la inceputul tranzitiei
ponderea proprietatii publice, atingand la mijlocul anului 2003 cifra de 56,4% din capitalul
total. Ocuparea fortei de munca in sectorul privat a crescut de la 57% din totalul ocuparii in
anul 1997 la 76,3% in 2003, reflectand faptul ca in aceasta perioada ocuparea fortei de
munca in sectorul de stat si in administratia publica s-a redus de la 4,8 la 2,2 milioane
persoane. Companiile cu capital majoritar privat au inregistrat o pondere de 81,6% in cifra
de afaceri din anul 2002. In anul 2003, intreprinderile de stat inca detineau 67,8% din
activele intreprinderilor, dar numai 32,4% din investitii. Influenta continua a
proprietatii publice a continuat sa aiba rolul predominant in sectorul energetic,
reprezentand 33% din cifra de afaceri din industrie. In sectorul agricol, entitatile private
constituiau 99% din totalul valorii adaugate si 96,3% din terenuri au fost privatizate. Au
fost emise titluri de proprietate pentru 94,2% din suprafata restituita. Aceasta a contribuit la
cresterea vanzarilor si la concentrarea terenurilor mici prin arenda.
Procesul de privatizare s-a accelerat considerabil, dar agenda autoritatilor in materie de
privatizare ramane nefinalizata. Pasii din procesul de privatizare nu foarte activi pana in
anul 2001 au reflectat atractivitatea limitata a multor intreprinderi si esecul de a rezista
politic si social la acest proces. Initial, eforturile de privatizare s-au concentrat asupra
intreprinderilor mici si medii. Din anul 2001, privatizarea intreprinderilor mari a avansat
intr-un ritm crescator, atat in termeni de numar de intreprinderi cat si al capitalului vandut.
Numarul societatilor cu capital de stat a scazut de la 1673 la finele anului 2001 la 1187 la
mijlocul anului 2004, din care aproximativ 90% au apartinut agentiei de privatizare iar
restul diferitelor ministere. Din iulie 2003 pana in iunie 2004, APAPS a vandut 296 de
intreprinderi, reprezentand un capital de 30%, comparativ cu cel vandut din 1992. Aceasta
a fost datorata in principal renuntarii la un numar de 65 de mari companii. Agentia si-a
cedat activitatea in aprilie 2004 si a transferat portofoliul companiilor ramase de privatizat
catre AVAS, care a inregistrat un bun progres. Procesul de privatizare inca nu s-a finalizat.
La finele lunii iunie 2004, portofoliul AVAS cuprindea aproximativ un numar de 550
considerate pregatite pentru privatizare si mai mult de 500 de companii considerate
nepregatite. In total, AVAS a monitorizat mai mult de 900 de companii aflate in procedura
de reorganizare judiciara sau faliment. Disputele post-privatizare au fost obisnuite, ceea ce
a determinat ca numeroase intreprinderi sa se intoarca in proprietatea statului. Aceasta a
fost partial determinata de metodele de privatizare care au fost mai putin transparente,
precum utilizarea periodica a schemelor de replanificare a datoriilor la termene adesea
neclare. Privatizarea companiilor detinute de catre diferitele ministere s-a desfasurat lent,
dar in anul 2004 primele privatizari in domeniul energetic au continuat decisiv, ceea ce
reprezinta piatra de temelie a restructurarii si imbunatatirii concurentei in acest sector.
Privatizarea in luna iulie 2004 a Petrom a constituit un pas important in reducerea
controlului public asupra sectorului energetic. Doua mari companii de distributie a energiei
electrice au fost privatizate in luna iunie si au fost selectati investitorii pentru alte doua
companii de distributie a energiei electrice. Pentru doua companii mari de distributie de gaz
au fost selectati in luna august investitorii si acordurile de cumparare sunt in proces de
negociere. In sectorul transporturilor, a continuat separarea activelor companiilor feroviare
si oferirea de linii intreprinzatorilor privati. In sectorul de aparare, jumatate dintre societati
au fost privatizate, dar doua dintre principalele societati au ramas in proprietate publica. In
sectorul agricol, 289 din cele 739 de intreprinderi au fost privatizate, in timp ce peste 50%
se afla in proces de reorganizare judiciara sau faliment.
Imbunatatirile administrative au influentat in mod pozitiv intrarea pe piata, iar eforturile
pentru intarirea mecanismelor de iesire de pe piata au continuat, desi procedurile privind
falimentul sunt inca aplicate cu reticenta. In ciuda unui mediu de afaceri partial dificil,
economia a inregistrat o rata de crestere a noilor intreprinderi. Din anul 1997 pana in 2003,
numarul agentilor economici inregistrati la Registrul Comertului a sporit in medie cu 6,6%
anual. Numarul companiilor active a scazut puternic pana in anul 2000 si a crescut
incepand cu acea data. In scopul facilitarii intrarii pe piata, au fost promovate masuri
administrative pentru a reduce procedurile lungi si birocratia, cum sunt ghiseele unice
pentru inregistrarea si autorizarea companiilor si o procedura de aprobare tacita pentru
emiterea licentelor publice. Ca un rezultat al acestor masuri si al reveniri economice
continue, procentul companiilor noi inregistrate la registrul comertului a crescut de la 8,1%
in 2000 la 14,2% in 2003. Autoritatile au continuat, de asemenea, sa imbunatateasca cadrul
legislativ si institutional pentru iesirea de pe piata, inclusiv prin amendamente aduse la
cadrul legal privind falimentul companiilor financiare si o revizuire a legislatiei privind
falimentul companiilor non-financiare. Acest lucru este foarte necesar deoarece sistemul
judiciar a fost pana acum incapabil sa furnizeze un mecanism eficient de iesire de pe piata,
in special datorita legislatiei ce prevede o slaba protectie a creditorilor, procedurilor
complexe, insuficientei capacitatii administrative si aplicarii neuniforme a legii. Dupa cum
este ilustrata de existenta unei magnitudini importante a neplatii impozitelor si facturilor la
energie din economie, lipsa unui mecanism credibil de iesire de pe piata slabeste disciplina
financiara. Dupa cresterile notabile inregistrate incepand cu anul 2000 ale numarului de
cazuri de faliment si al ratei de solutionare a acestor cazuri, acestea au scazut in cursul
anului 2003. Rata de solutionare a cazurilor in cursul unui an a scazut incepand cu anul
2000. Numarul reorganizarilor judiciare a crescut in anul 2003 cu 50%, in timp ce numarul
lichidarilor s-a injumatatit. Acesta este un semn al preferintei constante pentru initierea
procedurilor de reorganizare a companiilor in dauna procedurilor de faliment, tendinta ce
este impartasita si de Guvern. Din 38 de cazuri in desfasurare impotriva marilor datornici,
cu un volum al arieratelor de 0,6% din PIB, opt companii sunt in prezent in procedura de
faliment. Din 549 de alti mari datornici la bugetul de stat, cu un volum al arieratelor de
peste 5% din PIB, 6% dintre companii erau in procedura de faliment, pentru 37% din
companii au fost acceptate scheme de re-programare a datoriilor, iar 8% dintre acestea erau
bine protejate impotriva falimentului prin plasarea sub administratie speciala. Totusi, au
fost initiate recent procedurile de faliment impotriva unor mari datornici si au intrat in
lichidare voluntara un numar de 16 mari companii de stat, deoarece acestea nu erau
viabile. In ciuda acestui progres, o folosire mai dinamica a procedurilor de faliment sau a
altor forme de lichidare ramane o conditie esentiala a re-alocarii resurselor pentru o folosire
mai productiva.
Cadrul legal necesar unei economii de piata s-a imbunatatit, dar un mediu de afaceri
performant este dependent de imbunatatirile aduse justitiei si administratiei publice. Au
fost depuse eforturi pentru imbunatatirea climatului investitional, de exemplu prin
reducerea birocratiei, clarificarilor aduse legislatiei, sporirii deschiderii administratiei
publice catre cerintele partilor implicate, promovarii dialogului asupra climatului
investitional cu autoritatile locale si partenerii sociali, precum si infiintarea Agentiei
Romane pentru Investitii Straine in anul 2002. In domeniul impozitarii, noul Cod Fiscal,
care a intrat in vigoare in luna ianuarie 2004, a reprezentat un pas important pentru
imbunatatirea mediului de afaceri, iar Agentia Nationala de Administrare Fiscala reprezinta
o simplificare binevenita. A fost de asemenea dezvoltat un sistem potential capabil sa
urgenteze rambursarea TVA, a carui functionare este impiedicata, in prezent, de probleme
IT si de lipsa experientei practice. Provocarea consta in continuarea acestor eforturi si
asigurarea faptului ca dificultatea introducerii noilor reglementari este depasita printr-un
impact pozitiv si de durata asupra mediului de afaceri. Alte impedimente in calea
climatului investitional, cum sunt reglementarile excesiv de restrictive din noul cod al
muncii, nu au fost inca rezolvate. In general, succesul eforturilor continue de imbunatatire a
climatului investitional depinde in mod crucial de o eficienta sporita, de previzibilitatea si
obiectivitatea sistemului judiciar si a administratiei.
Sectorul bancar s-a dezvoltat considerabil, pornind de la un nivel scazut. In prima parte a
perioadei, dezvoltarea sistemului bancar a fost obstructionata grav de ritmul lent al
reformei si de utilizarea inadecvata a bancilor din sectorul public pentru subventionarea
intreprinderilor. Urmare a unei crize bancare, care a obligat autoritatile sa inchida, sa
restructureze si sa privatizeze bancile, autoritatile au initiat in 1999 restructurarea
sectorului financiar si consolidarea cadrului de reglementare. Aceasta a condus la
dezvoltarea treptata a sectorului in sensul privatizarii, concentrarii si cresterii participatiilor
straine. In 1997, sapte banci de stat detineau aproape 80% din toate imprumuturile. Ca
urmare a vanzarii in noiembrie 2003 a unui sfert din cea mai mare banca de stat (BCR)
catre BERD si IFC, au mai ramas doua banci in proprietatea statului. Acestea reprezentau,
in aprilie 2004, 7,7% din totalul activelor. Fuziunile si retragerea licentelor au redus
numarul de banci la 38. 29 de institutii bancare aveau capital majoritar strain si reprezentau
59,7% din active si 55,4% din depozitele nebancare. Intermedierea financiara este in
continuare insuficient dezvoltata, in parte datorita utilizarii arieratelor ca sursa de finantare,
dar a continuat totusi sa creasca, totalul activelor bancare ridicandu-se la 32% din PIB la
sfarsitul lui 2003. Rentabilitatea bancara a crescut fata de 2001, dar se sprijina inca pe o
marja larga intre rata dobanzii la depozite fata de imprumuturi. Cresterea rapida a creditelor
implica riscul de a surclasa evolutiile pozitive in ceea ce priveste expertiza de intermediere,
precum si cadrul legislativ si de supraveghere, iar Banca Nationala a Romaniei a adoptat
regulamente prin care a restrictionat eligibilitatea pentru creditele de consum si ipotecare,
in vederea contracararii riscurilor antrenate de cresterea rapida a creditelor. Sistemul bancar
dispune in general de o capitalizare suficienta, cu grad inalt de lichiditate si este
supravegheat cu prudenta. Indicatorii de vulnerabilitate s-au ameliorat semnificativ. Rata
de adecvare a capitalului a crescut de la 14,5% la sfarsitul anului 1997 la 20,5% in martie
2004, iar ponderea imprumuturilor neperformante s-a redus de la 71,7% la sfarsitul lui
1998 la 4,2%.
Sectorul financiar nebancar se afla inca intr-o faza incipienta. Pietele de capital raman
modeste, iar capitalizarea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si pe piata extrabursiera
RASDAQ reprezinta 12,2% din PIB la sfarsitul lui 2003. Cifra de afaceri anuala este de
asemenea destul de redusa, cu 7,8% din totalul capitalizarii. Fata de mijlocul anului 2003, o
tendinta pozitiva a pietei a condus la o crestere apreciabila a cifrei de afaceri si a
capitalizarii. Emisiunea si comercializarea obligatiunilor municipale si corporatiste s-a
impus ca o noua activitate, dar reforma lenta a sistemului de pensii a impiedicat dezvoltarea
pietelor. Consolidarea a continuat, un numar important de companii fiind delistate, iar
pregatirile pentru fuziunea celor doua burse au continuat. Privatizarea sectorului de
asigurari s-a finalizat in 2002. Incepand din 2002, sectorul s-a dezvoltat si consolidat, dar
ramane insuficient dezvoltat, primele de asigurare brute reprezentand doar 1,3% din PIB in
Supravegherea sectorului financiar s-a intarit. In sectorul bancar, cadrul de reglementare
respecta in general principiile de la Basel. Cadrul de supraveghere s-a imbunatatit
substantial si a fost modificat in paralel cu evolutiile de pe piata creditelor, dar trebuie
realizata in intregime supravegherea pe baze consolidate iar acoperirea birourilor de credite
trebuie sa se extinda. Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului financiar nebancar, autoritatile
au intarit cadrul de reglementare si supraveghere. In sectorul asigurarilor, cerintele privind
capitalul minim au crescut si cadrul de reglementare a fost imbunatatit prin infiintarea unui
organism de supraveghere responsabil cu emiterea de legislatie secundara. Pe piata de
capital, declaratiile financiare compatibile cu IAS pentru companiile listate au permis
cresterea transparentei, dar conformitatea cu standardele IAS trebuie implementata pentru
toate companiile. Supravegherea trebuie dezvoltata in continuare, conform celor mai bune
practici internationale si recomandarilor UE. In plus, capacitatea administrativa a
organismelor de implementare trebuie consolidata in continuare.
Capacitatea de adaptare la presiunea concurentiala si la fortele de piata in cadrul Uniunii
Capacitatea de a indeplini acest criteriu depinde de existenta unei economii de piata si a
unui cadru macroeconomic stabil, care sa permita agentilor economici sa ia decizii intr-un
cadru predictibil. Acest criteriu necesita, de asemenea, suficient capital uman si fizic,
inclusiv infrastructura. Intreprinderile de stat trebuie restructurate si toate intreprinderile
trebuie sa investeasca in vederea imbunatatirii eficientei. In plus, cu cat intreprinderile au
mai mult acces la finantare externa si cu cat reusesc sa restructureze si sa fie mai
inovatoare, cu atat mai mare va fi capacitatea lor de adaptare. Pe ansamblu, cu atat o
economie este mai capabila sa isi asume obligatiile de membru, cu atat este mai mare
nivelul de integrare economica pe care il realizeaza cu Uniunea, inainte de aderare.
Volumul si gama de produse comercializate cu statele membre ale UE reprezinta dovada
unei asemenea integrari.
Cresterea stabilitatii macroeconomice si reformele structurale mai constante au sprijinit
realocarea resurselor catre scopuri mai productive. Pana acum putin timp, un mediu
macroeconomic volatil si intarzieri in reformele structurale esentiale, precum intarirea
disciplinei financiare si renuntarea la subventii de tip cvasi-fiscal, au obstructionat
restructurarea economiei. In urma progreselor inregistrate sub aceste aspecte, precum si a
cresterii disponibilitatii creditului si reducerii obstacolelor birocratice, se creeaza un mediu
de afaceri mai previzibil si mai competitiv. Cresterea puternica a investitiilor interne si
straine este dovada imbunatatirii climatului investitional si ajuta la continuarea procesului
de realocare a resurselor in economie. Sustinerea acestor progrese necesita eforturi
suplimentare pentru a initia reforme structurale si a asigura o stabilitate macroeonomica de
durata.
Procesul pe care il parcurge Romania in vederea extinderii bazei de cunostinte, pornind de
la un nivel scazut, si adaptarii sistemului educational la nevoile pietei muncii constituie o
provocare majora. Cu o medie de 3,4% din PIB, cheltuielile publice pentru invatamant au
ramas la un nivel redus, dar stabil. Accesul imbunatatit la invatamant de calitate, sub
aspectul materialelor educative, al calificarii personalului didactic si al infrastructurii
scolare adecvate este o provocare, ce va necesita o modificare in utilizarea resurselor
publice. Invatamantul obligatoriu a fost prelungit la 10 ani, iar durata de scolarizare a
crescut treptat. Rata de participare pentru tinerii de 18 ani a crescut de la 37,1% in 1997 la
59,2% in 2002, dar rata abandonului scolar prematur ramane ridicata. A fost mentinut un
nivel bun de scolarizare a tinerilor, 74% dintre tinerii intre 20-24 de ani finalizand cel putin
ciclul superior de educatie secundara, iar ponderea studentilor inscrisi in invatamantul postsecundar
si tertiar a crescut substantial. Ca urmare, nivelul mediu de educatie a crescut,
desi ramane relativ scazut, 9,7% din forta de munca finalizand o forma de educatie tertiara
in anul 2003. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare ale Romaniei au scazut de la 0,4%
din PIB in 2001, pe fundalul diminuarii ponderii sectorului public in activitatea de
cercetare-dezvoltare. In 2001, aproape jumatate din activitatea de cercetare-dezvoltare era
finantata de sectorul privat, iar ponderea finantarii din strainatate a crescut puternic. Datele
la nivel national pentru anul 2003 confirma aceasta imagine. Desi masurile pasive
reprezinta in continuare cea mai mare parte din politicile privind piata muncii, a fost
implementata o paleta tot mai larga de masuri active. Masurile de pregatire profesionala
reprezinta, totusi, in continuare un instrument secundar si cu toate ca nivelul
invatamantului continuu s-a imbunatatit fata de 1997, ramane in continuare scazut.
Reinnoirea capitalului fix al Romaniei evolueaza treptat. Dupa scaderea din perioada
recesiunii din 1997-1998, perspectivele economice imbunatatite au sustinut rata
investitiilor, care au crescut incepand din 2000, atingand 22,5% din PIB in anul 2003. O
medie de 20% din PIB pe ansamblul perioadei demonstreaza ca reinnoirea si extinderea
capitalului fix este in curs. Avand in vedere nevoia de investitii in infrastructura, formarea
bruta a capitalului fix pe baza bugetul general al guvernului a crescut de la 1,6% din PIB in
1997 la 3,2% in 2003. Intrarile de ISD au jucat de asemenea un rol important, dar in ciuda
unei revigorari a intrarilor de ISD pana la 3,2% din PIB in 2003, nivelul ISD per capita
ramane scazut.
Calitatea infrastructurii este in crestere, dar exista o nevoie acuta de investitii
suplimentare. Urmare a anilor in care investitiile s-au situat sub nivelul optim, retelele de
transport, energie si irigatii s-au depreciat. Infrastructura de transport ramane
necorespunzatoare, desi drumurile publice au fost modernizate si au fost efectuate investitii
importante in constructia de autostrazi. Pentru a asigura finantarea adecvata si obtinerea
unei calitati satisfacatoare pentru banii investiti, prioritatile in ceea ce priveste constructia
de autostrazi trebuie bine cantarite si trebuie respectate proceduri de achizitii publice
deschise si transparente. Obligate pentru o perioada indelungata sa acorde cvasi-subventii
restului economiei, companiile de energie nu au fost capabile sa investeasca suficient, dar
recentele ajustari de preturi si privatizarile au pregatit terenul pentru investitiile atat de
necesare. O strategie privind energia termica, recent adoptata, prevede investitii in
economisirea de energie. Retelele de irigatii sunt reconstituite treptat, dar investitii
suplimentare sunt necesare pentru proteja mai bine sectorul agricol impotriva conditiilor
climatice adverse si pentru a sprijini transformarea structurilor de productie agricola in
vederea cresterii productivitatii si competitivitatii. Reteaua de telefonie fixa este treptat
digitalizata iar gradul de patrundere in gospodarii a crescut. Reteaua de telefonie mobila
acopera aproximativ o treime din populatie.
Restructurarea s-a extins si in unele sectoare sensibile, dar este departe de a fi incheiata
Amploarea restructurarii intreprinderilor nu a fost uniforma, iar faptul ca unele
intreprinderi mari, generatoare de pierderi, au supravietuit fara a fi restructurate
fundamental subliniaza faptul ca restructurarea nu a fost inca finalizata. Au fost inregistrate
progrese semnificative in restructurarea sectorului bancar, iar in unele sectoare
manufacturiere, precum textilele, mobila si aparatele electrice, restructurarea a fost
realizata. In sectorul siderurgic, masurile de reducere in continuare a personalului si de
crestere a gradului de utilizare a capacitatilor au continuat, in contextul privatizarii
sectorului, dar restrangerea utilizarii ajutoarelor de stat in vederea viabilizarii economice
treptate a sectorului ramane critica. In sectorul minier au fost inchise puturi, personalul a
fost redus si au fost luate alte masuri pentru a ameliora performantele financiare slabe. A
fost adoptat un program de restructurare si inchidere a minelor pentru perioada 2004-2010,
care prevede masuri extinse de inchidere a minelor, concedieri si eliminarea treptata a
subventiilor. In sectorul feroviar, au fost operate reduceri considerabile de personal, au fost
privatizate unele filiale si au fost introduse tarife majorate, in vederea limitarii pierderilor
masive si a arieratelor. Cu toate acestea, in prezent parti importante din sectoarele minier si
feroviar continua sa inregistreze pierderi si sa acumuleze arierate fiscale, in ciuda
subventiilor directe apreciabile, ceea ce subliniaza necesitatea implementarii vigilente si a
unor masuri de restructurare suplimentare. In ciuda progreselor inregistrate, reforma in
sectorul energetic a avansat intr-un ritm lent si neuniform, dar majorarea tarifelor,
respectarea mai stricta a obligatiilor de plata si introducerea de metode de tarifare
imbunatatite au constituit pasi esentiali pentru aprofundarea restructurarii. A fost elaborata
o strategie cuprinzatoare pe termen mediu a sectorului, inclusiv in ceea ce priveste reforma
sectorului energiei termice. Implementarea cu succes a acesteia va fi o provocare majora si
va necesita o atentie deosebita din partea guvernului. Deficiente economice grave continua
sa infraneze dezvoltarea rurala si agricola. In ciuda reducerii fortei de munca ocupate in
agricultura fata de 2000, sectorul este caracterizat printr-un grad inalt de somaj ascuns si o
echipare necorespunzatoare cu echipamente moderne si utilitati de productie. De aici
rezulta o slaba productivitate, venituri mici si un nivel de investitii insuficient. Politica
agricola nu a inregistrat succese in obtinerea eficientei, ilustrata atat prin consolidarea lenta
a terenurilor, cat si prin intarzierile in privatizarea sau lichidarea intreprinderilor agricole de
stat. Dat fiind ca sectorul agricol a functionat si ca un refugiu pentru multi someri, oameni
in varsta sau saraci care isi suplimenteaza veniturile reduse prin intermediul agriculturii de
subzistenta, politica agricola a urmarit in acelasi timp obiective de dezvoltare economica,
sociala si rurala. Acest lucru a impiedicat restructurarea economica necesara a sectorului si
face ca Romania sa fie in prezent departe de a-si exploata potentialul de productie agricola
competitiva si productie alimentara.
Reflectand ritmul procesului de tranzitie, structura economiei continua sa evolueze
Structura sectoriala a valorii adaugate brute a evoluat pe parcursul perioadei, dar in ceea e
priveste structura ocuparii fortei de munca, schimbarile in curs nu au avut decat un impact
limitat la nivel agregat. Trecerea catre sectoare cu o valoare adaugata superioara a implicat
diminuarea ponderii agriculturii, desi aceasta ramane apreciabila, cu o cota de 34% din
forta de munca ocupata in 2003, ce produce doar 13% din valoarea adaugata bruta. Ulterior
unei diminuari in cursul recesiunii din perioada anterioara, incepand din anul 2000, sectorul
industrial si-a marit ponderea din valoarea adaugata, cat si din forta de munca ocupata,
reprezentand 38% si respectiv 31% in 2003. Sectorul serviciilor s-a dezvoltat si reprezinta
49% din valoarea adaugata bruta, in timp ce ponderea din forta de munca ocupata a crescut
treptat pana la 35% in 2003.
Punerea in practica a unui mediu mai favorabil pentru IMM-uri depinde de reducerea
continua a birocratiei si de extinderea intermedierii financiare. Numarul de companii nou
inregistrate a crescut rapid in aceasta perioada. Marea majoritate a acestora sunt IMM-uri,
care joaca un rol tot mai important in economie, cu o pondere de 56% din valoarea
adaugata bruta in 2002. IMM-urile au fost in mod traditional micro-intreprinderi de comert
in detaliu, cu ridicata sau turism, dar se extind treptat si in domeniul constructiilor si in
industrie, unde contribuie la o dinamica inalta a exporturilor si stimuleaza economia locala.
Din 1997 pana in 2002, IMM-urile au reprezentat in medie peste 50% din cifra de afaceri
totala, si peste 25% din exporturile si investitiile realizate de ansamblul intreprinderilor.
Ponderea lor in totalul fortei de munca ocupate a crescut de la 33% in 1997 la peste 50% in
2002. Conditiile de afaceri pentru IMM-uri raman, cu toate acestea, dificile, mai ales
datorita implementarii neuniforme a legislatiei, birocratiei si accesului limitat la finantare.
In concordanta cu ponderea economica in crestere a IMM-urilor, autoritatile au lansat
cateva initiative focalizate asupra sprijinirii dezvoltarii IMM-urilor. Noul Cod Fiscal,
procedurile simplificate de efectuare a controalelor fiscale (precum si facilitarea
inregistrarii si autorizarii companiilor) vin in sprijinul IMM-urilor. Dezvoltarea actuala a
sectorului bancar a sustinut de asemenea cresterea IMM-urilor, prin facilitarea accesului la
resurse financiare, dar evidentele financiare credibile ale companiilor, obtinute printr-o
contabilitate si un audit mai bun, precum si o functionare mai buna a pietelor ce stabilesc
valoarea garantiilor pentru imprumuturi, sunt de o importanta cruciala.
Interventia Guvernului s-a diminuat semnificativ pe parcursul perioadei, dar interferentele
discriminatorii nu au disparut complet. Pe baza progreselor in ceea ce priveste liberalizarea
si privatizarea, obtinute in ultimii ani, statul a continuat sa isi reduca influenta asupra
activitatii intreprinderilor. Cu toate acestea, guvernarile succesive au fost inclinate sa
protejeze un numar de sectoare si intreprinderi in reducere lenta, de expunerea integrala la
disciplina pietei, prin acordarea de subventii explicite de la buget, precum si alte forme de
sprijin, mai putin transparente si mai grave. Controlul preturilor la principalele materii
prime de productie s-a diminuat, in principal prin majorarea tarifelor la energie. O atitudine
mai putin permisiva fata de neplata facturilor la energie a contribuit, de asemenea, la
imbunatatirea mediului concurential. Masurile comerciale si fiscale cu caracter
discriminatoriu au fost eliminate in mare masura. Acordarea de garantii pentru imprumuturi
in alte conditii decat cele de pe piata era inca importanta. Privatizarea a jucat un rol pozitiv,
dar a fost contracarata de pachete de ajutoare de stat substantiale, care au insotit adesea
vanzarile mai complexe. Stergerea sau reprogramarea arieratelor fiscale a ramas o
problema des intalnita, nu numai in ceea ce priveste pregatirea pentru privatizare, dar si
pentru entitatile de stat nedestinate privatizarii. A fost introdus un sistem de ajutoare de stat
pentru intreprinderi compatibil cu acquis-ul, dar implementarea legislatiei in domeniul
ajutorului de stat a fost, evident, insuficienta (vezi Capitolul 6 – Concurenta). In unele
cazuri, hotarari ad-hoc ale Guvernului in favoarea anumitor intreprinderi, prin derogare de
la legislatia existenta, au dovedit mentinerea interferentei cu jocul liber al fortelor pietei.
Lipsa unei bune guvernari este inca perceputa ca un fenomen extins si este considerata un
obstacol in calea dezvoltarii afacerilor.
Economia Romaniei a devenit tot mai deschisa, UE fiind principalul partener comercial. In
2003, gradul de deschidere a economiei a continuat sa creasca, pe masura ce valoarea
exporturilor de bunuri si servicii a crescut de la 36,2% din PIB, de la 29,2% in 1997, in
vreme ce importurile de bunuri si servicii au crescut la 44,1% din PIB in 2003, fata de
36,2% din PIB in 1997. Partenerul principal al Romaniei inca din 1997, UE si-a consolidat
in continuare rolul predominant. Pana in 2003, UE-15 reprezenta 67,7% din valoarea totala
a exporturilor de marfuri ale Romaniei, fata de 56,6% in 1997. Ponderea in importuri a UE-
15 a crescut la 57,7%, fata de 52,5% in 1997. Extinderea UE a insemnat si o crestere a
ponderii UE in exporturile Romaniei, cu 5,9%, iar in importuri cu 9,6%. Protectionismul
comertului exterior al Romaniei, masurat ca medie simpla a ratelor tarifelor pentru natiunea
cea mai favorizata, s-a situat in 2004 la 14,8% din importurile din tari beneficiare ale
regimului natiunii celei mai favorizate, respectiv la 5,5% din importurile din UE.
Integrarea comerciala crescuta a fost insotita de o modificare treptata a modelului
comercial, in favoarea activitatilor cu valoare adaugata mai mare. Desi baza exporturilor
Romaniei o constituie in continuare bunurile cu valoare adaugata mica, ponderea
exporturilor cu valoare adaugata superioara a crescut semnificativ. Ponderea metalelor,
mineralelor si produselor chimice in valoarea totala a exporturilor de marfuri a scazut, si in
ciuda faptului ca textilele si incaltamintea au ramas la un nivel apreciabil, ponderea
acestora in exporturi a scazut fata de 2001. Pe de alta parte, ponderea masinilor si utilajelor
si echipamentelor electrice aproape ca s-a dublat. Aceste tendinte reflecta disparitia
specializarii comerciale pre-tranzitie, precum si o mai mare diversificare a produselor si un
grad de procesare sporit. Caracterizata printr-o crestere substantiala a importurilor de
masini si utilaje si mijloace de transport, structura importurilor a dovedit actuala
restructurare industriala. Rata de schimb reala efectiva, bazata pe inflatia in preturi de
consum, a fost in linii mari stabila incepand din 1998, in concordanta cu obiectivul politicii
ratei de schimb de mentinere a competitivitatii. Exprimata in costul unitar al fortei de
munca, rata de schimb reala efectiva a fost volatila in perioada turbulenta de la finalul
anilor 1990, dar s-a stabilizat incepand din 2001, indicand un avantaj comparativ inca
puternic in ceea ce priveste productia intensiva in forta de munca.
2.4 Evaluare generala
Opinia din anul 1997 recunostea deja eforturile substantiale de reforma depuse de catre
autoritatile romane in modernizarea economiei. De atunci, structura si performanta
economica s-au imbunatatit semnificativ. A fost atinsa stabilitatea macroeconomica si au
fost continuate reformele economice profunde, in conditiile in care autoritatile romane siau
respectat angajamentul privind indeplinirea cerintelor economice necesare aderarii la
UE.
Astfel, se concluzioneaza ca Romania indeplineste criteriul economiei functionale de piata.
Implementarea viguroasa a programelor de reforme structurale ar trebui sa-i permita
Romaniei de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei in cadrul Uniunii.
Pot fi aduse imbunatatiri sustinerii stabilitatii macroeconomice si adancirii reformelor
structurale. Ar trebui acordata o prioritate continuarii procesului dezinflationist si asigurarii
sustenabilitatii pozitiei externe prin mentinerea unui mix de politici prudent si prin
continuarea reducerii deficitului sectorului public. In scopul atingerii acestor obiective, este
vitala imbunatatirea semnificativa a implementarii disciplinei financiare, ajustarea continua
a preturilor energiei in scopul acoperirii costurilor si imbunatatirii performantei financiare a
intreprinderilor publice. Sustenabilitatea fiscala trebuie sa fie consolidata prin continuarea
reformei cheltuielilor si imbunatatirea conformarii fiscale.
Procesul de privatizare trebuie sa fie finalizat, diferendele post privatizare solutionate si
intreprinderile neviabile sa fie mai activ dezmembrate. In sectoarele cheie, cum ar fi
energia, mineritul si transporturile, perseverenta in activitatea de restructurare si
concentrarea asupra procesului de privatizare trebuie sa fie coordonate. Sunt necesare
progrese substantiale in functionarea sistemului judiciar si al administratiei publice,
inclusiv o aplicare uniforma si predictibila a legii in vederea crearii unui mediu de afaceri
corespunzator.
3. Capacitatea de a face fata obligatiilor de membru al UE
Aceasta sectiune examineaza capacitatea Romaniei de a isi asuma obligatiile de stat
membru al UE – adica cadrul juridic si institutional, cunoscut sub numele de acquis7, prin
care Uniunea isi concretizeaza obiectivele. In afara evaluarii progreselor notabile realizate
de la raportul periodic din 2002, aceasta sectiune isi propune sa furnizeze o evaluare
globala a capacitatii Romaniei de a isi asuma obligatiile de stat membru al UE si a
drumului care ii mai ramane de parcurs. De asemenea, pentru fiecare capitol de negociere,
se prezinta o evaluare succinta a modului in care angajamentele asumate in negocieri au
fost puse in practica, precum si o vedere de ansamblu a dispozitiilor tranzitorii care au fost
acordate.
Aceasta sectiune este structurata conform listei de 29 de capitole de negociere si include
evaluare a capacitatii administrative a Romaniei de a pune in practica acquis-ul in diversele
sale aspecte. Progresul Romaniei in ceea ce priveste traducerea acquis-ului este evaluat
intr-o sectiune separata.
In decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid a comentat asupra necesitatii de a se
crea conditiile pentru o integrare armonioasa, treptata, a tarilor candidate, in special prin
adaptarea structurilor administrative. Reluand aceasta tema, in Agenda 2000, Comisia a
subliniat importanta integrarii efective a legislatiei comunitare in legislatia nationala, si
importanta si mai mare a punerii in practica efective, prin structuri administrative si
judiciare corespunzatoare. Aceasta este o conditie prealabila esentiala pentru crearea unei
increderi reciproce indispensabile pentru viitoarea calitate de membru al UE.
Consiliul European de la Bruxelles din iunie 2004 a subliniat faptul ca Bulgaria si Romania
trebuie sa acorde o atentie deosebita in vederea imbunatatirii capacitatii administrative si
judiciare proprii pentru a putea primi calitatea de membru al Uniunii in ianuarie 2007.
Acest raport isi propune sa aprofundeze evaluarea capacitatii administrative a Romaniei,
prezentata in raportul periodic din 2003, concentrandu-se asupra principalelor structuri
administrative necesare pentru punerea in practica a diverselor aspecte ale acquis-ului.
In Avizul din 1997 privind cererea de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, Comisia a
concluzionat:
In pofida progreselor facute, Romania nici nu a transpus, nici nu a preluat elementele
esentiale ale acquis-ului, in special in ceea ce priveste piata interna. De aceea nu
consideram ca Romania va avea pe termen mediu capacitatea de a isi asuma obligatiile de
stat membru al UE. Mai mult, vor fi necesare eforturi considerabile in domenii precum
mediul inconjurator, transporturi, ocuparea fortei de munca, politicile sociale, justitia si
afacerile interne, precum si in agricultura. Pe ansamblu, este indispensabila reforma
administrativa pentru ca Romania sa aiba structurile pentru aplicarea efectiva a acquisului
In Raportul Periodic din 2003, Comisia a considerat ca:
Romania a inregistrat un progres constant in ceea ce priveste adoptarea acquis-ului si,
daca actualul ritm este mentinut, legislatia necesara va fi transpusa pana la data aderarii.
Deficientele procesului legislativ pot sa conduca la o calitate neuniforma in ceea ce
priveste legislatia transpusa si in anumite cazuri va fi necesara revizuirea unor legi pentru
ca acestea sa poata fi implementate.
In sectorul pietei interne Romania a continuat sa inregistreze progrese in transpunerea
legislatiei specifice liberei circulatii a marfurilor si achizitiilor publice. O atentie speciala
trebuie acordata dezvoltarii capacitatii de a administra acquis-ul din domeniul achizitiilor
publice, alimentar si sigurantei alimentare. De asemenea, Romania trebuie sa identifice in
continuare masurile care ar putea fi incompatibile cu principiul liberei circulatii a
marfurilor. In ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor, progresele inregistrate au
fost limitate si trebuie intreprinse eforturi aditionale care sa se concentreze pe
implementarea acquis-ului din domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor
profesionale. Activitatea de identificare a barierelor in calea liberei circulatii a serviciilor
a continuat – desi numai cateva restrictii au fost eliminate. Daca in ceea ce priveste
alinierea la acquis-ul comunitar in domeniul liberei circulatii a capitalurilor se constanta
un progres continuu, sunt totusi necesare eforturi in vederea imbunatatirii sistemului de
plati si a luptei impotriva spalarii banilor.
Romania a inregistrat progrese in domeniul dreptului societatilor comerciale.
Implementarea noilor reguli privind contabilitatea si auditul trebuie sa fie prioritara. Sunt
necesare eforturi sporite in vederea protejarii drepturilor de proprietate industriala si
intelectuala. Daca legislatia romaneasca din domeniul concurentei este in general in
conformitate cu regulile anti-trust ale Comisiei Europene, in domeniul ajutoarelor de stat
nu exista inca suficient control. In sectorul siderurgic, trebuie respectate in continuare
obligatiile Romaniei privind transparenta in acordarea ajutorului de stat direct sau
indirect.
Au fost inregistrate in continuare progrese in ceea ce priveste transpunerea acquis-ului din
domeniul agriculturii si al restructurarii sectorului agricol. Aplicarea legislatiei este
impiedicata de o capacitate administrativa si de management limitata. De aceea, o atentie
speciala trebuie acordata reintaririi capacitatii administrative in vederea implementarii si
aplicarii acquis-ului, mai ales in domeniul veterinar si cel fito-sanitar. Au fost inregistrate
doar progrese limitate in sectorul pescuitului si au aparut intarzieri in ceea ce priveste
transpunerea acquis-ului din domeniul Registrului Vaselor de Pescuit. Capacitatea
administrativa trebuie intarita considerabil. Romania a continuat sa faca progrese in
domeniul transpunerii acquis-ului din domeniul transporturilor si in ceea ce priveste
infiintarea structurilor administrative necesare, dar siguranta maritima ramane inca o
problema. Trebuie acordata prioritate institutiilor infiintate in vederea aplicarii noii
legislatii si asigurarii fondurilor pentru realizarea investitiilor necesare.
Romania a inregistrat un progres usor in ceea ce priveste alinierea la acquis-ul din
domeniul impozitarii si o atentie speciala trebuie acordata acum modernizarii sistemului
de administrare a taxelor si al tehnologiei informatiei. Adoptarea Codului Muncii
reprezinta un pas inainte in transpunerea acquis-ului din domeniul politicilor sociale si
ocuparii fortei de munca. Viitoarele eforturi trebuie indreptate catre asigurarea
implementarii diverselor initiative si catre intarirea capacitatii administrative. Progresul
legislativ din sectorul energetic trebuie completat prin infiintarea unor structuri de
implementare efective, in acelasi timp cu realizarea unor reforme structurale si cu
imbunatatirea functionarii pietei interne de energie.
Au fost create structurile necesare implementarii unei politici industriale, insa problema
cheie o constituie implementarea in sine, din cauza ca deficientele structurale limiteaza
capacitatea de aplicare a legislatiei. Au fost facute eforturi considerabile in vederea
imbunatatirii mediului de afaceri, desi mai sunt inca dificultati majore in ceea ce priveste
sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. Romania a inregistrat progrese semnificative in
domeniul telecomunicatiilor in ceea ce priveste infiintarea unui organism de reglementare,
liberalizarea pietei telecomunicatiilor si transpunerea noului acquis din acest sector.
Cadrul institutional pentru politici regionale si coordonarea instrumentelor structurale nu
este inca clar definit si mai trebuie inca realizate anumite aranjamente privind 135
controlul si managementul financiar. Mai sunt necesare eforturi considerabile pentru a
intari capacitatea administrativa. In domeniul protectiei mediului, desi Romania a
transpus o cantitate considerabila de legislatie, capacitatea administrativa si resursele
financiare dedicate acestui sector raman inadecvate.
Alinierea legislativa in ceea ce priveste protectia si sanatatea consumatorului a continuat
si Romania a inregistrat progrese in domeniul activitatilor de supraveghere a pietei si al
coordonarii activitatilor de control dintre ministerele si autoritatile competente.
In cele mai multe sectoare ale domeniului justitie si afaceri interne au fost inregistrate
progrese din punct de vedere legislativ, mai ales in ceea ce priveste emigrarea, crima
organizata, lupta impotriva spalarii banilor si cooperarea judiciara in probleme civile.
Oricum, capacitatea de implementare ramane redusa in aproape toate sectoarele si
Romania trebuie sa-si intensifice eforturile in vederea dezvoltarii capacitatii administrative
si cooperarii inter-agentii.
De asemenea, au fost facute progrese in domeniul uniunii vamale, desi eforturi aditionale
trebuie intreprinse in vederea combaterii coruptiei din cadrul administratiei vamale si a
pregatirii in avans pentru aplicarea masurilor care se vor introduce la data aderarii.
Progrese considerabile au fost inregistrate in domeniul controlului financiar. In
continuare, eforturile ar trebui sa se concentreze pe implementarea unor sisteme de control
financiar adecvate, pe finalizarea alinierii legislative si pe intarirea capacitatii
administrative.
In ceea ce priveste celelalte capitole de acquis, au fost facute progrese constante.
In cazul unui numar de sectoare importante, au continuat sa persiste diferentele dintre
progresele facute in transpunerea legislativa si capacitatea limitata a administratiei
publice de a implementa si de a aplica noua legislatie adoptata. Aceasta reprezinta o
constrangere majora asupra pregatirilor de aderare a Romaniei si pentru a aborda
aceasta problema va fi necesara o reforma structurala cuprinzatoare atat a administratiei
publice, cat si a sistemului judiciar. Aceste ingrijorari merg dincolo de adoptarea acquisului
si se aplica de asemenea managementului asistentei financiare oferite de UE. Au
continuat sa se inregistreze progrese in infiintarea noilor structuri institutionale in scopul
implementarii acquis-ului, desi rezultatele de pana acum au fost neuniforme.
In cadrul negocierilor de aderare, au fost inchise provizoriu 20 de capitole. Angajamentele
facute in cadrul negocierilor au fost asumate din perspectiva aderarii la Uniune in 2007.
Acestea sunt in general indeplinite, desi au fost inregistrate intarzieri in unele domenii
specifice
3.1. Capitole de acquis
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor
Principiul liberei circulatii a marfurilor implica faptul ca bunurile pot fi comercializate in
mod liber pe intreg teritoriul Uniunii Europene. Intr-un numar ridicat de sectoare acest
principiu general este completat cu un cadru de reglementare armonizat, fie prin „Vechea
Abordare” (care impune o serie de specificatii precise necesare produsului), fie prin „Noua
Abordare” (care impune o serie de cerinte generale pentru produse). Transpunerea
legislatiei europene armonizate a produselor reprezinta cea mai mare parte a acquis-ului
pentru acest capitol. Existenta unei capacitati administrative suficient de dezvoltata este
esentiala pentru a aplica masurile orizontale si procedurale in domenii ca standardizarea,
certificarea si supravegherea pietei. Acest capitol acopera si regulile Uniunii Europene in
domeniul achizitiilor publice, fiind necesare o serie de organisme specializate care sa
asigure implementarea acestora.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la ultimul Raport Periodic, Romania a inregistrat progrese importante in acest domeniu,
cu o singura exceptie notabila, si anume implementarea regulilor in ceea ce priveste
achizitiile publice.
In domeniul masurilor orizontale si procedurale, Romania a adoptat acte normative
aditionale, necesare pentru transpunerea Principiilor Abordarii Noi si Globale.
O serie de progrese pot fi raportate in ceea ce priveste adoptarea legislatiei privind
acreditarea, evaluarea conformitatii si metrologie. In decembrie 2003 si august 2004 au fost
facute amendamente la Legea privind evaluarea conformitatii produselor, iar in ianuarie
2004 la Ordonanta privind acreditarea. De asemenea, in decembrie 2003, s-au adoptat
regulile privind procedurile folosite pentru evaluarea conformitatii produselor si pentru
stabilirea regulilor pentru aplicarea si utilizarea marcajului CE. In martie 2004 au fost
adoptate o serie de acte legislative care au completat cadrul normativ existent in ceea ce
priveste desemnarea si notificarea organelor de evaluare a conformitatii. In domeniul
metrologiei, Romania a amendat in aprilie 2004 Ordonanta de Guvern privind activitatea
metrologica. Legislatia care implementeaza regulile privind unitatile de masura a fost
emisa in mai 2004.
In iunie 2004 au fost adoptate noi Hotarari de Guvern privind schimbul de informatii in
domeniul reglementarilor tehnice si standardelor intre Romania si UE, privind schimbul
reciproc de date intre administratii si privind supravegherea pietei si siguranta produselor
pentru bunurile care intra sub incidenta principiilor Noii Abordari.
Au continuat eforturile de imbunatatire a capacitatii administrative pentru implementarea
masurilor orizontale si procedurale si a legislatiei specifice sectorului. Organismul national
de acreditare, RENAR, este membru al European Accreditation. In 2004, RENAR a semnat
o serie de acorduri multilaterale cu EA privind acreditarea laboratoarelor pentru testare,
organisme de certificare pentru sistemul de management al calitatii si organisme de
certificare a produselor.
Pana in iunie 2004, RENAR a acreditat 275 de laboratoare de teste, 2 laboratoare de
calibrare, 18 organisme de certificare pentru sistemul de management al calitatii, 1
organism de certificare al HACCP, 17 organisme de certificare a produselor, 2 organisme
de certificare a personalului si 8 organisme de inspectie.
Institutia romana de standardizare, ASRO, a continuat transpunerea standardelor europene,
transpunand pana in prezent mai mult de 80% din standardele europene. ASRO este
membra a Institutului European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI) din anul 1991,
dar nu este inca membra a Comitetului European de Standardizare (CEN) sau Comitetul
European de Standardizare in domeniul Electrotehnic (CENELEC).
In domeniile acoperite de catre Directivele Noii Abordari, s-a inregistrat un progres
substantial in adoptarea legislatiei specifice sectorului. Au fost adoptate acte normative
care transpun in totalitate acquis-ul comunitar in domeniile: echipament electric de joasa
tensiune, compatibilitate electromagnetica, ascensoare, echipamente de radio si
telecomunicatii, metrologie legala (instrumente de cantarire non-automate), jucarii, aparate
consumatoare de combustibili gazosi, vase simple sub presiune, masini. Au fost adoptate
acte normative care transpun partial acquis-ul comunitar in domeniile: echipamente
personale de protectie si ambarcatiuni de agrement. Au fost adoptate acte normative
necesare alinierii la acquis-ul comunitar in domeniile: echipamente si sisteme protectoare
destinate utilizarii in atmosfere potential explozive, dispozitive medicale, instalatii pe
cablu, materiale de constructie, echipamente sub-presiune, dispozitive medicale active
implantabile si etichetarea claselor de energie pentru frigiderele electrice din gospodarii.
Referitor la sectoarele acoperite de Directivele Vechii Abordari, au fost inregistrate
progrese in ceea ce priveste transpunerea acquis-ului in: metrologie legala, pre-ambalare,
vehicule motorizate, cosmetice, produse chimice si farmaceutice pentru uz uman si
veterinar. Inca nu este confirmata alinierea in totalitate la acquis. Legislatia in ceea ce
priveste textilele, incaltamintea si lemnul e conforma cu acquis-ul comunitar.
Legislatia privind substantele periculoase a continuat sa fie transpusa, dar intrarea in
vigoare a unei Hotarari de Guvern privind notificarea unor asemenea substante a fost
amanata pana la data aderarii, deoarece procedura de notificare nu poate fi aplicata pana
atunci.
In domeniul legislatiei privind siguranta alimentara si produsele alimentare, mai multe
acte normative vizand implementarea acquis-ului au fost adoptate pentru a reflecta noile
tendinte privind reglementarea orizontala si verticala a produselor alimentare. Noi acte
normative au fost adoptate in domeniile: alimente noi, ingrediente folosite la alimentele
noi, materiale care intra in contact cu alimentele, precum si importul fisticului, smochinelor
si alunelor de padure.
La inceputul anului 2004, in urma unor modificari legislative, a devenit operationala
„Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor”. Autoritatea
este responsabila pentru evaluarea, managementul si comunicarea riscurilor pentru
alimente si furaje si reprezinta punctul de contact pentru Agentia Europeana pentru
Siguranta Alimentara. Noua institutie a preluat intreaga infrastructura de laboratoare,
precum si Posturile de Inspectie la Frontiera pentru a controla alimentele si furajele de
origine animala. Autoritatea se ocupa si de Sistemul de Alerta Rapida pentru Alimente si
Furaje, care a inceput sa fie operational si care a trimis deja notificari Comisiei.
In perioada de referinta au continuat programele de pregatire profesionala pentru
inspectorii oficiali privind HACCP si inspectii. Totusi, implementarea HACCP de catre
operatorii alimentari are in continuare un ritm lent. Acreditarea laboratoarelor de control al
alimentelor a continuat conform planului convenit cu RENAR.
In ceea ce priveste legislatia altor sectoare, in iunie 2004 Romania a adoptat noi legi
necesare in vederea transpunerii acquis-ului asupra armelor de foc si bunurilor culturale.
Pentru domeniile nearmonizate, din 2004, Ministerul Economiei si Comertului a preluat
coordonarea grupului de lucru inter-ministerial pentru screening-ul legislatiei in vederea
depistarii elementelor care ar putea intra in conflict cu principiul liberei circulatii a
marfurilor. Un numar de licente automate la import au fost eliminate in decembrie 2003 si
ianuarie 2004. Au fost eliminate si alte bariere in calea liberei circulatii a bunurilor, privind
marcajul tigaretelor, produselor din tutun si bauturilor alcoolice, si privind producerea,
continutul, ambalarea, etichetarea si calitatea fainei de grau pentru consum uman. Clauze
de recunoastere mutuala au fost introduse la legea privind metrologia si cu privire la
regulile de implementare in diferite sectoare.
In domeniul achizitiilor publice, in august 2004, Guvernul a adoptat o Ordonanta prin care
se renunta la clauza marjei de preferinta interna, marja care este inca prevazuta in legislatia
romana privind achizitiile publice. Alte progrese legislative au fost adoptarea masurilor de
implementare referitoare la procedurile de reexaminare a ofertelor pentru licitatii, reducerea
tratamentului preferential pentru IMM-uri, achizitii electronice si achizitii de aparare.
Au existat o serie de cazuri in care Guvernul Romaniei a adoptat decizii ad hoc, care au
derogat de la legislatie privind achizitiile publice. Cel mai grav caz in acest sens a fost
derogarea de la legea achizitiilor publice pentru a acorda un contract de 2,241 miliarde
EUR fara o licitatie publica (Autostrada Bors – Cluj – Brasov). Guvernul Romaniei trebuie
sa demonstreze conformitatea cu regulile stabilite pentru achizitiile publice in ceea ce
priveste acordarea unui contract in valoare de 650 milioane EUR fara o licitatie publica.
Contractul privea sistemul integrat de supraveghere la granita. Alte contracte in valoare
totala de 2.023 miliarde euro sunt negociate in prezent pe baza legii romane a
parteneriatului public/privat, care exclude unele tipuri de contracte care sunt sub incidenta
acquis-ului, dar nu sunt sub incidenta legislatiei romanesti referitoare la achizitiile publice.
Evaluare generala
In cadrul Directivelor Noii Abordari legislatia este in mare parte aliniata la acquis, dar nu
este aliniata legislatia referitoare la explozibilii pentru uz civil si unele parti din legislatia
privind dispozitivele medicale. Masurile orizontale si procedurale sunt implementate, iar
organismele de acreditare si certificare din Romania continua sa functioneze normal.
Totusi, in ceea ce priveste infrastructura necesara evaluarii conformitatii, inca exista
probleme la nivel institutional in ceea ce priveste Biroul Roman de Metrologie Legala si
Inspectia de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune si instalatiilor de
ridicat, ambele fiind si autoritate de supraveghere a pietei si organism de evaluare a
conformitatii pietei pentru anumite produse. In ceea ce priveste standardizarea, progrese
importante s-au inregistrat in adoptarea standardelor europene necesare pentru dobandirea
calitatii de membru CEN si CENELEC.
In ceea ce priveste legislatia de sector specifica domeniilor ce acopera Directivele din
Vechea Abordare, sunt necesare schimbari cu privire la transpunerea acquis-ului privind
sticla cristal, produse chimice, cosmetice, recipiente cu aerosoli si cilindri cu gaz.
Legislatia romana referitoare la echipament electric de joasa tensiune, compatibilitate
electromagnetica, ascensoare, echipamente de radio si telecomunicatii, metrologie legala
(instrumente de cantarire non-automate), jucarii, aparate consumatoare de combustibili
gazosi, vase simple sub presiune, masini, respecta acquis-ul comunitar. Sunt necesare
schimbari in ceea ce priveste domeniile echipamente personale de protectie si ambarcatiuni
de agrement.
Capacitatea administrativa necesara pentru implementarea acquis-ului in domeniul
produselor industriale a crescut per ansamblu in decursul anului precedent, dar progresele
sunt inca inegale. Sunt necesare eforturi suplimentare. O atentie deosebita trebuie acordata
la extinderea activitatilor de supraveghere a pietei pentru produsele industriale folosite la
locul de munca, precum si pentru eficientizarea coordonarii activitatilor de supraveghere a
pietei intre autoritatile competente in acest domeniu.
In ceea ce priveste legislatia produselor alimentare sunt necesare eforturi suplimentare
pentru continuarea transpunerii si implementarii acquis-ului, mai ales cel adoptat din 2003.
Este necesara eliminarea certificatelor sanitare si a celorlalte forme de pre-aprobare a
produselor inainte de intrarea pe piata. O atentie sporita trebuie acordata implementarii
cerintelor HACCP pentru toti operatorii alimentari (procesatori, furnizori si vanzatori) si a
implementarii noilor prevederi adoptate de Parlamentul European si Consiliu in 29 aprilie
2004 in domeniul igienei produselor alimentare si controlul alimentelor si furajelor.
In domeniul sistemului de control al alimentelor, Romania ar trebui sa delimiteze mai clar
responsabilitatile aferente Ministerelor, Autoritatii Nationale a Protectiei Consumatorilor si
nou infiintata Autoritate Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. O
atentie deosebita trebuie acordata reorganizarii, imbunatatirii si acreditarii laboratoarelor,
precum si pregatirii profesionale a celor implicati in controlul si analiza alimentelor.
In ciuda unor amendamente recente, transpunerea acquis-ului privind bunurile culturale
inca nu este incheiata. Inca trebuiesc implementate prevederile asupra definirii bunurilor
culturale si responsabilitatile autoritatilor nationale in acord cu ceea ce deriva din directiva.
inca nu a fost realizata alinierea completa la acquis-ul privind armele de foc.
In ceea ce priveste domeniile nearmonizate, Romania a inceput de curand sa elimine
barierele identificate in domeniul liberei circulatii a marfurilor si sa introduca clauza
recunoasterii reciproce in legislatia nationala. Romania are in plan pastrarea licentelor
automate la import pana la data aderarii pentru urmatoarele produse: precursori si substante
chimice esentiale, diferite tipuri de arme si munitii, materiale explozive folosite in
economie (altele decat cele strategice) si dispozitive recreationale care functioneaza pe
baza unor amestecuri pirotehnice. Inainte de evaluarea compatibilitatii cu acquis-ul
comunitar a acestor masuri, trebuie oferita o justificare mai precisa a lor.
Procedura de reevaluare in privinta disputelor asupra beneficiarului licitatiei va fi
implementata numai dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si nu exista o metoda
de rezolvare a disputelor pana atunci. In general, legislatia romana este aliniata la acquis-ul
european. Au existat insa numeroase semne de intrebare cu privire la capacitatea
Guvernului Romaniei de a-si respecta angajamentele cu privire la reguli deschise si
transparente in domeniul achizitiilor publice, datorita unor derogari ad hoc semnificative de
la legislatia achizitiilor publice si acordarea unor contracte cu valoare ridicata fara o
licitatie publica. Romania trebuie sa renunte la aceasta practica si sa alinieze acele sectiuni
din legislatia parteneriatului public/privat care cad sub incidenta acquis-ului privind
achizitiile publice.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia nota ca Romania ar trebui sa faca eforturi considerabile
pana sa ajunga intr-o situatie in care sa poata implementa acquis-ul intr-un mod efectiv si
eficient. Comisia mai arata ca Romania ar trebui sa faca eforturi extrem de sustinute pentru
a se alinia cu regulile comunitare privind achizitiile publice.
De la momentul Opiniei, situatia alinierii legislative s-a imbunatatit treptat, iar un progres
considerabil a fost facut cu privire la stabilirea organizatiilor necesare pentru administrarea
acquis-ului, in special in ultimii ani. Un nivel bun de aliniere legislativa s-a inregistrat in
diferite sectoare, dar capacitatea administrativa si implementarea nu au tinut pasul cu
alinierea.
Negocierile aferente acestui capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat
aranjamente de tranzitie si in general isi indeplineste angajamentele asumate in cadrul
negocierilor. Romania isi respecta majoritatea angajamentelor si cerintelor ce reies din
negocierile de aderare. Totusi, importante derogari de la legislatia privind achizitiile
publice au ridicat numeroase semne de intrebare cu privire la capacitatea Romaniei de a
implementa acquis-ul in acest domeniu.
Pentru a putea incheia pregatirile pentru aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se
concentreze asupra intensificarii procesului de aliniere. Trebuie acordata o atentie deosebita
si dezvoltarii capacitatii administrative necesare pentru implementarea acquis-ului,
incluzand aici produsele alimentare si siguranta alimentelor. Pentru domeniile
nearmonizate, eforturi suplimentare sunt necesare in domeniul screeningului legislatiei
pentru a gasi si elimina posibilele masuri incompatibile cu principiul liberei circulatii a
marfurilor. Eforturi trebuie depuse si cu privire la introducerea clauzelor de recunoastere
reciproca in legislatia nationala si pentru completarea transpunerii acquis-ului in domeniile:
arme de foc si bunuri culturale. Ca o prioritate, o atentie deosebita trebuie acordata aplicarii
corecte a regulilor privind achizitiile publice si la eliminarea neconformitatilor cu acquisul,
mai ales in legislatia privind parteneriatul public/privat din Romania.
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor
Acquis-ul corespunzator acestui capitol prevede tratament nediscriminatoriu pentru
lucratorii care sunt angajati legal intr-o tara, alta decat tara lor de origine. Aceasta include
posibilitatea de a cumula sau de a transfera drepturile de asigurari (securitate) sociale, ceea
ce necesita cooperare administrativa intre Statele Membre.
Pentru a facilita practica anumitor profesii, acquis-ul include reguli specifice cu privire la
recunoasterea reciproca a calificarilor si a diplomelor; pentru anumite profesii trebuie sa
existe si sa fie respectat un curriculum de pregatire armonizat pentru a putea fi recunoscuta
automat calificarea in Statele Membre. Mai mult, acest domeniu acopera dreptul de
stabilire si de vot ale cetatenilor UE in toate Statele Membre.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
Au fost facute progrese in continuare in domeniul liberei circulatii a persoanelor in
perioada de raportare.
Cu privire la recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale, au fost facute progrese
legislative semnificative cu scopul de a transpune acquis-ul comunitar in ceea ce priveste
atat sistemul general cat si directivele sectoriale. Legislatia adoptata in mai 2004 stabileste
infiintarea cadrului general pentru recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale. A
fost adoptata legislatie cu privire la eliminarea barierelor pentru exercitarea profesiei
medicale, si pentru profesiile de arhitect, veterinar si avocat. Mai mult, legislatia cu privire
la dentisti a fost adoptata dar prevederea cu privire la titulatura profesiei nu este in
conformitate cu acquis-ul. Acquis-ul cu privire la agentii comerciali a fost transpus. Au fost
desemnate autoritatile competente care se vor ocupa de procesarea unei aplicatii
inregistrate de un cetatean al Uniunii Europene.
Este operational pe Internet un portal cu privire la legislatia nationala in acest domeniu.
Cu privire la drepturile cetatenilor, Romania si-a amendat Constitutia in Octombrie 2003
si a stabilit baza legala pentru legislatia care acorda drepturi cetatenilor UE sa participe la
alegerile locale si la alegerile in Parlamentul European.
Cu privire la libera circulatie a lucratorilor pot fi semnalate in continuare progrese, in
special datorita adoptarii noilor masuri care specifica cerintele pentru recunoasterea
calificarilor profesionale ale persoanelor inclusiv ale cetatenilor UE, care doresc sa se
angajeze in activitati liber profesioniste in Romania. Un alt progres important priveste
revizuirea prevederilor permiselor de munca si a conditiilor in care strainii pot sa obtina un
loc de munca in Romania. Prevederile controversate care spuneau ca lucratorii straini pot fi
angajati doar daca locul respectiv vacant nu poate fi ocupat de catre un lucrator roman au
fost abrogate in ceea ce priveste drepturile cetatenilor din UE si din Spatiul Economic
European. De asemenea, o lege a pensiilor ocupationale a fost adoptata in iunie 2004, prin
care se doreste sa se protejeze pensia suplimentara a angajatilor si a angajatilor proprii care
circula prin Uniunea Europeana.
In contrast, au fost facute putine progrese in vederea participarii viitoare a Romaniei la
reteaua Serviciilor Europene de Ocupare (EURES). Pregatirile continua prin
implementarea modulelor de training in vederea imbunatatirii competentelor de limba
straina si pentru cresterea informarii personalului in legatura cu tehnologia informatiei.
Cu privire la viitoarea coordonare a serviciilor de securitate sociala, au fost facute
progrese solide. Capacitatea administrativa a institutiilor relevante a fost marita, au fost
clarificate responsabilitatile si pregatirea profesionala este in desfasurare. Negocierile cu
privire la acordurile bilaterale in domeniul securitatii sociale cu Statele Membre au
continuat. Romania si-a supus propunerile spre examinare pentru Anexele la
Reglementarea 1408/71 si 574/52 care au fost agreate cu Statele Membre in iunie 2004.
Evaluare generala
In ceea ce priveste recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale au fost consemnate
progrese legislative semnificative. Oricum, cateva rectificari legislative mai sunt necesare
si trebuie asigurata o intarire eficace a legislatiei. Capacitatea administrativa trebuie sa fie
intarita si pe viitor si trebuie continuate programele de pregatire profesionala pentru a se
asigura un nivel ridicat de competenta e personalului calificat din acest domeniu. Mai mult,
Romania trebuie sa ia masuri pentru a asigura ca profesionistii sai pot sa indeplineasca
cerintele acquis-ului si ca poate sa beneficieze de recunoastere profesionala in toata
Uniunea Europeana cu incepere de la data aderarii, conform procedurilor aplicate in
aderarile anterioare.
Cu toate amendamentele constitutionale de anul trecut, o legislatie mai detaliata este
necesara in domeniul drepturilor cetatenilor. Pana la data aderarii trebuie sa ne asiguram ca
legislatia Romaniei este aliniata cu regulile Comunitatii Europene, in special cu privire la
nationalitate, rezidenta, cerinte de limba si drepturi electorale. Pana atunci, cetatenii
Romani si ai UE trebuie sa primeasca acelasi tratament cu privire la accesul la educatie,
inclusiv cu privire la taxele la invatamantul in limba materna.
In domeniul liberei circulatii a lucratorilor, noua legislatie cu privire la permisele de munca
si la liber profesionisti clarifica pe viitor regimul aplicabil strainilor in Romania.
In ceea ce priveste viitoarea participare la reteaua EURES, alaturi de eforturile crescute de
a imbunatati aptitudinile de limba ale potentialilor consilieri EURES, pregatirile trebuie
facute pentru a se conecta la Portalul European de Mobilitate a Locurilor de munca pentru a
se asigura ca toate locurile de munca disponibile afisate pe website-ul Serviciilor Publice
de Angajare vor fi disponibile dupa aderare. Pasi importanti au fost facuti in pregatirea
institutiilor care asigura coordonarea in domeniul sistemelor de securitate sociala. Progrese
tangibile sunt necesare pentru existenta Centrului de Informare si Documentare care trebuie
sa devina coloana vertebrala a viitorului sistem de informare a lucratorilor migranti, in
special in ceea ce priveste capacitatea de colectare si punere la dispozitie a datelor cu
privire la problemele legate de securitate sociala. Decizii majore sunt necesare pentru a se
asigura stabilitatea financiara necesara pentru a putea atinge costurile aditionale necesare
rezultate din aplicarea prevederilor UE, in special in domeniul ingrijirii sanatatii. Mai mult,
Romania este incurajata sa incheie in continuare acorduri bilaterale de securitate sociala.
Masuri pregatitoare sunt necesare in continuare pentru introducerea Cardului European de
Asigurare a Sanatatii de la data aderarii.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana concluziona ca fara un efort major de a alinia
legislatia si de a infiinta si intari structurile de implementare in domeniu, nu va fi posibila
obtinerea recunoasterii pentru diplomele si calificarile obtinute in Romania de catre
Uniunea Europeana pe termen mediu. Comisia a luat la cunostinta ca acquis-ul nu a fost
transpus si ca situatia a fost exacerbata de faptul ca nu au fost infiintate institutiile pentru
certificarea diplomelor si implementarea acquis-ului.
De la Opinie au fost facute progrese considerabile. Alinierea legislativa a continuat,
institutiile relevante au fost infiintate si capacitatea lor administrativa a fost intarita.
Negocierile la acest capitol au fost temporar inchise. Romania nu a solicitat aranjamente de
tranzitie in acest domeniu. Romania a agreat un aranjament de tranzitie pentru libera
circulatie a lucratorilor asa cum a fost propus de catre UE.
Restrictiile la libera circulatia a lucratorilor veniti din Romania in UE se vor aplica pentru o
perioada de minimum doi ani de la data aderarii si vor ramane in vigoare pentru o perioada
de maximum 7 ani. Romania indeplineste in general angajamentele si cerintele care decurg
din negocierile pentru aderare pentru acest capitol.
Pentru a incheia pregatirile pentru calitatea de membru, Romania trebuie sa isi focalizeze
eforturile pe transpunerea legislatiei ramase de transpus in domeniul drepturilor
cetateanului si pentru a se asigura aplicarea legislatiei in domeniul recunoasterii reciproce a
calificarilor profesionale. Dezvoltarea structurilor administrative corespunzatoare, in
special pregatirea profesionala si specializarea personalului trebuie sa continue pentru a se
asigura aplicarea corecta a acquis-ului in domeniu.
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor
In cadrul acestui capitol, Statele Membre trebuie sa se asigure ca principiul dreptului de
stabilire si al liberei circulatii a serviciilor pe intreg teritoriul Uniunii Europene nu este
restrictionat de legislatia nationala. In unele sectoare acquis-ul prevede reglementari
armonizate care trebuie respectate in scopul functionarii pietei interne; aceasta priveste in
principal sectorul financiar (sectorul bancar, asigurari, servicii de investitii si piete de
capital), dar si unele profesii specifice (mestesugari, fermieri, comercianti). De asemenea,
trebuie respectate reglementarile armonizate cu privire la protectia datelor cu caracter
personal si unele servicii ale societatii informationale.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la Raportul periodic de anul trecut, Romania a inregistrat progrese substantiale, in
special in ceea ce priveste serviciile financiare.
In cursul perioadei analizate, Romania a continuat sa actualizeze lista barierelor in calea
dreptului de stabilire si a libertatii de a presta servicii non-financiare si a facut pasi in
directia asigurarii ca proiectele legislative formulate de Guvern sau Parlament sa fie in
concordanta cu prevederile acquis-ului comunitar. In lista barierelor identificate a crescut la
43 numarul masurilor discriminatorii identificate, dintre care 20 de masuri au fost deja
inlaturate. In scopul minimizarii riscului de a introduce noi bariere, initiativele Guvernului
sunt evaluate de Ministerul Integrarii Europene, inainte ca acestea sa fie aprobate. In ceea
ce priveste initiativele parlamentare, acestea sunt actualmente analizate de Comisia pentru
Integrare Europeana din cadrul Parlamentului, care poate solicita asistenta Guvernului in
evaluarea compatibilitatii cu acquis-ul comunitar.
In luna aprilie 2004 au fost adoptate amendamentele la Legea privind permisele de munca,
care vor facilita libertatea de stabilire a cetatenilor provenind din statele membre UE si din
Spatiul Economic European prin eliminarea obligatiei de a solicita aceste permise. Masuri
suplimentare de imbunatatire a conditiilor pentru libera stabilire si prestare a serviciilor
sunt prevazute in cadrul Legii privind libera circulatie a cetatenilor provenind din statele
membre UE, lege care a fost adoptata in luna iulie 2004. Ambele acte normative vor intra
in vigoare pana la data aderarii. In ceea ce priveste agentii comerciali ca angajati proprii, o
noua lege pentru autorizarea acestora a fost adoptata in luna iunie 2004. Mai mult,
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a emis un Ordin in luna Ianuarie 2004
care prevede crearea unui mecanism de recunoastere a documentelor care dovedesc
calificarea dobandita in strainatate, in afara sistemului de invatamant, de cetatenii romani
sau straini ai Statelor membre ale UE si ai statelor apartinand Spatiului Economic
European, care doresc sa desfasoare activitati economice in mod independent, fie ca parte a
unei asociatii familiale fie ca agenti comerciali angajati proprii.
In ceea ce priveste domeniul serviciilor financiare, progrese importante au fost
inregistrate in sectorul bancar odata cu adoptarea in luna decembrie 2003 a unor
amendamente semnificative la Legea bancara si cu emiterea ulterioara de acte normative de
implementare in domenii precum supravegherea pe baza consolidata, autorizarea
organizatiilor cooperatiste de credit, conturile anuale si conturile consolidate ale bancilor si
altor institutii financiare, conditiile legale ce trebuie indeplinite de institutiile de credit
pentru a administra in mod corespunzator riscurile de dobanda si riscurile operationale,
adecvarea capitalurilor si expunerile mari. Alte acte normative au fost adoptate in lunile
mai si iunie ale anului 2004 in scopul alinierii legislatiei nationale la acquis-ul comunitar in
ceea ce priveste: organizatiile cooperatiste de credit, reorganizarea si falimentul institutiilor
de credit si schemele de garantare a depozitelor.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) este autoritatea de supraveghere a sectorului bancar.
Aceasta are competenta acordarii de licente institutiilor de credit, sucursalelor bancilor
straine si filialelor, are competenta adoptarii de reglementari in domeniu si de desfasurare a
activitatilor de supraveghere prudentiala. In perioada de raportare, nivelul resurselor de
personal ale BNR a crescut usor, in scopul intaririi activitatii de supraveghere. Au fost
semnate pana in prezent acorduri de cooperare intre BNR si autoritati de supraveghere din
Republica Moldova, Cipru, Turcia, Italia, Grecia si Germania in domeniul supravegherii
operatiunilor trans-frontiera si facilitarii schimbului de informatii.
In ceea ce priveste sectorul asigurarilor, amendamentele la Legea privind societatile de
asigurare si supravegherea asigurarii au intrat in vigoare in luna mai 2004, ceea ce
reprezinta un pas pozitiv, dar doar partial, inspre alinierea la acquis. Legislatia revizuita
extinde aria supravegherii prudentiale, defineste marja minima de solvabilitate, elimina
restrictiile privind obligatia asiguratorului de a-si pastra activele in Romania si contine
prevederi specifice privind stabilirea si autorizarea societatilor de asigurare. In luna iulie
2004 a fost adoptata legislatia privind activitatea si supravegherea institutiilor de
administrare a pensiilor ocupationale, care va intra in vigoare in luna ianuarie 2005.
Comisia pentru Supravegherea Asigurarilor (CSA), autoritatea de reglementare in sectorul
asigurarilor, a continuat sa revizuiasca legislatia de implementare, in scopul imbunatatirii
cadrului legal actual. In perioada de referinta, numarul personalului CSA a crescut la 106.
CSA a semnat acorduri de cooperare cu autoritati similare din Germania si Bulgaria.
In ceea ce priveste serviciile de investitii si piata valorilor mobiliare, in luna iunie 2004 un
progres important a fost realizat prin adoptarea Legii consolidate a pietei de capital, care
urmareste alinierea in continuare la acquis-ul comunitar a prevederilor privind serviciile de
investitii, abuzul pe piata si organismele de plasament colectiv (UCITS). Noua lege se
refera, de asemenea, si la schema de compensare a investitorilor, care va fi finantata prin
contributii anuale ale membrilor. A mai fost adoptata legislatia cu privire la contractele de
garantii financiare.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) este autoritatea de supraveghere a pietei
valorilor mobiliare. In primul trimestru al anului 2004 a avut loc o reorganizare a CNVM
ce a dus la sporirea numarului de angajati la 198, imbunatatirea coordonarii intre diversele
departamente responsabile cu supravegherea intermediarilor financiari si consolidarea
functiilor sale de control. CNVM are semnate la momentul actual un numar de 11
memorandumuri de intelegere, dintre care 9 cu autoritati de supraveghere similare din tari
europene si 2 memorandumuri cu autoritati de supraveghere din afara UE.
In ceea ce priveste protectia datelor cu caracter personal, nu sunt evolutii legislative de
raportat pentru perioada analizata. In ceea ce priveste aplicarea legislatiei si capacitatea
administrativa, contrar anuntului facut in luna iunie 2003 potrivit caruia numarul pozitiilor
ocupate din cadrul Directiei pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal (parte a institutiei Avocatul Poporului) va fi marit pana la 20 de pozitii,
nivelul actual al personalului a ramas la un numar de 14 angajati. Directia din cadrul
institutiei Avocatul Poporului, a organizat activitati de informare in scopul imbunatatirii
constientizarii drepturilor si obligatiilor ce decurg din actul normativ adoptat in 2001
privind protectia datelor. Potrivit institutiei Avocatul Poporului, a fost inregistrat un numar
de 379 de notificari de procesari de date cu caracter personal in cursul anului analizat,
precum si 44 de notificari de transfer al unor asemenea date in strainatate. In aceeasi
perioada au fost inregistrati 808 operatori de date cu caracter personal.
In ceea ce priveste reglementarile societatii informationale, in luna ianuarie 2004
Guvernul roman a adoptat o decizie privind accesul conditionat care este in mare masura
aliniata la acquis-ul comunitar din acest domeniu, de asemenea fiind adoptate acte
normative de implementare care vin in completarea sistemului electronic de achizitii
publice.
Evaluare generala
Procesul de screening al legislatiei nationale in scopul identificarii barierelor in calea
dreptului de stabilire si a libertatii de a presta servicii continua sa produca rezultate
satisfacatoare, iar obstacolele identificate sunt eliminate in concordanta cu un plan de
actiune intocmit de Guvern. Eforturi suplimentare trebuiesc facute pentru a cuprinde
masurile de tip discriminatoriu, cum ar fi cerintele de cunoastere a limbii, regimul de
inregistrare si autorizare la nivel orizontal. Procesul de screening al legislatiei trebuie acum
extins pentru include legislatia aflata in responsabilitatea autoritatilor locale si regionale.
Eficienta noilor proceduri de analizare a proiectelor de acte normative ce contin prevederi
incompatibile cu principiile libertatii de a presta servicii, inainte ca acestea sa fie adoptate
de Parlament, ramane a fi demonstrata in mod practic.
In sectorul bancar, legislatia adoptata de Romania a atins un mare grad de aliniere la
acquis-ul comunitar inca dinaintea adoptarii recente de acte normative semnificative. Noua
Lege bancara si legislatia de implementare emisa ulterior au imbunatatit si mai mult cadrul
de reglementare al supravegherii bancare si vor permite BNR sa-si intareasca functiile sale
de supraveghere. Exista semnale de transformare ferma a supravegherii bancare de la o
orientare bazata pe controlul respectarii regulilor spre o supraveghere bazata mai mult pe
risc. Numarul personalului BNR pare a fi adecvat. Totusi, abilitatile personalului trebuie
dezvoltate in continuare, in special in domeniul contabilitatii si riscurilor de piata.
Referitor la asigurari, noua lege privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarii
a intarit cadrul de reglementare al sectorului. Totusi, sunt necesare eforturi suplimentare
pentru a alinia complet legislatia si CSA va trebui sa continue aceste realizari prin
adoptarea legislatiei de implementare. Este necesara continuarea consolidarii pietei
asigurarilor prin intermediul cresterii nivelului cerintelor minime de capital, implementarea
regulilor de solvabilitate si intarirea regulilor de prudentialitate pentru active si pasive. Este
necesara continuarea imbunatatirii supravegherii asigurarilor. Pentru a-si imbunatatii
activitatile de supraveghere, CSA va avea nevoie de imbunatatirea resurselor de personal,
expertiza adecvata, resurse actuariale suficiente, precum si promovarea unor metode de
supraveghere mai orientate spre risc.
In sectorul serviciilor de investitii si al pietei valorilor mobiliare, noua Lege a pietei de
capital stabileste un cadru legal ce va trebui completat prin numeroase masuri de
implementare. Vor trebui depuse eforturi in continuare pentru transpunerea noului acquis
in acest sector. Desi numarul inspectiilor on-site si off-site a sporit ca urmare a
reorganizarii autoritatii de supraveghere, numarul de angajati si abilitatile tehnice ale
acestora trebuie imbunatatite in continuare. Trebuie angajati analisti financiari care sa
desfasoare intr-un mod adecvat activitatea de supraveghere a intermediarilor si a
societatilor de administrare a investitiilor. In plus, in scopul imbunatatirii activitatilor onsite,
trebuie continuata pregatirea personalului de specialitate in ceea ce priveste
contabilitatea si analiza financiara, tranzactiile mobiliare si controlul emitentilor listati.
In ceea ce priveste protectia datelor cu caracter personal, mare parte a legislatiei este deja
adoptata. Totusi, progresele in implementarea regulilor privind protectia datelor cu caracter
personal sunt limitate. Exista motive de ingrijorare in ceea ce priveste implementarea
acestor reguli: activitatile de implementare sunt mult in urma nivelului celor din Statele
Membre iar posturile suplimentate nu au fost ocupate in perioada de referinta.
Romania a avansat in continuare in pregatirea transpunerii reglementarilor societatii
informationale, dar sunt necesare in continuare amendamente in scopul imbunatatirii
alinierii legii adoptate in anul 2002 privind comertul electronic, in special in ceea ce
priveste raspunderea si principiul tarii de origine.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana concluziona ca au fost luate deciziile cheie
pentru restructurarea eficienta a sectorului bancar. Totusi, in conditiile in care acest sector
era inca la acea vreme in mod covarsitor in proprietatea statului, Opinia sublinia ca trebuie
implementate reguli de prudentialitate si, mai intai de toate, capacitatea de supraveghere a
BNR trebuie intarita pentru a garanta soliditatea acestui sector. Cum procesul de
consolidare se prevedea a fi unul de lunga durata, Opinia stabilea ca nu exista posibilitatea
integrarii sistemului bancar romanesc in piata interna pe termen mediu. In ceea ce priveste
valorile mobiliare si serviciile de investitii, Comisia Europeana remarca faptul ca piata era
inca intr-o faza embrionara, supravegherea era inadecvata si erau motive de indoieli asupra
eficientei acesteia. In domeniul asigurarilor, Opinia stabilea ca Romania parea sa aiba un
drum lung de parcurs atat in ceea ce priveste adoptarea si implementarea legislatiei, cat si
referitor la eliminarea barierelor in calea accesului pe piata.
De la emiterea Opiniei, au fost facute eforturi considerabile pentru reformarea sectorului
financiar. In special in cursul ultimilor trei ani Romania a inregistrat progrese semnificative
in alinierea legislatiei sale la acquis-ul comunitar, iar cadrul de supraveghere a fost intarit,
in special in sectorul bancar. Pasi importanti au fost facuti recent in alinierea legislatiei in
sectorul valorilor mobiliare si al serviciilor de investitii, desi inca sunt necesare masuri de
implementare pentru a pune in practica aceasta noua legislatie. Alinierea cadrului legislativ
in sectorul asigurarilor ramane incompleta si vor fi necesare evolutii rapide in acest sens.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania a solicitat si obtinut o
perioada de tranzitie pana la 1 ianuarie 2012 pentru a atinge nivelul minim de acoperire
prevazut in Directiva privind schemele de compensare a investitorilor. Romania
indeplineste majoritatea angajamentelor si cerintelor rezultate in urma negocierilor pentru
acest capitol.
Pentru a fi pregatita sa devina stat membru, Romania trebuie sa acorde o atentie speciala
completarii alinierii legislative in ceea ce priveste serviciile financiare, intaririi capacitatii
administrative si stabilirii unui track record al eficientei supravegherii in special in sectorul
asigurarilor si al valorilor mobiliare. In ceea ce priveste dreptul de stabilire si libera
practicare a serviciilor non-financiare, Romania trebuie sa acorde atentie speciala evitarii
introducerii de noi bariere. In plus, evaluarea obstacolelor administrative si legale trebuie
privita ca un proces continuu si extinsa asupra masurilor aplicate in mod discriminatoriu si
asupra actelor normative aflate in responsabilitatea autoritatilor regionale si locale. Actul
normativ privind protectia datelor cu caracter personal trebuie sa fie complet aliniat cu
acquis-ul si trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a crea capacitatea administrativa
necesara, pentru a imbunatatii implementarea si pentru a creste nivelul de constientizare a
publicului in acest domeniu. O serie de proiecte de acte normative sunt in prezent dezbatute
in Parlament in scopul imbunatatirii alinierii legislative, inclusiv amendamente aduse Legii
bancare si Legii privind companiile de asigurare si supravegherea asigurarii. O serie de
modificari substantiale sunt, de asemenea, pregatite in scopul continuarii alinierii actului
normativ privind protectia datelor personale la acquis. Adoptarea acestor acte normative de
o maniera completa si in timp util va fi importanta pentru crearea conditiilor legale
necesare pentru o implementare corecta si eficienta a prevederilor Comunitare aferente
acestui capitol.
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalurilor
Statele Membre trebuie sa inlature toate restrictiile din legislatia nationala cu privire la
miscarile de capital dintre ele, dar si dintre acestea si tari terte (cu cateva exceptii), si sa
adopte reglementarile UE in scopul garantarii unei functionari corespunzatoare a platilor
trans-frontiera si a transferurilor tuturor formelor de capital. Acquis-ul cuprinde, de
asemenea, reglementari armonizate privind sistemele de plati. Directivele privind spalarea
banilor incrimineaza spalarea banilor ca infractiune. Acestea prevad obligatii pentru
institutiile financiare de a identifica si cunoaste mai bine clientii, de a pastra evidente
corespunzatoare si de a raporta orice suspiciuni legate de spalarea banilor. Directivele se
adreseaza, de asemenea, activitatii auditorilor, contabililor, notarilor si avocatilor,
cazinourilor, agentilor imobiliari si anumitor operatori care tranzactioneaza obiecte
valoroase ce implica tranzactii de valori mari. Este necesara existenta unei capacitati de
implementare adecvate.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la Raportul periodic de anul trecut, Romania a continuat sa inregistreze progrese in
acest domeniu.
In ceea ce priveste circulatia capitalului si platile, calendarul BNR pentru liberalizarea
unor tranzactii incepand cu 1 ianuarie 2004 (importul/exportul fizic de active financiare si
admiterea valorilor mobiliare straine pe piata de capital romaneasca) a fost implementat
conform planului, cu exceptia unei masuri (operatiunile realizate in conturile de depozit in
lei ale nerezidentilor deschise la institutii de credit rezidente ). In ianuarie 2004, BNR a
adoptat un nou act normativ ce reglementeaza tranzactiile in valuta, care a intrat in vigoare
in luna aprilie 2004. Acest lucru confirma liberalizarea semnificativa a contului de capital
realizata pana acum, dar pastreaza restrictii asupra operatiunilor cu valori mobiliare
tranzactionate in mod curent pe piata de capital si operatiunile in conturi curente si de
depozit deschise de rezidenti in strainatate. Stabileste, de asemenea, un nou termen – nu
mai tarziu de 1 an de la data intrarii in vigoare a actului normativ, adica 10 aprilie 2005 –
pentru eliminarea restrictiilor la deschiderea de catre nerezidenti de conturi de depozit in
lei.
O Lege publicata in luna iunie 2004 prevede eliminarea, pana la data aderarii, a restrictiilor
privind tipurile de valori mobiliare in care poate investi Fondul de Garantare a Depozitelor
in Sistemul Bancar.
In ceea ce priveste investitiile straine directe, Legea petrolului a fost abrogata in luna iunie
2004, inlaturand obligatiile specifice sectorului prin care titularii de licenta trebuiau sa
acorde prioritate folosirii fortei de munca locale. Daca o serie de restrictii privind cerintele
de cetatenie, in special in domeniul asigurarilor, au fost eliminate in perioada de raportare,
altele continua sa existe (Legea arendarii, sectorul serviciilor de paza). In luna iunie 2004 a
fost adoptata o noua Lege a datoriei publice care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2005,
aceasta eliminand restrictiile privind procedurile de autorizare.
Au fost inregistrate in continuare progrese in domeniul sistemelor de plati, odata cu
adoptarea Ordonantei Guvernului privind transferurile de credite trans-frontiera si sistemele
electronice de plati. Aceasta aliniaza legislatia romaneasca cu acquis-ul UE privind
transferurile de credite trans-frontiera si imputerniceste BNR sa medieze diferendele
privind transferurile de credite trans-frontiera. In scopul continuarii alinierii la acquis, a
fost adoptata legislatia privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in
sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare. Procedura de mediere outof-
court a diferendelor dintre banci si clienti a fost imbunatatita prin reglementarea Bancii
Nationale privind procedurile de mediere. Aceasta prevede stabilirea de comisii de mediere
in cadrul BNR alcatuite din 3 persoane care vor analiza cererile de mediere.
In domeniul spalarii banilor, au fost inregistrate progrese limitate. Oficiul National pentru
Prevenirea si Combaterea Spalarii banilor este acum aflat sub controlul direct al Primuluiministru.
Acesta este compus din 84 de posturi, din care 72 de pozitii sunt ocupate. La
momentul actual Oficiul nu are presedinte. In ceea ce priveste activitatea de implementare,
in perioada septembrie 2003 – Aprilie 2004 au fost raportate un numar de 907.596
tranzactii ce depasesc suma de 10.000 Euro si au fost completate 350 Rapoarte de
Tranzactii Suspecte. Totusi, numarul notificarilor transmise biroului procurorului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si numarul de notificari catre tribunal ramane
scazut. Oficiul a raportat doar 21 de condamnari in cazuri de spalare a banilor incepand cu
anul 2001 si pana in prezent. Pentru a intari cooperarea inter-institutionala, au fost semnate
8 memorandumuri de intelegere cu institutii responsabile cu furnizarea de date si informatii
necesare in activitatea zilnica a Oficiului. Au fost semnate memorandumuri de intelegere
pentru schimburi de informatii cu institutii similare din Republica Coreea, Republica Ceha
si Ucraina (Vezi Capitolul 24 – Justitie si afaceri interne
Evaluare Generala
Au fost inregistrate progrese conform calendarului in ceea ce priveste miscarile de capital
si platile, dar liberalizarea fluxurilor contului de capital trebuie completata si Romania
trebuie sa se concentreze pe respectarea calendarului. In ceea ce priveste investitiile straine,
libertatea investitorilor de a infiinta afaceri ramane nesigura de vreme ce principiul
libertatii de stabilire nu este in mod explicit prevazut in legislatia actuala. Stabilirea unei
companii detinuta de cetateni straini este inca conditionata de stabilirea fizica a rezidentei
in Romania. Mai mult, prevederile din legislatia privind privatizarea care permit statului sa
detina asa-zisa „actiune nominativa de control” sunt inca in vigoare si au fost utilizate in
luna iulie pentru a stabili drepturi speciale intr-un caz de privatizare. Legislatia actuala
ramane ambigua in ceea ce priveste restrictiile asupra fluxurilor de investitii straine. In
ceea ce priveste tranzactiile cu valori mobiliare, intrarea in vigoare a prevederii legale care
permite valorilor mobiliare straine sa fie admise pe piata de capital nationala si
tranzactionarea valorilor mobiliare romanesti pe piete de capital straine este inca in
asteptare.
Au fost inregistrate in continuare progrese privind sistemele de plati. Totusi, in ceea ce
priveste procedura de remediere out-of-court a diferendelor dintre banci si clienti,
recomandarile comisiilor de mediere nu au caracter obligatoriu.
Legislatia este in mare parte adoptata in ceea ce priveste acquis-ul privind spalarea banilor,
dar necesita unele mici retusuri pentru a se asigura alinierea completa la acquis. Mai mult,
legislatia trebuie implementata efectiv, iar eficienta sistemului de combatere a spalarii
banilor si finantare a terorismului trebuie intarita in ceea ce priveste blocarile, confiscarile
si condamnarile. Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si-a
intarit capacitatea administrativa, dar trebuie inca sa imbunatateasca respectarea obligatiilor
legale de a pregati reprezentantii institutiilor raportoare. A fost notata chiar o anumita
reducere a activitatii ONPCSB comparativ cu anul anterior, in principal datorata
managementului slab. Intreaga retea institutionala implicata trebuie imbunatatita, iar
competitia dintre institutii trebuie inlocuita de o cultura a cooperarii institutionale.
Activitatea de implementare a Oficiului ramane scazuta, iar departamentul de investigare a
infractiunilor trebuie reorganizat in continuare si trebuie recrutat personal suplimentar.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana concluziona ca tendinta legislatiei romanesti se
manifesta in directia deschiderii pietei in ceea ce priveste investitiile straine directe. Nivelul
foarte scazut al investitiilor se datora in mare parte procedurilor administrative, adesea
indicate de investitori ca o problema, si care limitau substantial siguranta legala si
tranzactiile. Astfel, Comisia sublinia faptul ca imbunatatirea semnificativa a cadrului
administrativ si juridic constituie o conditie pentru sporirea investitiilor. Comisia remarca,
de asemenea, faptul ca libertatea de circulatie a capitalului era stabilita doar pe hartie, iar
constrangerile asupra dezvoltarii unei piete competitive trebuiau sa fie eliminate in mod
practic. Romania a initiat o liberalizare limitata a miscarilor de capital. Tranzactiile
liberalizate, in special investitiile directe, se refereau doar la fluxurile de capital de intrare.
De la emiterea Opiniei, alinierea la acquis s-a imbunatatit considerabil iar procesul de
liberalizare continua. Romania a respectat angajamentele de eliminare a unor restrictii, dar
trebuie depuse eforturi sustinute in continuare in aceasta directie.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romaniei i-au fost acordate perioade
de tranzitie privind achizitionarea de pamant pentru resedinte secundare de catre cetatenii
Uniunii Europene (pentru o perioada de cinci ani de la data aderarii) si achizitia de teren
agricol, paduri si terenuri forestiere (pentru o perioada de sapte ani de la data aderarii).
Romania a acceptat conditia ca fermierii ce muncesc ca angajati proprii si care doresc sa se
stabileasca si sa aiba resedinta in Romania, sa fie exceptati de la perioada de tranzitie.
Romania indeplineste majoritatea angajamentelor si cerintelor rezultate in cadrul
negocierilor de aderare aferente acestui capitol. Au intervenit intarzieri in domeniul
miscarilor de capital si al platilor.
Pentru a fi pregatita sa devina stat membru, Romania trebuie sa acorde o atentie speciala
eliminarii la timp a restrictiilor majore in calea miscarilor de capital si a platilor, indeosebi
in ceea ce priveste operatiunile realizate in conturile de depozit in lei ale nerezidentilor
deschise la institutii de credit rezidente si referitor la actiunile nominative de control ale
statului. Liberalizarea tranzactiilor cu valori mobiliare trebuie completata. Capacitatea de
implementare a Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor trebuie
imbunatatita, in special in ceea ce priveste procesele si condamnarile in cazurile de spalare
a banilor. Romania s-a angajat sa elimine restrictiile referitoare la deschiderea de conturi de
depozit in lei ale nerezidentilor la institutii de credit rezidente pana in luna Aprilie 2005.
Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale
La acest capitol, statele membre trebuie sa adopte si sa aplice reguli armonizate cerute
pentru o functionare potrivita pe piata interna. Aceasta implica cinci domenii legislative:
dreptul societatilor comerciale in sens strict, legea contabilitatii, dreptul proprietatii
intelectuale, dreptul proprietatii industriale si recunoasterea si instituirea sentintelor in
materie civila si comerciala a obligatiilor contractuale.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
Urmatoarele progrese au fost facute in domeniul dreptului societatilor comerciale si a
protectiei propietatii intelectuale si industriale de-a lungul perioadei de raportare.
In domeniul dreptului societatilor comerciale in sens strict, au fost inregistrate progrese
considerabile in privinta fluidizarii si simplificarii inregistrarii societatilor. Noua legislatie
a fost adoptata pentru a imbunatati organizarea Oficiului National al Registrului
Comertului, organism subordonat Ministerului Justitiei. Noi formulare standard au fost
create pentru a separa formularele de inregistrare de autorizarea companiilor, iar pentru
procesarea cererilor au fost stabilite termene limita mai stricte. Legea Registrului
Comertului a fost modificata in noiembrie 2003 pentru a consolida aceste eforturi printr-o
extindere a procedurii de aprobare tacita la operatiuni referitoare la inregistrarea
societatilor. In plus, cetatenii straini sunt acum scutiti de la obligatia de a prezenta cazierul
fiscal iar cetatenii romani vor beneficia de proceduri simplificate pentru a obtine acest
cazier, profitand de o mai buna cooperare intre Ministerul de Finante si Registrul
Comertului prin introducerea transmisiei de date electronice intre aceste institutii. Noi taxe
de inregistrare si un ghid care sa explice procedurile de inregistrare au fost publicate in
iulie 2004.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa, personalul Registrului Comertului (de pe
langa tribunale) si al Oficiului National al Registrului Comertului a crescut la 1462. Media
de timp intre transmiterea cererii si inregistrarea efectiva a societatilor a fost redusa la patru
zile lucratoare, in cazul in care nu sunt solicitate autorizatii suplimentare de catre alte
autoritati publice. Accesul public la registre este asigurat prin birourile Registrului
Comertului sau direct prin acces electronic la baza de date al registrelor comertului.
In domeniul contabilitatii si auditului, in decembrie 2003 s-a extins sfera de aplicare a
legislatiei contabile romanesti la IMM-uri, in aprilie 2004, iar in aprilie si august 2004 s-au
adoptat amendamente la Legea Auditului, respectiv la Legea Contabilitatii. In iulie 2004 a
fost adoptata o Hotarare a Guvernului revizuind statutul Camerei Auditorilor Financiari.
Numarul de auditori financiari a crescut de-a lungul perioadei de raportare de la 1854 in
2003 la 2076 in 2004, dintre care 525 sunt persoane juridice. Cursuri de pregatire pentru
contabili si auditori au fost organizate de Scoala de Finante Publice si de Camera
Auditorilor Financiari.
In domeniul drepturilor proprietatii intelectuale si industriale, principalele evolutii
legislative constau in adoptarea, in iunie 2004, a amendamentelor la Legea Drepturilor de
Autor si a Drepturilor Conexe. In decembrie 2003, a fost adoptata „Strategia Nationala
pentru Proprietatea Intelectuala (2003-2004)” care prevede intentiile Guvernului pentru o
aliniere completa si o mai buna protectie a drepturilor proprietatii intelectuale. In ceea ce
priveste aplicarea corespunzatoare a legislatiei, Oficiului Roman pentru Drepturile de
Autor (ORDA) a semnat protocoale de cooperare cu Asociatia Romana de Standardizare,
Agentia Nationala pentru IMM-uri, Jandarmeria, Institutul National pentru Criminologie,
Business Software Alliance. ORDA a primit 20 de posturi suplimentare in 2003 dintre care
12 posturi ar putea fi ocupate in prezent.
Prevederile Regulamentului ce inlocuieste Conventia de la Bruxelles referitoare la
recunoasterea reciproca si aplicarea hotararilor judecatoresti straine in materie civila si
comerciala vor fi direct aplicabile dupa aderare. Aderarea la Conventia de la Roma va fi
posibila numai dupa aderare (a se vedea de asemenea capitolul 24 – Cooperarea in
domeniul justitiei si afacerilor interne)
Evaluarea generala
Romania a transpus deja in mare masura acquis-ul privind dreptul societatilor comerciale.
Totusi, pentru a indeparta incompatibilitatile fata de Prima, a Doua, a Treia, a Sasea, a
Unsprezecea si a Douasprezecea Directiva a Legii Societatilor Comerciale este necesara
amendarea legislatiei privind dreptul societatilor comerciale. In vreme ce eforturile de
fluidizare si simplificare a inregistrarii societatilor au inregistrat rezultate pozitive si
perioada pentru gestionarea cererilor a fost redusa, mai multi pasi energici ar trebui facuti
pentru a pune capat situatiei in care 70-80% dintre companiile inregistrate in 2002 nu se
supun obligatiei de a-si depune declaratia fiscala la Registrul Comertului.
Legislatia Romana privind contabilitatea si auditul, nu este inca pe deplin armonizata cu
acquis-ul. Sunt necesare eforturi suplimentare, in special privind Standardele Nationale de
Contabilitate si Audit. Desi numarul auditorilor a crescut in timpul perioadei de raportare,
disponibilitatea limitata a auditorilor si contabililor calificati ramane o sursa de preocupare.
In concluzie, Romania trebuie sa continue sa gaseasca resurse pentru educarea de
profesionisti.
In ceea ce priveste drepturile industriale, armonizarea trebuie completata prin adoptarea
legislatiei asupra certificatelor suplimentare de protectie pentru produsele farmaceutice si
protectia plantelor. In ceea ce priveste dreptul de autor, se pare ca anumite prevederi din
recentele amendamente la Legea Dreptului de Autor si Drepturilor Conexe introduc o
limita a tarifelor pentru retransmisia prin cablu, ceea ce contravine acquis-ului. Referitor la
punerea in aplicare a legislatiei, pirateria si falsificarea este inca omniprezenta in Romania.
In ciuda recentelor incercari de a intari structurile administrative si de a imbunatati
cooperarea intre agentiile de implementare a legislatiei, aceasta ramane o problema
serioasa si aplicarea reglementarilor in domeniul dreptului proprietatii industriale si
intelectuale prezinta o preocupare importanta.
Romania a introdus deja in legislatia nationala prevederile Regulamentului ce inlocuieste
Conventia de la Bruxelles referitoare la jurisdictie si la aplicarea hotararilor judecatoresti in
materie civila si comerciala. Romania a aratat ca va putea sa aplice, pana la data aderarii,
regulamentele Conventiei de la Roma cu privire la obligatiile contractuale, fara nici un
amendament al legislatiei nationale in materie.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a apreciat ca eforturile legislative facute cu privire la
dreptul proprietatii intelectuale dovedesc dorinta Romaniei de a se conforma acquis-ului.
Comisia adauga ca implementarea va fi supravegheata atent. In privinta Dreptului
societatilor, implementarea acquis-ului de catre Romania nu ar prezenta probleme majore.
De la data publicarii Opiniei, Romania a facut progrese ferme in alinierea sa la legislatia in
domeniul dreptului societatilor comerciale. Au fost obtinute unele progrese in ceea ce
priveste protectia dreptului proprietatii intelectuale si industriale.
Negocierile privind acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat perioade
de tranzitie in acest domeniu. Reguli tranzitionale speciale vor fi aplicate in ceea ce
priveste brevetele pentru produsele farmaceutice, implicand ne-aplicabilitatea limitarii
comunitare a anumitor exporturi din Romania; acordarea certificatelor suplimentare de
protectie pentru produsele medicinale si pentru produsele pentru protectia plantelor si
extinderea marcilor comunitare inregistrate sau in asteptare, pe teritoriul Romaniei.
Romania respecta in general angajamentele din cadrul negocierilor de aderare pe acest
capitol.
Pentru a fi pregatita sa dobandeasca calitatea de stat membru, o atentie deosebita ar trebui
acordata punerii in aplicare efective a dreptului proprietatii industriale si intelectuale prin
reducerea nivelului pirateriei si falsificarii, iar in particular prin intarirea controalelor
vamale si imbunatatirea coordonarii intre autoritatile competente, inclusiv vama, politia si
procuratura. Pentru a se asigura consolidarea legislatiei privind dreptul proprietatii
intelectuale, nivelul de personal si capacitatea administrativa ar trebui intarite. Pentru a
rezolva aceasta problema, Romania a elaborat „Strategia Nationala pentru Proprietatea
Intelectuala (2003-2004)”. Masurile prevazute in aceasta strategie ar trebui energic
continuate pentru a remedia aceasta situatie. Este necesara continuarea transpunerii acquisului
in domeniul legislatiei contabilitatii si auditului.
Capitolul 6: Politica de concurenta
Acquis-ul privind concurenta acopera atat politicile antitrust cat si politicile de control al
ajutorului de stat. Include reguli si proceduri de combatere a comportamentului
anticoncurential al firmelor (intelegeri restrictive intre agentii economici si abuz de pozitie
dominanta), si de prevenire a acordarii de catre guverne a ajutoarelor de stat care
distorsioneaza concurenta pe Piata Interna. In general, regulile de concurenta sunt direct
aplicabile in intreaga Uniune, iar statele membre trebuie sa coopereze pe deplin cu Comisia
in aplicarea acestora.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
Fata de Raportul Periodic din anul precedent, Romania a inregistrat progrese suplimentare
in acest domeniu. In domeniul antitrust, Romania a adus modificari substantiale Legii
Concurentei in mai 2004. Noua legislatie elimina obligativitatea notificarilor individuale in
cadrul „exceptarilor pe categorii” si inlatura posibilitatea de a acorda exceptari pentru
practici anticoncurentiale ce constau in abuz de pozitie dominanta. De asemenea, este
majorat pragul cifrei de afaceri, dupa depasirea caruia notificarea fuziunilor devine
obligatorie. In vederea recanalizarii resurselor, noua lege elimina suprapunerea de atributii,
prin crearea unei singure autoritati de concurenta.
Consiliul Concurentei, care este organismul national de luare a deciziilor, a desfasurat o
activitate de reglementare semnificativa, prin emiterea de legislatie secundara, de
implementare, si a continuat sa-si imbunatateasca capacitatea de implementare a legislatiei
in domeniul antitrust. In perioada de referinta, Consiliul Concurentei a adoptat un numar
total de 226 decizii, inclusiv 18 decizii emise in domeniul intelegerilor restrictive, 9 decizii
privind abuzuri de pozitie dominanta, 199 decizii privind fuziunile. Ca urmare a
investigatiilor intreprinse in sectorul tigaretelor si asigurarilor, Consiliul Concurentei a
aplicat unele amenzi semnificative. De asemenea, Consiliul Concurentei a continuat
activitatile de pregatire a personalului si actiunile de promovare a culturii concurentei.
In domeniul ajutorului de stat, in decembrie 2003 si in august 2004 au fost introduse
modificari importante in Legea Ajutorului de Stat a Romaniei. Noua versiune a Legii
abandoneaza vechea clasificare a ajutoarelor de stat, in favoarea unei abordari similare cu
cea existenta in legislatia europeana. De asemenea, Legea stipuleaza ca ajutorul de stat
prevazut in proiecte de acte normative sau instrumente administrative trebuie notificat si va
putea fi acordat doar ca urmare a autorizarii de catre Consiliul Concurentei. Ulterior
adoptarii noii Legi a Ajutorului de Stat, o activitate importanta a fost desfasurata in vederea
emiterii sau amendarii unui numar mare de reglementari de implementare. In iunie si
august 2004 au fost aduse amendamente legislatiei romanesti privind zonele libere si
zonele defavorizate, in scopul alinierii masurilor de ajutor fiscal prevazute in aceste
domenii.
In ceea ce priveste activitatile de implementare, Consiliul Concurentei a aprobat 92 decizii,
din care 43 decizii de aprobare a ajutoarelor, 14 de aprobare conditionata si 33 prin care nu
se constatau masuri de ajutor de stat. In perioada de referinta au fost emise 2 decizii
negative.
Capacitatea administrativa a fost imbunatatita in continuare, datorita fuziunii celor doua
autoritati de concurenta existente anterior: Consiliul Concurentei este acum unica autoritate
in domeniul ajutorului de stat.
Ca urmare a reorganizarii, Consiliului Concurentei i-au fost alocate 350 de posturi si va fi
de asemenea prezent la nivelul celor 41 de judete si in Bucuresti. Structurile teritoriale vor
monitoriza ajutoarele de stat acordate de la bugetele locale, unde fondurile sunt
administrate autonom.
Raportul anual privind ajutoarele de stat din anul 2003 a fost inaintat de Romania in
septembrie 2004. Pe parcursul perioadei de referinta au continuat sa fie luate masuri pentru
asigurarea respectarii mai stricte a obligativitatii de notificare ex-ante. Consiliul
Concurentei a initiat un grup de lucru interministerial pe teme legate de ajutorul de stat, in
perioada de referinta avand loc doua reuniuni. Lucrarile grupului reunesc reprezentanti ai
autoritatilor furnizoare de ajutor de stat si alte parti interesate si se concentreaza pe
schimbul de informatii si dialogul profesional. Activitati de pregatire profesionala au fost
organizate pentru personalul Consiliului Concurentei, autoritatile furnizoare de ajutor de
stat si judecatori.
In ceea ce priveste sectorul siderurgic, Romania a actualizat si aprobat Strategia Nationala
pentru Restructurarea Sectorului Siderurgic in aprilie 2004.
Evaluare generala
Nivelul de aliniere a legislatiei, precum si gradul de implementare a legislatiei in materie de
concurenta sunt, in mare masura, satisfacatoare. Legea Concurentei contine principiile
majore ale reglementarilor comunitare in domeniul politicii de concurenta si se refera la
intelegeri restrictive, abuz de pozitie dominanta si controlul fuziunilor. Cu toate acestea,
este necesara imbunatatirea in continuare a legislatiei romanesti, in special in ceea ce
priveste noul Regulament procedural (EC) No 1/2003 si in vederea asigurarii implementarii
mai eficiente a legislatiei. Ar trebui intreprinse eforturi suplimentare pentru aplicarea unei
politici de sanctiuni mai descurajatoare si pentru a acorda mai multa atentie prevenirii
distorsiunilor grave ale concurentei. Consiliul Concurentei trebuie sa isi asume un rol mai
activ, atat in ceea ce priveste activitatile de implementare, in vederea asigurarii continuarii
liberalizarii economiei, cat si in ceea ce priveste deschiderea pietelor. In vederea
imbunatatirii activitatilor de implementare, autoritatea de concurenta din Romania ar trebui
sa utilizeze mai adecvat instrumentele de investigatie, inclusiv inspectiile inopinate.
Noua Lege a Ajutorului de Stat pune bazele pentru exercitarea unui control corespunzator
al ajutoarelor de stat. Adoptarea definitiva a legislatiei de implementare ar trebui
confirmata cat mai urgent. Totodata, Romania trebuie sa se asigure ca toate proiectele de
ajutoare de stat, inclusiv acelea din zone sensibile, referitoare la privatizari si intreprinderi
mari de stat, sunt supuse unui control strict al ajutoarelor de stat, exercitat de Consiliul
Concurentei.
Consiliul Concurentei trebuie sa imbunatateasca de asemenea gradul de implementare a
legislatiei. Trebuie sa devina mai activ in eforturile sale de aplicare a legislatiei si sa isi
perfectioneze capacitatea de a evalua masuri de ajutor de stat. Pana in prezent, legislatia nu
a fost aplicata cu acuratete, iar analiza ajutoarelor de stat efectuata in cadrul deciziilor ar
trebui imbunatatita semnificativ. In plus, masurile de ajutor fiscal inca nu par a fi supuse
unui control suficient al ajutoarelor de stat. Consiliul Concurentei trebuie sa finalizeze
evaluarea tuturor ajutoarelor de stat existente si sa se asigure ca aceste masuri sunt in
conformitate cu legislatia, in special in domeniul ajutorului fiscal.
Sunt necesare eforturi importante pentru a asigura notificarea ex-ante a tuturor masurilor de
ajutor de stat nou introduse, controlul adecvat al cumularilor si aplicarea integrala a
regulilor de ajutor de stat legate de cazurile de restructurare, intarzieri la plata si masuri
aferente privatizarii. Urmarirea activa a implementarii efective a deciziilor este, de
asemenea, esentiala.
Decizia de a stabili o singura autoritate de concurenta va facilita intarirea in continuare a
cadrului administrativ de aplicare a regulilor din domeniul concurentei si ajutorului de stat.
Cu toate acestea, in ceea ce priveste nivelul de personal, numai cateva din noile posturi
create in 2003 au fost ocupate. Expertiza Consiliului Concurentei in domeniul concurentei
si ajutorului de stat ar trebui imbunatatita, iar pregatirea judecatorilor ar trebui
perfectionata.
In sectorul siderurgic trebuie respectata transparenta cu privire la ajutorul de stat, conform
prevederilor Protocolului 2 la Acordul European. Desi a fost facut un pas inainte prin
adoptarea unei strategii de restructurare revizuita, sunt necesare clarificari suplimentare, in
special cu privire la nivelul si intensitatea ajutorului de stat acordat companiilor individuale
pentru viabilizare.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a concluzionat ca progrese remarcabile fusesera inregistrate
in armonizarea legislatiei din domeniul politicii de concurenta. Pe de alta parte, Comisia a
concluzionat si ca, in ceea ce priveste ajutorul de stat, nu fusesera inregistrate progrese
semnificative pana la acea data, si, pe termen mediu, erau necesare eforturi considerabile
pentru indeplinirea cerintelor in domeniul controlului ajutoarelor de stat, in special referitor
la cresterea transparentei printr-un inventar credibil al ajutoarelor si adoptarea
reglementarilor necesare pentru monitorizarea credibila a ajutoarelor de stat.
Fata de Opinie, au fost inregistrate progrese semnificative, prin transpunerea acquis-ului
referitor la ajutorul de stat si concurenta, dar gradul de implementare in domeniul ajutorului
de stat nu a mentinut acelasi ritm. Cunoasterea si respectarea regulilor de ajutor de stat
ramane restransa in randul autoritatilor furnizoare de ajutor de stat.
Negocierile la acest capitol continua. Romania nu a solicitat perioade de tranzitie in acest
domeniu.
In vederea pregatirii aderarii, o atentie deosebita ar trebui sa fie acordata finalizarii alinierii
la acquis, imbunatatirii capacitatii administrative si imbunatatirii gradului de implementare
a legislatiei referitoare la concurenta, dar mai ales la ajutor de stat. In ceea ce priveste
concurenta, Consiliul Concurentei trebuie sa se concentreze asupra prevenirii distorsiunilor
grave ale concurentei. In ceea ce priveste ajutorul de stat, eforturi majore trebuie intreprinse
pentru solutionarea problemei alinierii schemelor incompatibile de ajutor de stat si
implementarii regulilor de ajutor de stat. Calitatea deciziilor privind ajutorul de stat trebui
sa fie ameliorata considerabil. Cunoasterea principiilor majore ale ajutorului de stat trebuie
sa fie perfectionata in randul autoritatilor furnizoare. Cu privire la planurile Romaniei de a
acorda ajutoare de stat companiilor din sectorul siderurgic, vor fi necesare ajustari
suplimentare ale strategiei nationale de restructurare, in vederea asigurarii conformitatii cu
Protocolul 2 la Acordul European. Legislatia necesara pentru finalizarea alinierii la acquisul
din domeniul ajutorului de stat este in prezent in pregatire. Totodata, au fost intreprinse
masuri pentru imbunatatirea gradului de implementare a legislatiei in materie de ajutor de
stat de catre Consiliul Concurentei. Aceste eforturi trebuie intensificate in permanenta.
Capitolul 7: Agricultura
Capitolul Agricultura acopera un numar mare de reguli, majoritatea direct aplicabile.
Corecta aplicare a acestor reguli si implementarea lor efectiva de catre o administratie
publica eficienta sunt esentiale pentru functionarea Politicii Agricole Comunitare. Aceasta
include infiintarea unor sisteme de management ca o agentie de plati si Sistemul Integrat de
Administrare si Control, precum si capacitatea de a implementa actiuni necesare dezvoltarii
rurale. Pentru a dobandi calitatea de membru al Uniunii este necesara integrarea intr-o serie
de organizatii comune de piata pentru o gama larga de produse, incluzand aici culturi
arabile, zahar, produse animale si culturi specializate. In final, acest capitol acopera regulile
detaliate din sectorul veterinar, esentiale pentru mentinerea sanatatii animalelor si
sigurantei alimentare in cadrul pietei interne, precum si din sectorul fitosanitar, cu
probleme precum calitatea semintelor, organisme daunatoare si produse de protectie a
plantelor.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
Romania a inregistrat progrese semnificative in transpunerea legislatiei si intarirea
capacitatii administrative.
In anul 2002, contributia agriculturii la valoarea adaugata bruta a reprezentat 12.9%.
Procentul populatiei ocupate in agricultura ramane extrem de ridicat, lucru care are
consecinte negative pentru productivitatea fermelor si venituri la nivel rural. Majoritatea
populatiei rurale depinde de venituri rezultate din agricultura de subzistenta sau semisubzistenta.
Marea majoritate a fermelor sunt de acest tip.
Conditiile climaterice nefavorabile din 2003 au afectat oferta de cereale pe plan intern,
acest lucru crescand deficitul comercial al Romaniei. Productia de cereale a scazut de la
14.4 milioane tone in 2002 la 11.08 milioane tone in 2003. Recolta de grau a atins 2.4
milioane tone, fata de o medie de 5 milioane de tone in conditii de vreme normala.
Programul National de redresare in vederea stoparii tendintei de scadere a efectivelor de
animale a dus la obtinerea de rezultate pozitive, astfel incat se poate raporta o crestere a
efectivelor de bovine, ovine, caprine si porcine.
In 2003, desi per ansamblu comertul cu produse agricole intre Romania si UE a crescut,
situatie datorata unei cresteri a exporturilor romanesti catre UE, au crescut si exporturile
UE catre Romania. Rezultatul a fost ca deficitul comercial in favoarea Comunitatii a ajuns
la 217 milioane Euro (valoare mai mica fata de 246 milioane in 2002). Importurile Uniunii
au fost din nou dominate de animale vii, legume si plante oleaginoase. Carnea, cerealele,
preparatele comestibile si tutunul au fost principalele bunuri exportate de Uniunea
Europeana.
In anul 2003 s-a inregistrat o crestere a comertului cu produse agricole cu noile state
membre. Exporturile noilor state membre catre Romania au crescut 110 milioane euro,
ajungand la 336 milioane euro, iar exporturile Romaniei catre noile state membre au ramas
relativ constante, la aproximativ 60 de milioane euro. Se asteapta ca acest comert cu noile
state sa continue si sa se imbunatateasca in urma extinderii si viitorului pachet de
liberalizari comerciale ce se va incheia in timpul anului 2004.
Ajutoarele acordate de stat catre ferme a crescut si s-a diversificat pe parcursul anului
2004. Bugetul alocat agriculturii si padurilor pe anul 2004 este de 20.1 mii de miliarde de
lei (504 milioane EUR), ceea ce reprezinta o crestere cu 42% in termeni nominali fata de
2003. Alte 850 de miliarde lei (20.7 milioane EUR) au fost alocate in iulie 2004 pentru a
suplimenta bugetul necesar platilor directe pentru micii fermieri. Un ajutor extern de
17.000 miliarde lei (425 milioane EUR) a completat suportul intern, majoritatea acestor
fonduri venind de la SAPARD.
Suportul intern acordat agriculturii cuprinde 21 de scheme de suport. Din bugetul total,
15.000 miliarde lei (366 milioane EUR) au fost alocate pentru a subventiona sectorul
culturilor (mai ales pe micii fermieri) si 4,6 mii miliarde lei au fost alocati pentru
subventionarea sectorului animal (mai ales schema primei pentru lapte).
In aprilie 2004, Guvernul a creat o strategie pentru sustinerea dezvoltarii agriculturii si
industriei alimentare in Romania in 2004-2005. Prin aceasta sunt impuse obiectivele care
trebuie atinse pana in 2005. Una din trasaturile dominante ale strategiei nou adoptate este
cresterea sustinuta a output-urilor agricole, atat pentru recolte, cat si pentru spatiile
destinate animalelor.
Retrocedarea terenurilor agricole si forestiere a continuat in perioada de raportare. Pana la
sfarsitul lunii mai 2004 restituirea terenurilor a fost aproape incheiata, fiind restituita 93.5
% din suprafata revendicata.
In perioada de raportare a fost aproape finalizata din punct de vedere legal privatizarea
fermelor aflate in proprietatea statului, deoarece nu mai sunt companii care trebuie vandute.
Din totalul de 739 de companii aflate in proprietatea statului si detinute de Agentia
Domeniilor Statului, 281 au fost privatizate, 8 se afla in ultima faza a privatizarii (semnare
de contracte), 360 au fost declarate falimentare si se afla in faza de lichidare, iar pentru 90
de firme nu s-a reusit privatizarea in doua randuri, iar acum se afla in proces de
restructurare.
In perioada de referinta a fost schimbata structura si mandatul Ministerului Agriculturii.
Ministerul se ocupa acum de agricultura, paduri, pescuit si, pentru prima oara, de
dezvoltare rurala. Acest nou departament are numarul de angajati necesar si este functional.
O alta schimbare importanta este infiintarea Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor. Aceasta institutie separata si autonoma se afla sub autoritatea
directa a Cancelariei Primului Ministru. Per ansamblu, capacitatea administrativa a
MAPDR a crescut prin aparitia a 90 de noi posturi la nivel central si a 326 de noi posturi la
nivel local.
Aspecte orizontale
In ceea ce priveste FEOGA, progrese importante s-au inregistrat prin adoptarea legii prin
care se infiinteaza, pana la sfarsitul anului 2004, Agentia de Plati si Interventii in cadrul
MAPDR. Agentia va administra schemele de suport interne, precum si sectiunea de
garantare si orientare a FEOGA si instrumentele financiare pentru orientare in domeniul
piscicol. Agentia de Plati va avea 260 de angajati in 2004, numar care va creste gradual
pana la 1079 in 2007. Procesul de recrutare inca nu a fost demarat. Romania a creat cadrul
general pentru structura organizationala a Agentiei de Plati.
Au fost facuti noi pasi in vederea stabilirii de catre Ministerul Agriculturii a unui Sistem
Integrat de Administratie si Control (IACS). Elementele si tehnologia IACS au fost
aprobate, iar 60 de noi posturi au fost alocate formal pentru dezvoltarea IACS, numarul
total al angajatilor ajungand la 68. Totusi, nu a fost inca demarat procesul de recrutare a
personalului aditional pentru IACS. Progrese importante s-au inregistrat in asigurarea unui
sistem functional de inregistrare si identificare pentru bovine, in special prin punerea in
functiune a unei retele de calculatoare (WAN). Planul de actiune privind inceperea efectiva
a crotalierii si inregistrarii altor specii (porcine, ovine, caprine) a fost aprobat si au fost
elaborate planurile necesare implementarii. A fost aprobat cadrul legislativ necesar pentru
identificarea si inregistrarea altor specii (porcine, ovine si caprine), iar planurile de
implementare relevante au fost elaborate, dar unele intarzieri au aparut in ceea ce priveste
identificarea si inregistrarea cabalinelor. A fost aprobat modelul de registrul desemnat sa
identifice gospodariile care au cerut suport financiar, iar in martie 2004, 169.336 ferme
erau deja inregistrate. Romania a decis sa creeze un sistem de identificare a parcelelor
agricole (LPIS), bazat pe ortofotografii.
In ceea ce priveste mecanismele comerciale, nu s-au inregistrat progrese privind infiintarea
unui sistem de securitate pentru produse agricole.
In domeniul politicii calitatii, odata cu adoptarea in mai 2004 a normelor privind protectia
indicatorilor geografici si a denumirilor de origine, a continuat procesul de aliniere a
legislatiei la acquis-ul comunitar. Ministerul Agriculturii este autoritatea responsabila
pentru solicitarile evaluate de catre organizatii de certificare particulare. Nu s-au inregistrat
progrese semnificative in ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii administrative.
Progrese importante s-au realizat in alinierea legislatiei privind agricultura ecologica,
imbunatatindu-se implementarea acesteia si stabilindu-se cadrul institutional pentru
certificare si control. Legislatia contine toate elementele necesare pentru inregistrarea
producatorilor, certificare, inspectie si control, import si export de produse agricole
ecologice. Au fost adoptate si regulile pentru sistemul de inspectie si certificare a
produselor agricole ecologice. Legislatia romaneasca respecta acquis-ul comunitar.
Organizatia de inspectie si certificare ‚Ecoinspect’ a fost acreditata in martie 2004. exista o
capacitate administrativa suficient de dezvoltata pentru a implementa acquis-ul.
Au continuat eforturile de intarire si extindere a Retelei de Informare Contabila Agricola,
atat din punct de vedere al alinierii legislative, cat si din punct de vedere al implementarii
efective. Au fost stabilite modele de angajamente de confidentialitate pentru gospodariile
agricole. A fost aprobat modelul de registrul desemnat sa identifice gospodariile care au
cerut suport financiar, iar in martie 2004, 169.336 ferme erau deja inregistrate. Serviciul
RICA din cadrul MAPDR, care centralizeaza toate datele din teritoriu si editeaza rapoarte,
a primit doua noi posturi, marindu-se astfel numarul angajatilor de la 4 la 6. Se desfasoara
programe de pregatire a angajatilor de la nivel central si local.
Organizatii Comune de Piata
Guvernul a decis crearea unui sistem de informare a pietei, institutia responsabila cu
infiintarea acestui sistem fiind Ministerul Agriculturii. In iulie 2004, Guvernul a transpus
principalele elemente ale organizarii pietei pentru cereale.
Pentru zahar, cadrul legislativ si criteriile de calitate s-au imbunatatit prin recunoasterea
acordurilor inter-profesionale pentru sfecla de zahar, care prezinta conditiile necesare
producerii, livrarii, transportului si receptiei sfeclei de zahar. In domeniul zaharului nu s-au
inregistrat progrese in ceea ce priveste infiintarea unui mecanism de control al productiei si
depozitarii sau in monitorizarea fluxurilor comerciale cu tari terte si asigurarea comunicarii
statistice.
Progrese importante s-au inregistrat in privinta reglementarii sectorului fructe si legume: 32
de noi standarde de comercializare pentru fructe si legume au fost transpuse in legislatia
romaneasca. Romania a creat autoritatea de supraveghere si a specificat controalele privind
fructele si legumele in legislatia romana, care este inspirata in mare parte din acquis-ul
comunitar. MAPDR a specificat criteriile de recunoastere pentru producatori/organizatii,
compatibile cu legislatia europeana. Un ordin ministerial reglementeaza crearea si
recunoasterea organizatiilor de producatori si subsecvent, trei asociatii ale comerciantilor
de fructe si legume, precum si o federatie a comerciantilor de fructe si legume au fost
inregistrate. Pregatirile pentru aparitia unui standard de marketing de desfasoara
corespunzator. Au fost facute progrese importante in ceea ce priveste registrul viticol dupa
ce Romania a incheiat inregistrarea parcelelor viticole intr-un registru viticol central, pe
baza declaratiilor proprietarilor de vie. Registrul viticol ar trebui sa fie compatibil cu
sistemul de informare geografica ce va fi implementat in 2007. S-au inregistrat progrese in
ceea ce priveste controlul calitatii hameiului, organismul desemnat sa controleze si sa
certifice aceasta calitate fiind centrul de cercetare din Cluj.
A continuat alinierea legislatiei in ceea ce priveste produsele animale, mai ales in domeniul
standardelor de comercializare pentru oua, carne de porc, lapte, produse lactate si in ceea ce
priveste infiintarea unui sistem de clasificare pentru bovine, porcine si ovine, prin
intermediul unei comisii pentru clasificarea carcaselor. Procesatorii trebuie sa raporteze
preturile de pe piata carcaselor de bovine catre Institutul National de Statistica, dar preturile
nu sunt inca conforme cu clasificarea Uniunii Europene. Regulamentul asupra comisiei de
clasificare a carcaselor a fost adoptat, iar personalul a fost instruit.
Dezvoltare rurala si sectorul forestier
In aprilie 2004, a fost creat un al doilea serviciu in cadrul directiei de dezvoltare rurala din
cadrul MAPDR, in paralel cu cel deja existent, care a fost desemnat ca autoritatea de
management a Fondurilor Structurale. Procesul de recrutare a 50 de angajati pentru acest
serviciu este in plina desfasurare.
Notiunea de ‚zona rurala’ a fost redefinita intr-o Hotarare de Guvern recenta,
reclasificandu-se unele localitati care au coeficientul NUTS nivelul 5 ca fiind rurale. Aici
sunt incluse mici orase din zone rurale si unele suburbii, care nu erau incluse pana acum in
definitia de zona rurala.
In decembrie 2003, Romania a primit al doilea acord al managementului fondurilor agentiei
SAPARD pentru implementarea a trei noi masuri. Pana acum, au fost acreditate 6 din cele
11 masuri (80% din totalul fondurilor alocate) din planul national pentru agricultura si
dezvoltare rurala. Totusi, s-au inregistrat intarzieri in pregatirea acreditarii celor cinci
masuri ramase.
S-a imbunatatit capacitatea de absorbtie pentru fondurile comunitare SAPARD, dar a ramas
scazuta (la sfarsitul lunii august 2004 Comisia primise cereri de plata pentru doar 31,2%
din alocarile pe 2000, care reprezinta plati catre beneficiari finali de 47,8 milioane Euro).
Din totalul de 153,2 milioane Euro alocate in anul 2000, au fost virate Romaniei 77,7
milioane Euro (din care 75 milioane Euro reprezentand plati in cont). Responsabilul
National cu Autorizarea Finantarii a informat Comisia ca Fondul National a primit cereri
suplimentare de plata in valoare de 30.8 milioane EUR pana la 1 septembrie 2004 de la
beneficiarii finali, lucru care aduce totalul rambursarilor la 78.6 milioane EUR. Alti pasi
suplimentari au fost intreprinsi pentru a creste capacitatea de absorbtie a fondurilor:
programul a fost adaptat si s-au elaborat noi proceduri, desi inca nu au fost implementate,
iar Agentia SAPARD a lansat o noua campanie de informare a publicului in februarie 2004.
In perioada de referinta au avut loc schimbari administrative majore. Directorul General al
SAPARD a demisionat si a fost inlocuit in martie 2004 cu un Director General interimar.
Numarul angajatilor a crescut pana la 315 (147 la sediul central si 168 in cele 8 birouri
regionale),dar nu sunt ocupate toate posturile. Desi salariile au crescut, acestea nu sunt
suficient de ridicate pentru a putea preveni plecarea angajatilor la firme private dupa ultima
remaniere guvernamentala, autoritatea de management a fost transferata de la Angajatii au
fost instruiti cu privire la monitorizarea programului SAPARD. Agentia pregateste o
versiune consolidata a manualelor.
MAPDR a inceput pregatirea pentru programele de dezvoltare rurala post-2007, incluzand
aici programul national agri-mediu si stabilirea unei baze de date care sa faciliteze
desemnarea zonelor mai putin dezvoltate.
S-au inregistrat progrese in transpunerea acquis-ului in sectorul forestier, mai ales in
comercializarea materialului forestier de reproducere. Reorganizarea Ministerului
Agriculturii a presupus si o reorganizare a sectorului forestier si crearea a opt directii
regionale pentru padure si vanatoare.
In perioada de referinta au fost realizate progrese insemnate in ceea ce priveste
transpunerea legislatiei comunitare in domeniul veterinar: mai ales in domeniul
identificarii animalelor, regimul importurilor din tari terte si nutritia animala.
A fost completat cadrul legislativ privind identificarea animala odata cu aprobarea
legislatiei privind identificarea obligatorie (crotaliere) a bovinelor, porcinelor, caprinelor si
ovinelor, inregistrarea animalelor intr-o baza de date si pastrarea unor registre pentru
ferme. Institutia responsabila de identificarea si inregistrarea animalelor este Autoritatea
Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). A fost pus la
punct un plan detaliat pentru infiintarea unui sistem conform cu normele UE, in special
pentru crotaliere, pasapoarte si baze de date. Planul prevede infiintarea pana la sfarsitul
anului 2004 a sistemului pentru bovine, iar pana in iunie 2006 pentru ovine, caprine si
porcine. A fost adoptat cadrul legal pentru dezvoltarea sistemului ANIMO (pentru a fi
adaptat sistemului TRACES pana la data aderarii, inlocuind ANIMO) si inter-conectarea
acestuia cu sistemul existent in UE.
Legea asupra organizarii activitatii veterinare si pentru siguranta alimentelor a inlocuit
vechiul cadru legislativ existent inca din 1974 si a creat Autoritatea Nationala Sanitar
Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Implementarea noii legislatii se desfasoara
gradual, dar este un proces care depinde foarte mult de cresterea capacitatii administrative a
autoritatii competente.
Capacitatea administrativa a fost imbunatatita prin crearea ANSVSA. Aceasta noua
institutie este independenta si autonoma, sub autoritatea directa a Cancelariei Primului
Ministru. Ea a preluat infrastructura si angajatii de la nivel central si local de la Ministerul
Agriculturii, numarul total al angajatilor a crescand per ansamblu cu 714 noi posturi (74 la
nivel central si 630 la nivel local). Noua autoritate nu este inca complet operationala,
deoarece multe pozitii nu sunt ocupate la nivelul managementului mediu si posturilor
tehnice. Se continua procesul de angajare de personal. In total, Autoritatea va avea 296 de
posturi la nivel central si 3765 la nivel local si in institutiile subordonate. Pe tot parcursul
perioadei de referinta s-au desfasurat programe de instruire a personalului.
Capacitatea laboratoarelor a fost imbunatatita: o unitate de recipiente de siguranta biologica
a fost inaugurata la Institutul de Diagnostic si Sanatate animala pentru a se putea face teste
pe animale infectate cu boli cu factor inalt de risc atat pentru oameni, cat si pentru mediul
inconjurator. Opt laboratoare regionale de diagnostic si sanatate animala au fost echipate
cu noi echipamente de testare pentru a putea permite diagnosticarea si confirmarea
encefalopatiei spongiforme bovine (ESB). A fost obtinut si s-a folosit un test rapid pentru
diagnosticarea encefalopatiei spongiforme transmisibile. La Calarasi a fost infiintat un
laborator specific pentru controlul reziduurilor animale. Instruirea personalului a fost
incheiata cu succes.
In ceea ce priveste sanatatea generala a animalelor, se implementeaza un program national
complet pentru supravegherea, profilaxia si eradicarea bolilor major. Unele probleme
raman in ceea ce priveste pesta porcina clasica, infectiile anemice ecvine si in general la
compensarea fermierilor si comertul cu animale vii, in special ecvinele. Pot fi raportate
progrese in ceea ce priveste encefalopatiile spongiforme transmisibile. Totusi, trebuie
adoptate in continuare masuri pentru a restructura unitatile de productie pentru a indeplini
conditiile comunitare de igiena pentru fabricile de procesare a deseurilor animale.
Romania a decis sa pastreze 8 puncte de inspectie la frontiera (PIF) dupa aderare: Siret,
Sculeni, Albita, Moravita, Halmeu, Constanta Nord, Constanta Sud si Otopeni. Evaluarea
unitatilor din industria alimentara a fost realizata pe parcursul perioadei de referinta,
concluzia fiind ca exista un numar considerabil de unitati care nu sunt conforme cu
cerintele Uniunii. De asemenea, un numar mare de unitati nu a intocmit un plan de
modernizare. Un progres in domeniul bunastarii animalelor il reprezinta legea privind
protectia animalelor, adoptata in mai 2004.
In sectorul fitosanitar, Romania continua sa inregistreze progrese importante in
transpunerea acquis-ului comunitar, mai ales in ceea ce priveste prevenirea si controlul
organismelor daunatoare, produsele de protectie a plantelor si controlul reziduurilor de
pesticide. Implementarea acquis-ului a dus la progrese in domeniul organismelor
daunatoare prin adoptarea unor programe de monitorizare asupra organismelor daunatoare
la cartofi, pepiniere si livezi.
In domeniul inspectiilor fitosanitare la frontiera, au fost elaborate noi proceduri de
esantionare, eliminandu-se procedura sistematica folosita in trecut. Punctele de Inspectie la
Frontiera au fost dotate cu noi echipamente de comunicare, IT si testare in laborator, iar
inspectorii au fost pregatiti sa aplice noile proceduri de control, conforme cu cerintele UE.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa, o serie de investitii importante au fost facute
pentru modernizarea si echiparea Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara.
Programul de modernizare se afla intr-o faza avansata, iar procedura de acreditare a
laboratorului central a fost initiata. Serviciilor fitosanitare li s-au adaugat 56 de noi posturi,
procedura de recrutare a personalului fiind in curs de desfasurare. Laboratorul central
pentru reziduuri a fost marit si complet echipat. Numarul angajatilor a crescut pana la 16.
Au fost facute progrese si in ceea ce priveste alinierea si implementarea acquis-ului in
domeniul controlului si certificarii semintelor si materialului saditor. Acte normative noi
s-au adoptat in domeniile: material forestier de reproducere, material viticol de reproducere
si inregistrarea soiurilor de plante agricole. Pana acum au fost acreditate 18 laboratoare, iar
12 sunt in proces de acreditare. Laboratorul Central pentru Seminte si Material Saditor a
fost acreditat de catre Asociatia Internationala pentru Testarea Soiurilor. Numarul de
angajati ai inspectoratelor teritoriale pentru seminte si material saditor a crescut cu 30 de
noi posturi. In ceea ce priveste siguranta alimentelor, s-au inregistrat noi progrese odata cu
infiintarea ANSVSA.
Evaluare generala
Sectorul agricol din Romania ramane important din punct de vedere al suprafetei agricole
utilizate, contributia la PIB si, in special, procentul de populatie ocupata. Doua din cele mai
dificile si de durata reforme, retrocedarea terenurilor si privatizarea fermelor de stat,
aproape au fost incheiate.
In timp ce s-a diversificat suportul intern si s-au alocat mai multe resurse pentru a sustine
acest suport, aceste obiective nu sunt inca compatibile cu cele ale Politicii Agricole
Comunitare. In prezent, in afara masurilor SAPARD acreditate, nu a fost introduse masuri
de suport intern care sa abordeze problema excesului de forta de munca si a fragmentarii
suprafetei agricole.
In ceea ce priveste SAPARD, desi s-au inregistrat progrese semnificative in perioada de
referinta, ramane ingrijoratoare intarzierea implementarii programului, iar Romania risca sa
piarda la sfarsitul anului 2004 o parte din fondurile alocate in 2000. Personalul implicat in
cadrul programului ar trebui sa fie sporit.
Per ansamblu, Romania a facut progrese semnificative in transpunerea legislativa si
intarirea capacitatii administrative proprii. O mare parte din personal a fost alocata catre
institutiile cheie in ceea ce priveste aderarea in sectorul agricol. Au fost realizate un numar
mare de planuri de implementare. Totusi, inca trebuie rezolvata problema migrarii
angajatilor din sectorul de stat in cel privat. In plus, implementarea practica si in timp util a
agentiei de plati trebuie sa fie asigurata, o atentie deosebita fiind ceruta la dezvoltarea
sistemului IT si a formularelor si procedurilor necesare procesarii datelor. Sunt necesare
eforturi substantiale in vederea infiintari unui sistem alfa-numeric de identificare a
parcelelor (LPIS) operational pana la data aderarii. Un buget clar in legatura cu construirea
LPIS trebuie stabilit, trebuie facute progrese clare cu sistemul acoperirii suprafetei prin
orto-fotografie si trebuie distribuite clar responsabilitatile intre Ministerul Agriculturii si
Oficiul National pentru Cadastru.
In ceea ce priveste mecanismele comerciale, este necesara o dezvoltare a structurilor
administrative impreuna cu toate structurile implicate.
Etichetarea produselor agricole ecologice va trebui sa fie conforma cu cerintele UE. O
atentie deosebita trebuie acordata asigurarii ca legislatia europeana cu privire la produsele
ecologice nu este numai transpusa, dar si implementata corespunzator.
Implementarea acquis-ului privind standardele UE de comercializare a fructelor si
legumelor si cele referitoare la organizatiile de producatori a fost demarata, dar se afla intrun
stadiu incipient. Sunt necesare eforturi intense pentru a grabi procesul de aparitie a
grupurilor/organizatiilor de producatori.
Legislatia romana care a permis infiintarea unui sistem de clasificare a bovinelor,
porcinelor si ovinelor folosind o comisie a clasificarii carcaselor constituie cadrul legal
general si este un pas inainte pentru a putea fi aplicat corect sistemul de clasificare a
carcaselor. Romania trebuie sa faca progrese in privinta instruirii corecte a clasificatorilor
si a formatorilor de personal.
O serie de schimbari importante au avut loc in domeniul veterinar, odata cu crearea
ANSVSA. Noul mandat este destul de vast din punct de vedere al domeniilor acoperite si
destul de dificil din punct de vedere al transpunerii, implementarii si aplicarii. Totusi,
nivelul de finantare al serviciilor financiare a crescut, dar este inca insuficient comparativ
cu nevoile de finantare. Sunt necesare eforturi importante pentru a se asigura faptul ca
institutia nou creata isi poate indeplini mandatul si poate garanta coordonarea necesara
impreuna cu celelalte institutii guvernamentale.
Un efort semnificativ a fost facut de catre autoritatile competente pentru a imbunatati
evaluarea stabilimentelor inainte de modernizarea acestora. Totusi, numarul considerabil de
stabilimente neconforme care inca nu au adoptat un program de modernizare este o sursa
de ingrijorare. Acelasi lucru se aplica si pentru modernizarea unitatilor de productie.
Eforturi substantiale sunt necesare in domeniul bunastarii animalelor, o atentie deosebita
trebuind acordata implementarii legislatiei Comunitatii asupra sanatatii si bunastarii
animalelor. Exista numeroase probleme, semnificative si sistematice, in ceea ce priveste
sanatatea si bunastarea animalelor. Aceasta situatie se inregistreaza mai ales in privinta
cailor care sunt pregatiti pentru transport pe distante lungi, spre abatoare din statele
membre. O imbunatatire in acest domeniu ar necesita schimbari substantiale in modul de
lucru, organizarea si finantarea administratiei veterinare centrale si locale si va fi un
indicator cheie pentru progresul in acest domeniu.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana a mentionat ca, in vederea alinierii la acquis-ul
comunitar, au fost inregistrate progrese limitate. Comisia a adaugat ca sunt necesare
eforturi deosebite in ceea ce priveste: implementarea si aplicarea cerintelor veterinare si de
sanatate a plantelor si modernizarea intreprinderilor pentru indeplinirea standardelor CE (in
special cu privire la aspectele de control si inspectie pentru protejarea granitelor externe ale
UE); intarirea capacitatii administrative pentru asigurarea capacitatii necesare pentru
implementarea si aplicarea instrumentelor de politica ale PAC; si restructurarea sectorului
agricol si agro-alimentar in vederea imbunatatirii capacitatii sale competitive. Concluzia
Comisiei s-a referit la faptul ca sunt necesare reforme fundamentale inainte ca Romania sa
poata sa-si indeplineasca obligatiile care decurg din calitatea de stat membru.
De la emiterea Opiniei, Romania a inregistrat progrese semnificative in vederea alinierii la
acquis-ul comunitar in domeniul agriculturii, in special in cursul ultimului an. Progresele
inregistrate in domeniul legislativ nu au fost pe deplin egalate de evolutiile structurilor
administrative capabile sa implementeze efectiv acquis-ul comunitar, insa, din punct de
vedere a aplicarii legislatiei, situatia s-a imbunatatit in continuare. Procesul de privatizare si
restituire este aproape finalizat, dar partea reprezentata de agricultura in economia
romaneasca ramane in continuare foarte ridicata. In sectorul agricol, nivelul de aliniere a
legislatiei este bun, dar trebuie accelerat. Au fost facuti pasi in vederea intaririi capacitatii
administrative, insa aceste eforturi trebuie continuate pana la data aderarii.
Negocierile la acest capitol au fost provizoriu inchise. Romaniei i-au fost acordate
urmatoarele perioade de tranzitie: a) in sectorul vinicol – o perioada de tranzitie de 8 ani,
pana la 31 decembrie 2014, in vederea eliminarii soiurilor de vita hibrid interzise, cultivate
pe o suprafata totala de 30.000 ha, si pentru replantarea cu vitis vinifera; b) in ceea ce
priveste masurile pentru dezvoltarea rurala care sunt eligibile de sprijin comunitar – o
derogare pentru diversele masuri pentru perioada 2007 – 2009; c) o perioada pentru 28 de
intreprinderi de procesare a carnii in conformitate cu planurile de dezvoltare individuale si
pentru 28 de intreprinderi de procesare a laptelui, cel tarziu pana la 31 decembrie 2009 si d)
o perioada de tranzitie, pana la 31 decembrie 2009, pentru folosirea a patru substante
continute in produsele pentru protectia plantelor si pentru folosirea unei substante active si
o perioada de tranzitie de pana la 31 decembrie 2008 pentru folosirea substantei 2.4 – D in
produsele pentru protectia plantelor. Romania indeplineste majoritatea angajamentelor si
cerintelor care decurg din negocierile de aderare la acest capitol. Totusi, au intervenit
intarzieri in ceea ce priveste aplicarea legislatiei si acreditarii fondurilor SAPARD.
In vederea pregatirii pentru aderare, trebuie acordata o atentie deosebita imbunatatirii pe
ansamblu a capacitatii administrative, atragerea si pastrarea personalului calificat si
cresterea generala a nivelului de aplicare a legislatiei. O atentie deosebita trebuie acordata
intaririi capacitatii Agentiei SAPARD, atat pentru a imbunatati utilizarea fondurilor
SAPARD, cat si pentru a pregati Agentia in vederea implementarii programului de
dezvoltare rurala de dupa aderare. Este in curs de pregatire un plan general pentru IACS si
rata de absorbtie a fondurilor SAPARD a fost accelerata, insa eforturile in acest sens
trebuie continuate substantial. Sunt necesare eforturi importante pentru a infiinta
mecanismele necesare pentru managementul organizatiilor pietei comune, in special in ceea
ce priveste stabilirea periodica a sistemului de cota la lapte si pentru a asigura o capacitate
administrativa adecvata in vederea implementarii efective a acquis-ului comunitar.
Legislatia privind Organizatiile Comuna de Piata pentru fructe si legume, odata intrata in
vigoare, va reprezenta o imbunatatire semnificativa, care va servi drept exemplu pentru
toate Organizatiile Comune de piata. In sectorul veterinar, trebuie acordata atentie
necesitatii unei certificari veterinare viabile. In cadrul programului national pentru
modernizarea intreprinderilor, trebuie elaborata fara intarziere o strategie cu privire la
viitorul intreprinderilor neconforme, fara planuri de modernizare. Amendamentele recente
la legislatia din domeniul veterinar, atunci cand vor fi complet implementate, vor alinia in
continuare legislatia romaneasca la acquis-ul comunitar.
Capitolul 8: Pescuit
Acquis-ul in domeniul Pescuit consta in reglementari pentru care nu este ceruta
transpunerea in legislatia nationala. Totusi, este necesara introducerea de masuri pentru
pregatirea administratiei si a operatorilor pentru participarea la Politica Comuna de Pescuit
(in domeniul politicii de piata, resurse si managementul flotei, inspectie si control, actiuni
structurale si ajutorul de stat). In unele cazuri, acordurile sau conventiile existente in
vigoare cu state terte sau organizatii internationale trebuie adaptate.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la ultimul raport anual, Romania a inregistrat progrese atat in ceea ce priveste alinierea
legislativa, cat si capacitatea administrativa.
In domeniul managementului resurselor si al flotei si in ceea ce priveste activitatile de
inspectie si control a activitatilor de pescuit si acvacultura, s-au inregistrat progrese
semnificative in adoptarea de legislatie: autoritatile romane, in urma practicii de anul
trecut, au continuat sa adopte anual un ordin ministerial asupra interdictiei la pescuit.
Ordinul contribuie la prezervarea resurselor piscicole. A fost modificata Legea privind
pescuitul si acvacultura, dandu-se astfel Inspectiei Piscicole responsabilitatea pentru
inspectia si controlul in sectorul piscicol. Acest organism poate controla toate vasele de
pescuit, fermele piscicole, mijloacele de transport, procesare, unitatile de comercializare si
registrele.
Legislatia asupra Registrului Navelor de Pescuit a continuat sa fie aliniata la acquis si au
fost stabilite modelele necesare alcatuirii registrelor de inspectie. Ministerul Transporturilor
este autoritatea responsabila pentru masurarea tuturor navelor de pescuit. A fost adoptata
legislatia necesara pentru infiintarea sistemului de monitorizare prin satelit a vaselor de
pescuit. Aceasta lege va intra in vigoare la 1 ianuarie 2005. Ordinul privind infiintarea si
functionarea sistemului de monitorizare pentru preturile produselor piscicole a fost adoptat
in decembrie 2003.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa, s-a inregistrat un progres major odata cu
transformarea Oficiului pentru pescuit si acvacultura din cadrul Ministerului Agriculturii in
Directia pentru Pescuit si Acvacultura, care si-a marit numarul de posturi de la 6 la 17. Din
cele 17 posturi prevazute in cadrul Directiei pentru Acvacultura si Pescuit (DAP), numai 7
sunt propriu-zis ocupate. DAP consta in Compartimentul Fisierului Navelor si
Ambarcatiunilor de Pescuit, care emite licentele de pescuit, si Compartimentul de
Statistica, necesar infiintarii unei baze de date. Desi s-au facut angajari si s-a achizitionat
echipament IT, organizarea Inspectiei Piscicole este intarziata, deoarece numai 60 de
persoane din 148 au fost angajate. Politia de Frontiera si Autoritatea Navala Romana sunt
obligate sa participe la aceste controale la cererea Inspectiei.
Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, care implementeaza strategia
nationala in domeniul pescuitului si acvaculturii, are un rol important in sistemul de
concesii, colectarea datelor referitoare la pret si zonare. Compania isi desfasoara deja
activitatea pe fluviul Dunarea, exceptand Delta Dunarii. Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor a desemnat Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ca administrator al
fondului piscicol al Deltei. O serie de puncte de acostare sunt infiintate de-a lungul coastei
Marii Negre. Nu s-au inregistrat progrese deosebite in ceea ce priveste sistemul statistic in
sectorul piscicol.
In ceea ce priveste actiunile structurale, nu pot fi raportate progrese. Sase din cele 11
masuri ale SAPARD au fost acreditate.
In ceea ce priveste politica de piata, nu pot fi raportate progrese in ceea ce priveste
organizarea pietei si comercializarea produselor piscicole si rezultate din acvacultura,
exceptand intrarea in vigoare a unui ordin ministerial asupra monitorizarii preturilor. Nu a
fost creata nici o organizatie profesionala noua in cadrul sectorului de pescuit si
acvacultura. Numai o organizatie profesionala din 11 a realizat documentatia necesara
pentru recunoasterea statutului de organizatie de producatori.
In ceea ce priveste ajutorul de stat pentru sectorul de pescuit, se pastreaza ajutorul acordat
pentru pastrarea patrimoniului genetic al faunei, incluzand aici pestele de apa dulce.
Alocarile de fonduri pentru 2004 s-au ridicat la suma de 2 miliarde ROL (50.000 EUR).
Mai mult, masura care prevedea rambursarea a 55% din suma de achizitionare a
echipamentelor produse in Romania de catre pescarii si organizatiile de pescari din Delta
Dunarii nu a fost extinsa si dupa 2004. Scutirea de TVA pentru utilizarea motorinei de
catre pescariile din Marea Neagra nu a fost extinsa si dupa 2004.
In domeniul acordurilor internationale de pescuit, Romania a incheiat un acord pe 5 ani cu
Republica Moldova asupra cooperarii in domeniul resurselor piscicole si asupra regimului
pescuitului in raul Prut si la barajul Stanca-Costesti. Cooperarea prevede o dezvoltare
sustenabila, exploatarea resurselor piscicole din zonele mentionate mai sus, dezvoltarea
acvaculturii si cooperarea stiintifica.
Evaluare generala
Administratia fondurilor piscicole este inca impartita intre multe organisme. De aceea este
necesara o integrare intr-o orientare coerenta a acestor institutii. O prioritate o constituie
coordonarea activitatii institutiilor implicate in diferite sectoare. Structura administrativa
generala, sistemul de colectare a informatiilor asupra zonarilor si preturilor ar trebui
imbunatatite semnificativ.
O buna parte din acquis a fost transpusa, dar sunt necesare inca unele eforturi pana la
alinierea completa. Imbunatatirea cadrului legislativ si elaborarea unei noi legislatii asupra
implementarii acquis-ului in pescuit si acvacultura trebuie accelerate.
Managementul resurselor, inspectia si controlul, organizarea si implementarea Inspectiei
Piscicole, sunt serios intarziate. Inca sunt probleme in ceea ce priveste numarul angajatilor,
diferite mijloace folosite la inspectii si mijloace de transport. Politia de frontiera nu poate
penaliza pe cei ce au incalcat legea daca reprezentantul Inspectiei Piscicole lipseste.
In ceea ce priveste actiunile structurale, nou infiintata autoritate de management pentru
programe operationale pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit trebuie sa isi inceapa
activitatea fara intarziere. Accesul la viitorul Fond European pentru Pescuit se face numai
dupa ce s-a stabilit o politica structurala preliminara asupra pescuitului, incluzand aici o
strategie de dezvoltare a sectorului si o capacitate administrativa mult imbunatatita.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a concluzionat ca sunt necesare eforturi semnificative
pentru a pregati acest sector pentru aderare. In acelasi timp, Comisia observa ca integrarea
industriei romane de pescuit in Politica Comuna de Pescuit nu va cauza probleme majore.
Comisia remarca de asemenea si ca industria din Romania este invechita si ca necesita o
modernizare profunda.
De la aceasta opinie, Romania a adoptat cadrul legislativ necesar, dar a inregistrat un ritm
scazut al progreselor in ceea ce priveste capacitatea administrativa.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat aranjamente
de tranzitie. Romania indeplineste majoritatea angajamentelor asumate pe parcursul
procesului de negociere. Totusi, o serie de intarzieri au aparut in activitatea Inspectiei
Piscicole si la actualizarea Registrului Vaselor de Pescuit. Pentru a fi pregatita pentru
calitatea de membra, Romania trebuie sa acorde o importanta sporita urmatoarelor domenii:
asigurarea implementarii efective a acquis-ului transpus pana acum, incheierea alinierii
legislative si intarirea capacitatii administrative pentru a putea realiza un control eficient al
activitatii piscicole.
O mai buna delimitare a responsabilitatilor tuturor institutiilor implicate in acest sector ar
trebui realizata cat mai repede posibil. In acest sens ar fi binevenita o modificare a legii
privind pescuitul si acvacultura in momentul in care acquis-ul va fi implementat in
totalitate. Legislatia asupra sistemului de monitorizare a vaselor de pescuit, odata intrata in
vigoare, va contribui, de asemenea, la imbunatatirea activitatii de inspectie si control, dar
aceasta numai in masura in care este accelerat procesul de angajare de nou personal de
catre Inspectia Piscicola. Totodata, trebuie incheiata cat mai repede posibil activitatea de
realizare a unei baze de date privind statistica in sectorul pescuit.
Capitolul 9: Politica in domeniul transporturilor
Legislatia Uniunii Europene in domeniul transporturilor are drept obiectiv imbunatatirea
functionarii pietei interne prin promovarea eficienta a serviciilor de transport benefice
utilizatorilor si mediului inconjurator. Acquis-ul specific domeniului transporturilor
acopera sectoarele transporturilor rutier, feroviar, aerian, maritim si pe cai navigabile
interioare. El acopera standarde tehnice si de siguranta, standarde sociale si liberalizarea
pietei in contextul Pietei Unice Europene de Transport.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
Romania a continuat sa inregistreze progrese in ceea ce priveste transpunerea acquis-ului in
domeniul transporturilor si in ceea ce priveste intarirea structurilor administrative.
In ceea ce priveste Reteaua Trans-europeana de Transport, este in curs de desfasurare
procesul de reabilitare a infrastructurii nationale, dar apar intarzieri semnificative. In
decembrie 2003, autoritatile romane au semnat un contract pentru constructia autostrazii
Bors-Cluj-Brasov, din care sectiunea Cluj-Brasov nu este inclusa in reteaua de transport
rutier trans-european agreata.
S-au inregistrat in continuare progrese in ceea ce priveste armonizarea legislatiei romanesti
cu acquis-ul comunitar in domeniul transportului terestru. Romania a continuat sa
completeze alinierea legislativa la acquis-ul specific transportului rutier prin adoptarea
de legislatie secundara privind transportul marfurilor periculoase, licentele de transport,
testele referitoare la pregatirea de drum, aparatele de limitare a vitezei si tahografele. Au
fost inregistrate progrese semnificative in ceea ce priveste aplicarea legislatiei referitoare la
timpii de condus si perioadele de odihna, pregatirea de drum si marfurile periculoase: au
fost stabilite proceduri imbunatatite si numarul controalelor a crescut. Pregatirea
personalului pentru implementarea legislatiei a fost, in general, intensificata.
In ceea ce priveste transportul feroviar, alinierea legislativa a progresat in continuare; au
fost adoptate acte normative privind licentierea activitatilor din domeniul transportului
feroviar, alocarea capacitatilor, tarifele pentru folosirea infrastructurii si certificarea de
siguranta. O Hotarare de Guvern a transpus prevederile referitoare la interoperabilitatea
sistemelor de transport feroviar de mare viteza. A continuat restructurarea societatilor
feroviare, in special a societatii in gestionarea careia se afla infrastructura. Au fost
inregistrate progrese in ceea ce priveste imbunatatirea situatiei financiare a companiei
feroviare pentru transportul pasagerilor si pana acum a fost adoptat un plan de afaceri pe
termen lung.
In ceea ce priveste transportul pe cai navigabile interioare, singurul progres care poate fi
raportat se refera la actualizarea registrului navelor sub pavilion roman folosite pentru
navigatia interna. Referitor la transportul aerian, alinierea legislativa a continuat prin
adoptarea actelor normative privind restrictiile de zgomot in caz de operare si respectiv
implementarea continua a cerintelor impuse de participarea la Joint Aviation. Operatorul
national de transport aerian, TAROM, a continuat sa implementeze planul de restructurare.
Au fost inregistrate progrese semnificative in sectorul transportului maritim, acestea
referindu-se la aplicarea legislatiei privind siguranta maritima. La inceputul anului 2004, au
fost introduse reglementari mai stricte pentru vasele mai vechi de 20 de ani si pentru vasele
retinute de mai mult de doua ori intr-un an. Numarul inspectorilor a crescut la 13.
„Curatarea” registrului naval national a continuat, astfel incat, in prezent, doar 19 vase mai
navigheaza sub pavilion roman. Conform statisticilor pe 2003, sub Memorandumul de
Intelegere de la Paris, procentajul navelor sub pavilion roman retinute in urma inspectiilor
Port State Control a fost de 11,11%, ceea ce reprezinta o scadere importanta in comparatie
cu cei doi ani anteriori (21,8% in 2002 si 23,5% in 2001), in timp ce media de detentie in
2003 a vaselor navigand sub pavilionul statelor membre ale UE s-a situat la 2,76%. Exista
totusi semnale ca situatia se imbunatateste in continuare prin scaderea numarului de vase
navigand sub pavilion roman retinute. Romania ramane pe lista neagra a Memorandumului
de la Paris (categoria „risc foarte ridicat”).
Evaluare generala
In ceea ce priveste reteaua trans-europeana de transport, se constata o neconcordanta intre
reteaua rutiera agreata in timpul negocierilor si decizia de a construi autostrada Bors-Cluj-
Brasov. Mai mult, exista un mare pericol ca, dupa aderare, investitiile in aceasta noua
autostrada sa limiteze disponibilitatea co-finantarii nationale a Fondurilor de coeziune si
structurale. De vreme ce nu a existat o licitatie pentru atribuirea contractului, Comisia
Europeana nu va fi capabila sa furnizeze sprijin financiar pentru acest proiect. In vederea
construirii noului pod peste Dunare de la Vidin-Calafat, Romania trebuie sa modernizeze la
un nivel adecvat sectiunea de drum dintre Drobeta si Calafat, care reduce considerabil
distanta dintre Sofia si Budapesta. De asemenea, Romania trebuie sa asigure publicarea
periodica a ordinelor ministeriale care definesc modernizarea retelei rutiere, astfel incat
autovehiculele care respecta normele comunitare si care depasesc limitele nationale de
greutate pe osie sa nu fie taxate pe sectiuni deja modernizate. Romania trebuie sa
solutioneze aspectul referitor la cum ar trebui mentinuta si asigurata calitatea retelei sale
rutiere principale pentru a putea sa-si indeplineasca angajamentele luate dupa data aderarii.
De asemenea, trebuie sa ramana o prioritate intarirea capacitatii administrative pentru a
putea planifica si coordona numarul mare de proiecte si investitii.
Referitor la transportul rutier, alinierea legislativa este avansata. Raman inca de adoptat
acte normative pentru implementarea unor aspecte de natura tehnica, in special in ceea ce
priveste documentele de inregistrare a autovehiculelor si tahografele digitale. Aplicarea
legislatiei tehnice si sociale s-a imbunatatit considerabil si pregatirea personalului trebuie
sa continue. Aplicarea legislatiei privind greutatile si dimensiunile maxime admise trebuie
in continuare imbunatatita. In ceea ce priveste criteriile de acces la profesia de transportator
rutier, Romania trebuie sa asigure implementarea transparenta a criteriului de
„onorabilitate”. Transparenta trebuie asigurata si in ceea ce priveste distribuirea
autorizatiilor ce decurg din acordul de tranzit dintre UE si Romania.
In ceea ce priveste transportul feroviar, alinierea legislativa este aproape finalizata. Totusi,
ar trebui infiintat urgent un organism de reglementare. Drepturile de acces la retea pentru
operatorii de transport feroviar straini si regimul de emitere a licentelor trebuie sa fie
aliniate la legislatia comunitara pana la data aderarii. Romania are nevoie de un plan
consolidat care sa stabileasca o strategie pe termen lung a sectorului feroviar in vederea
restabilirii echilibrului financiar al managerului de infrastructura si in vederea modernizarii
si reinnoirii infrastructurii. In prezent, insuficienta capacitate administrativa pentru
gestionarea proiectelor de investitii la o scara majora reprezinta un aspect ingrijorator.
In sectorul navigatiei interioare, starea tehnica a flotei ramane un aspect ingrijorator si este
inca neclar cum vor putea operatorii de transport sa se conformeze pana la data aderarii cu
cerintele tehnice ale UE pentru vasele de navigatie interioara. Trebuie imbunatatite
procedurile administrative pentru inspectarea vaselor. Ramane de infiintat Fondul pentru
Navigatia Interioara.
In domeniul transportului aerian, alinierea legislativa este aproape finalizata. Mai trebuie
inca transpuse anumite prevederi referitoare la siguranta navigatiei. Intarirea capacitatii
administrative trebuie continuata. Pentru a putea mentine standardele inalte care se aplica
in general transportului aerian, va trebui asigurata capacitatea continua de a angaja personal
calificat.
In ceea ce priveste siguranta maritima, cea mai mare parte a acquis-ului specific acestui
sector (inclusiv pachetele Erika I si II) a fost transpus. Trebuie inca transpuse prevederile
privind regulile de siguranta si standardele pentru navele de pasageri, echipamentul
maritim si pachetul Prestige. De asemenea, Romania trebuie sa-si imbunatateasca
capacitatea administrativa in domeniile Flag State Control si, intr-o masura mai mica, Port
State Control. A fost confirmat impactul pozitiv al Planului de Actiune pe anul 2003, care
abordeaza problema ratei mari de detentie, Romania fiind in pozitia de a-si indeplini
obiectivul asumat de a avea un procent de sub 10% de vase retinute in anul 2004. Aceste
eforturi trebuie continuate pentru a asigura indeplinirea acestui obiectiv si scoaterea
pavilionului romanesc de pe lista neagra a Memorandumului de la Paris.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a remarcat ca Romania a facut progrese in ceea ce priveste
adoptarea acquis-ului in domeniul transporturilor. Totusi, intrarea sa in piata interna de
transport este conditionata de alinierea rapida la acquis-ul comunitar (in special in ceea ce
priveste siguranta navigatiei si transportul rutier de marfuri). De asemenea, Comisia
Europeana concluzioneaza ca Romania va trebui sa aiba disponibile resurse pentru
imbunatatirea infrastructurii de transport si pentru a pune bazele viitoarei retele transeuropene
de transport si ca structurile administrative, in special acele organisme pentru
supravegherea sigurantei, trebuie intarite rapid si substantial.
De la emiterea Opiniei, Romania a inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste
alinierea acquis-ului comunitar si infiintarea structurilor administrative necesare, in special
in sectoarele de transport rutier, feroviar si aerian; de asemenea, pot fi raportate progrese in
sectorul transportului maritim, in timp ce in sectorul transportului pe cai navigabile
interioare s-au inregistrat numai progrese limitate.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romaniei i-au fost acordate perioade
de tranzitie privind greutatile maxime autorizate in transportul international pentru anumite
autovehicule (dar Romania a fost de acord cu deschiderea completa a retelei sale principale
de drumuri la data aderarii) si tarifele minime care trebuie platite de autovehiculele
implicate in transportul intern. Romania a acceptat o perioada de tranzitie referitoare la
operatiunile de cabotaj in transportul rutier de marfuri. In general, Romania indeplineste
cerintele si angajamentele ce reies din cadrul negocierilor de aderare pentru acest capitol.
Pentru a fi pregatita pentru calitatea de stat membru, Romania trebuie sa acorde o atentie
deosebita implementarii legislatiei privind intarirea capacitatii administrative. Romania
trebuie inca sa depuna eforturi serioase pentru asigurarea unei capacitati de planificare
consistente in sectorul transporturilor, pe termen mediu si lung. De asemenea, trebuie
asigurata in continuare transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar din domeniul
transportului terestru, maritim si aerian. O atentie deosebita trebuie acordata situatiei
tehnice a flotei pentru navigatia interioara. Sunt de asteptat rezultate pozitive ca urmare a
implementarii planului pe termen lung pentru sectorul de transport feroviar si a planului de
actiune din sectorul sigurantei maritime.
Capitolul 10: Impozitarea
Acquis-ul comunitar privind impozitarea acopera in principal domeniul impozitarii
indirecte, respectiv TVA (Taxa pe Valoare Adaugata) si accize. Sunt stabilite definitiile si
principiile TVA, iar accizele privind produsele energetice, produsele din tutun si bauturile
alcoolice sunt subiecte ale Directivelor UE in ceea ce priveste structura accizelor, nivelul
minim al cotelor, detinerea si circulatia bunurilor accizabile. In ceea ce priveste
impozitarea directa, acquis-ul reglementeaza unele aspecte privind impozitarea companiilor
si urmaresc, in principal, inlaturarea obstacolelor din calea activitatilor trans-frontiera
dintre companii. Legislatia Comunitara in domeniul cooperarii administrative si al
asistentei reciproce prevede instrumente pentru evitarea evaziunii fiscale intra-comunitare
si evitarea neplatii datoriilor fiscale in ceea ce priveste impozitarea directa si indirecta.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la Raportul periodic de anul trecut, au fost inregistrate in continuare progrese in special
in ceea ce priveste alinierea legislativa in domeniul taxarii indirecte.
Romania a consolidat legislatia existenta intr-un singur act normativ, Codul Fiscal, care a
intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004 si care prevede alinieri legislative in diferite domenii.
Codul de Procedura Fiscala a intrat, de asemenea, in vigoare la data de 1 ianuarie 2004.
In domeniul impozitarii indirecte, referitor la Taxa pe Valoare Adaugata, Codul introduce
o cota redusa de 9 %, dupa cum este permis si de acquis-ul comunitar. Un numar de scutiri
de TVA, contrare legislatiei din UE si care se aplicau unei arii extinse de bunuri si servicii,
au fost eliminate si inlocuite de aplicarea cotei reduse de TVA. Au fost introduse scutiri de
TVA, dupa cum prevede acquis-ul comunitar, pentru furnizarea de bunuri in contextual
relatiilor diplomatice si consulare, pentru importurile realizate de organizatiile
internationale si bunurile plasate in regimuri vamale suspensive. Tranzactiile barter au fost
incluse in aria de acoperire a TVA, legislatia nationala aliniindu-se astfel acquis-ului.
Referitor la accize, schimbarea majora introdusa de Codul Fiscal o reprezinta introducerea
regimurilor vamale suspensive si definirea antrepozitelor fiscale. Acesta constituie un pas
important in directia alinierii la acquis. Codul aliniaza, de asemenea, scutirile obligatorii cu
cele prevazute de acquis, precum si scutirile pentru bauturile alcoolice. Mai mult, structura
accizelor pentru vinuri, bauturi fermentate si produse intermediare a fost aliniata cu
prevederile acquis-ului. Acciza pentru produsele intermediare a fost crescuta la nivelul
minim stipulat de acquis. Accizele pentru berea produsa de micii producatori au fost
unificate si aliniate prevederilor acquis-ului.
In ceea ce priveste impozitarea directa, nu au fost inregistrate progrese in transpunerea
Directivelor comunitare relevante.
Referitor la cooperarea administrativa si asistenta reciproca, nu pot fi evidentiate
progrese substantiale in aceste domenii. In ceea ce priveste sistemul IT si
interconectivitatea, un important program de modernizare IT este in curs de desfasurare,
care va avea efecte atat asupra capacitatii operationale IT, cat si asupra problemelor de
interconectivitate. A fost infiintata si a devenit operationala Agentia Nationala de
Administrare Fiscala, incepand cu data de 1 ianuarie 2004. A fost aprobat in luna februarie
2004 un Plan de actiune al Agentiei. Referitor la capacitatea de colectare a taxelor, a fost
dezvoltata o baza de date electronica ce contine inregistrari privind datoriile si obligatiile
fiecarui contribuabil. A fost implementata utilizarea unui singur formular pentru toate
taxele datorate in cazul contribuabililor mari. Marii contribuabili pot, de asemenea, sa
completeze cererile de returnare pe cale electronica. A fost aprobat si publicat Codul de
etica pentru inspectorii fiscali. A fost implementat un nou sistem pentru rambursarea TVA,
prin care rambursarile sunt facute fara control ex-ante pentru contribuabilii care prezinta
risc scazut, iar pentru ceilalti este realizata o evaluare bazata pe risc.
Evaluare generala
Introducerea noului Cod Fiscal reprezinta un pas inainte in ceea ce priveste alinierea la
acquis-ul comunitar din domeniul impozitarii indirecte, dar alinierea legislatiei nationale
trebuie completata. Referitor la TVA, trebuie depuse eforturi in special in ceea ce priveste
activitatile scutite, persoanele taxabile si schemele speciale. Scutirea de TVA si nivelul de
inregistrare ca platitori de TVA pentru intreprinderile mici si mijlocii trebuie reduse la
nivelul agreat in cursul negocierilor. De asemenea, trebuie pregatite reglementari
referitoare la tranzactiile intra-Comunitare.
Referitor la accize, sunt necesare eforturi semnificative in special referitor la nivelul cotelor
aplicate categoriilor de produse armonizate si la aria scutirilor pentru produsele minerale.
Romania trebuie sa continue amendarea legislatiei privind accizele, tinand cont de limitele
pentru perioada de tranzitie stabilita in cadrul negocierilor asupra alcoolului distilat din
fructe pentru autoconsum.
In ceea ce priveste impozitarea directa, Romania trebuie sa transpuna Directivele privind
economiile, plata dobanzilor si a redeventelor si sa completeze transpunerea Directivei
privind compania mama-filiale. Romania trebuie, de asemenea, sa introduca doar masuri
fiscale ce respecta principiile Codului de Conduita pentru Impozitarea Afacerii, si va trebui
sa elimine, cel mai tarziu pana la data aderarii, masurile distorsionante in scopul respectarii
prevederilor Codului de Conduita in aceeasi masura ca actualele State Membre.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa, Romania a realizat unele progrese. Totusi
capacitatea sa administrativa continua sa fie slaba. Trebuie acordata o atentie speciala
intaririi colectarii veniturilor, functiilor de control si de audit. Desi a fost introdus un nou
sistem bazat pe evaluarea riscului in ceea ce priveste rambursarea, continua sa existe
intarzieri la rambursarile de TVA. Sistemul trebuie sa fie imbunatatit si extins pentru a
reduce intarzierile si pentru a combate fraudele, care raman in continuare o problema
importanta. Romania trebuie sa ia masuri de urgenta impotriva evaziunii fiscale in special
in domeniul accizelor in cazul bauturilor alcoolice, prin intarirea mecanismelor si
structurilor de control. De asemenea, trebuie intocmite planuri adecvate pentru trecerea de
la controlul privind TVA la import, la controlul tranzactiilor interne si intra-comunitare
dupa data aderarii. In ceea ce priveste sistemul IT si interconectivitatea, Romania a inceput
sa faca progrese in acest domeniu, dar trebuie continuate cu hotarare aceste eforturi intrucat
timpul ramas in acest sens este deja scurt.
Capitolul 11: Uniunea Economica si Monetara
Legislatia Uniunii Europene referitoare la Uniunea Economica si Monetara contine
reglementari specifice referitoare la asigurarea independentei bancilor centrale din Statele
Membre, interzicerea finantarii directe a sectorului public de catre bancile centrale si
accesului privilegiat al sectorului public la resursele institutiilor financiare. Aceste
reglementari trebuie implementate pana la data aderarii. La momentul aderarii, se asteapta
ca noile tari membre sa fie capabile sa isi coordoneze politicile economice si vor fi supuse
prevederilor Pactului de Stabilitate si Crestere si Statutului Sistemului European al Bancilor
Centrale. De asemenea, trebuie sa faca demersurile necesare pentru a asigura conformitatea
cu criteriile cuprinse in Tratatul pentru adoptarea monedei Euro. Pana la adoptarea monedei
euro, aceste tari vor participa la Uniunea Economica si Monetara ca Stat Membru cu
derogare si vor trebui sa acorde o atentie deosebita problematicii ratelor de schimb ale
monedelor lor nationale.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la ultimul Raport, Romania a facut progrese majore in ce priveste acquis-ul in domeniul
Uniunii Economice si Monetare.
Legea datoriei publice revizuita, care a fost adoptata in iunie 2004, este conceputa astfel
incat sa asigure alinierea in continuare a legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar si
indeparteaza toate prevederile anterioare care veneau in contradictie cu necesitatea
interzicerii finantarii directe a sectorului public de catre Banca Centrala
Noua Lege ce amendeaza statutul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), din iunie 2004,
elimina accesul privilegiat al sectorului public la resursele institutiilor financiare. Ii
interzice BNR sa achizitioneze obligatiuni guvernamentale pe piata primara. De asemenea,
BNR trebuie sa perceapa comisioane pentru tranzactiile pe care le executa pentru contul
general al Trezoreriei. Totodata, legea prevede extinderea categoriilor de active care pot fi
utilizate pentru garantarea imprumuturilor acordate de banca centrala si eliminarea
obligatiei indirecte de a acorda garantii de stat. Mai mult, legea din iunie 2004 referitoare la
infiintarea si functionarea Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar abroga
prevederile conform carora Fondul putea sa se imprumute de la BNR pentru a suplimenta
sau a face fata creantelor asupra resurselor sale.
Noua Lege referitoare la statutul Bancii Nationale include prevederi ce au ca scop
intarirea independentei bancii centrale. Se refera la stabilitatea preturilor ca tel
fundamental al BNR. De asemenea, a fost introdusa o prevedere conform careia BNR si
Membrii structurilor sale de management nu vor solicita si nici nu vor primi instructiuni de
la autoritatile publice sau orice alta institutie sau autoritate.
Evaluare generala
Pe ansamblu, Romania a atins un nivel rezonabil de aliniere la acquis-ul comunitar. Totusi,
va trebui sa implementeze modificarile necesare in ce priveste cadrul institutional si
legislativ. Romania a amendat Legea datoriei publice astfel incat sa o faca compatibila cu
acquis-ul in domeniul UEM in ceea ce priveste interzicerea finantarii sectorului public de
catre banca centrala.
Referitor la Legea privind statutul BNR, anumite masuri de siguranta sunt necesare in ceea
ce priveste operatiunile de tipul „creditorului de ultima instanta” ale BNR in vederea
asigurarii conformitatii cu art. 101 din Tratat. Este necesara continuarea alinierii legislatiei
privind piata de capital in vederea interzicerii accesului privilegiat al sectorului public la
institutiile financiare.
Romania a amendat legislatia referitoare la functionarea Fondului de Garantare a
Depozitelor din Sistemul Bancar. Totusi, o atentie deosebita trebuie acordata largirii sferei
de cuprindere a activelor eligibile in care resursele disponibile ale Fondului pot fi investite.
Romania a amendat Legea referitoare la Statutul Bancii Centrale in 2003. Aceasta lege
trebuie sa asigure ca, in urma aderarii Romaniei la UE, deciziile privind destituirea
Guvernatorului BNR trebuie sa fie exclusiv de competenta Curtii Europene de Justitie.
Structurile administrative necesare exista si functioneaza eficient in ce priveste legislatia in vigoare.
Concluzii
In Opinia enuntata in 1997, Comisia a concluzionat ca era prematur sa decida daca
Romania va putea, la data aderarii, sa participe la zona euro. Aceasta depindea de succesul
pe care urmau sa il aiba transformarile structurale care sa permita atingerea si aderarea la
criteriile de convergenta, desi acestea nu reprezinta conditii pentru aderare. Comisia a
subliniat, totodata, ca legislatia Romaniei nu era pe deplin compatibila cu reglementarile
UE si ca politicile monetara si a cursului de schimb inca trebuiau sa isi dovedeasca
stabilitatea.
De la aceasta Opinie, in vreme ce politica generala s-a stabilizat, alinierea legislativa a
inregistrat progrese in special de la ultimul Raport al CE. Totusi, este necesara continuarea
eforturilor in vederea interzicerii accesului privilegiat si a finantarii monetare, concomitent
cu clarificarea posibilitatii unei remanieri judiciare a Guvernatorului BNR.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat nici un
aranjament tranzitoriu. Romania indeplineste angajamentele si cerintele ce reies din
negocierile de aderare si este pe drumul pregatirilor pentru a deveni stat membru in
domeniul UEM.
In vederea definitivarii pregatirilor pentru aderare, eforturile Romaniei ar trebui sa se
concentreze acum pe intrarea in vigoare a legislatiei adoptate pana in momentul de fata, in
special in ce priveste prevederile referitoare la independenta bancii centrale. Eforturi
suplimentare sunt necesare pentru interzicerea accesului privilegiat si finantarii monetare,
precum si pentru clarificarea posibilitatii de remaniere judiciara a Guvernatorului BNR.
Capitolul 12: Statistica
Acquis-ul in domeniul statisticii necesita adoptarea principiilor fundamentale cum sunt
impartialitatea, increderea, transparenta, confidentialitatea datelor personale, precum si
diseminarea statisticilor oficiale. Acquis-ul acopera, de asemenea, metodologia,
clasificarile si procedurile pentru compilarea datelor in diverse domenii ca de exemplu
statistica macroeconomica si a preturilor, statistica intreprinderilor, statistica
transporturilor, statistica comertului exterior, statisticile demografice si sociale si statistica
regionala. Punctul focal al sistemului statistic al unei tari este Institutul National de
Statistica care actioneaza ca punct de referinta pentru metodologia, producerea si
diseminarea informatiilor statistice.
Progresele inregistrate de la ultimul Raport Periodic
In ultimul an, Romania a continuat sa inregistreze progrese.
In ceea ce priveste infrastructura statistica, organizarea statisticii oficiale in Romania a
fost reglementata printr-o noua Hotarare a Guvernului, adoptata in ianuarie 2004, care
clarifica rolul si atributiile Institutului National de Statistica (INS), obligatiile
respondentilor si noua structura a institutiei.
Programul de cercetari statistice pentru anul 2004 a fost adoptat in ianuarie iar Strategia
pentru dezvoltarea sistemului statistic si a activitatii INS a fost adoptata in mai 2004.
Obiectivul il constituie adoptarea si compatibilitatea cu acquis-ul.
A fost acordata in continuare atentie pentru asigurarii principiului confidentialitatii intrucat
HG mentionata reglementeaza implementarea principiilor fundamentale si
confidentialitatea datelor. Acest act normativ sprijina de asemenea procesul de
descentralizare prin acordarea statutului de servicii publice pentru directiile regionale si
judetene de statistica.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa, numarul personalului a fost majorat cu 150
(90 la nivel central si 60 la nivel local/regional). 105 dintre pozitiile mentionate au fost
completate pana la 1 iulie 2004.
In ceea ce priveste clasificarile, nu se inregistreaza progrese.
In ceea ce priveste statistica demografica si sociala, se poate raporta un nivel ridicat de
concordanta. Au fost publicate in continuare date detaliate privind Recensamantul
populatiei si locuintei in 2002. Au fost realizate numeroase anchete precum ancheta fortei
de munca si modulele ad-hoc. Activitatile de colectare a statisticilor de protectie sociala
sunt efectuate in mod periodic si se aplica manualul Sistemului European de Statistica
Integrata pentru Protectia Sociala. Au fost testate chestionarele pentru ancheta privind
venitul si conditiile de viata.
In ceea ce priveste statistica regionala, anchetele privind conditiile de viata, intreprinderile
mici si mijlocii si transportul rutier al marfurilor au permis furnizarea la nivel regional a
datelor in aceste domenii. A fost efectuat un inventar al indicatorilor statistici relevanti
pentru dezvoltarea regionala. A fost instruit in continuare personalul din directiile
teritoriale.
In ceea ce priveste statistica macroeconomica, a fost lansata revizuirea seriilor de timp
pentru perioada 1997-1999 in vederea transformarii datelor disponibile in concordanta cu
ESA 95. A fost realizat experimental un tabel intrari-iesiri pentru anul 2001. Impreuna cu
MFP, au fost parcursi primii pasi pentru stabilirea metodologiei si a surselor de date pentru
calcularea resursei TVA. Conturile regionale pentru 2001 au fost finalizate in decembrie
Pentru statistica intreprinderilor, pot fi raportate imbunatatiri in ceea ce priveste calitatea
statisticilor. In ceea ce priveste statisticile pe termen scurt, a fost modificat anul de baza al
indicilor. In cursul anilor 2003 si 2004, au fost facute eforturi pentru imbunatatirea calitatii
Registrului Statistic al Intreprinderilor.
In ceea ce priveste statistica comertului exterior, a fost definite, in sfarsit, in mai 2004,
responsabilitatile pentru implementarea INTRASTAT, sistemul care masoara comertul
intre Statele Membre, atribuind mai multe responsabilitati INS.
In ceea ce priveste statistica agriculturii, in prezent sunt disponibile partial rezultatele
finale ale Recensamantului General Agricol. In octombrie 2003, a fost semnat un protocol
de cooperare intre INS si Ministerul Agriculturii, stabilind principiile si responsabilitatile
pentru functionarea sistemului statistic in agricultura Romaniei.
Evaluarea generala
In ceea ce priveste statisticile, Romania a atins un nivel bun de aliniere. Baza legala si
structura organizatorica a INS sunt adecvate pentru indeplinirea sarcinilor curente.
Infrastructura IT a fost imbunatatita semnificativ in anul precedent si a crescut eficienta
personalului, atat la nivel central cat si local.
Totusi, transferul personalului de calificare superioara pune probleme INS in confruntarea
cu provocarile si cerintele acquis-ului intrat recent in vigoare.
Romania trebuie sa pastreze personalul calificat superior si sa creasca totalul personalului
INS.
Centrul National de Pregatire profesionala in Statistica continua sa opereze in conditii
excelente.
Majoritatea clasificarilor nationale care asigura implementarea directa a clasificarilor si
nomenclatoarelor europene sunt operationale.
In ceea ce priveste sectoarele statisticii, Romania a realizat un nivel bun de concordanta.
Totusi, in domeniul statisticilor demografice si sociale, cele privind venitul si conditiile de
viata – inclusiv saracia - necesita dezvoltarea in continuare.
Statisticile la nivel regional sunt disponibile si in concordanta cu organizarea pe regiuni a
tarii.
Statisticile macro-economice sunt produse pe baza metodologiei Sistemului European de
Conturi (ESA 95) cu un grad bun de concordanta, dar sunt necesare eforturi pentru
imbunatatire calitatii datelor.
Romania este membra a Programului european de comparatii, care furnizeaza date pentru
calcularea standardelor pentru puterea de cumparare. Statisticile monetara, financiara si a
balantei de plati sunt calculate de Banca Nationala a Romaniei, in mare masura, conform
cerintelor Bancii Centrale Europene. Statistica finantelor guvernamentale necesita alinierea
la conceptele ESA 95.
Statisticile structurale ale intreprinderilor si statistica productiei sunt realizate cu un
grad rezonabil de concordanta. Au fost realizate si sunt disponibile datele privind
statisticile pe termen scurt ale intreprinderilor. Trebuie acordata atentie imbunatatirii
calitatii si acuratetei, in general, a statisticii intreprinderilor.
La sfarsitul anului, cand vor fi disponibile rezultatele finale ale Recensamantului General
Agricol (2003), statistica agriculturii va trebui imbunatatita din punct de vedere al
domeniului si al calitatii.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a apreciat ca Romania va fi capabila in cativa ani sa se
alinieze la cerintele CE pentru statistica oficiala, cu conditia inregistrarii continue de
progrese.
De la data Opiniei pana in prezent, Romania a facut progrese semnificative in domeniul
statisticii. In ansamblu, Romania a realizat un grad bun de concordanta. Evolutii majore sau
inregistrat in cresterea nivelului de aliniere in toate domeniile statisticii, in imbunatatirea
capacitatii administrative si elaborarea metodologiilor adecvate. Angajamentul personalului
si un sistem bine dezvoltat de planificare si monitorizarea a conformitatii constituie o baza
buna pentru implementarea acquis-ului. Reglementarile cerute de acquis sunt acum
operationale, inclusiv cele privind protectia si confidentialitatea.
Negocierile privind acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a cerut perioade de
tranzitie in acest domeniu. Romania indeplineste, in general angajamentele si cerintele
rezultate din negocierile de aderare pentru acest capitol.
In vederea finalizarii pregatirilor de aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se concentreze
acum pe dezvoltarea in continuare a metodologiei si imbunatatirea calitatii datelor, in
special in domeniile conturilor nationale, statisticii intreprinderilor si statisticii agriculturii.
Sunt necesare eforturi continue pentru imbunatatirea cooperarii inter-institutionale cu alti
producatori de date si pentru o mai buna utilizare a surselor de date administrative.
Romania trebuie sa aloce resurse suficiente in acest domeniu, atat in termeni de buget cat si
de personal. Personalul de inalta calificare ramane o prioritate. Functionarea completa a
INTRASTAT la data aderarii necesita eforturi in continuare, inclusiv in ceea ce priveste
instituirea cooperarii intre institutiile implicate.
Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Acquis-ul din domeniul social include standardele minime din domenii precum legile
muncii, egalitatea intre femei si barbati in cazuri de somaj si securitate sociala, medicina
muncii si protectia muncii. Reguli specifice au fost de asemenea impuse in domeniul
sanatatii publice (controlul fumatului si supravegherea si controlul bolilor transmisibile),
iar recent pentru combaterea discriminarii rasiale, etnice, religioase si de credinta, de
invaliditate, varsta sau orientare sexuala. Fondul Social European (ESF) este instrumentul
financiar principal prin intermediul caruia UE sustine implementarea Strategiei de Ocupare
a Fortei de Munca si contribuie sa eforturile de incluziune sociala (regulile de
implementare sunt listate in capitolul 21, care se ocupa de toate instrumentele structurale).
Statele membre participa la dialogul social la nivel european si la nivelul proceselor de
politica a UE in domeniile politicilor de ocupare a fortei de munca, a incluziunii sociale si a
protectiei sociale.
Progresele inregistrate de la ultimul Raport Periodic
In domeniul politicilor sociale si al ocuparii fortei de munca au fost facute unele progrese
fata de momentul ultimului Raport.
In domeniul legislatiei muncii pot fi notate unele schimbari, in special in ceea ce priveste
transferul activelor. In cursul perioadei de raportare au fost organizate campanii de
informare in vederea cunoasterii mai bune de catre public a Codului muncii. Capacitatea
administrativa a Inspectoratului de Munca de a asigura implementarea efectiva a legislatiei
muncii s-a imbunatatit intr-o oarecare masura.
Un oarecare progres a fost observat si in privinta egalitatii de tratament intre barbati si
femei. O ordonanta guvernamentala care amendeaza si completeaza legea sanse egale
(inclusiv probleme de genul discriminarii directe sau indirecte si al hartuirii sexuale) a fost
aprobata in august 2004. Ordonanta reglementeaza si infiintarea, in ianuarie 2005, a
Agentiei Nationale pentru Sanse Egale. Mai mult, au fost adoptate legi care duc la
transpunerea acquis-ului in domenul protectiei maternitatii la locul de munca, si la sfarsitul
anului 2003 a fost adoptat un amendament important al legii pentru prevenirea si
combaterea violentei domestice, care stipuleaza infiintarea Agentiei Nationale pentru
Protectia Familiei. A continuat implementarea Planului national de actiune pentru sanse
egale, si in acest domeniu s-au desfasurat campanii de imbunatatire a constiintei publice.
Cu toate acestea, in privinta capacitatii administrative, dupa recenta reorganizare a
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Serviciul de oportunitati egale din
cadrul ministerului a incetat practic sa mai existe.
In privinta sanatatii si a protectiei muncii s-au notat imbunatatiri ale cooperarii intre
MMSSF si Ministerul Sanatatii, pentru realizarea de progrese in implementarea acquis-ului
in domeniu. Cele doua ministere au colaborat recent la proiectul 'Politica si strategia
Romaniei in domeniul sanatatii si protectiei muncii in perioada 2004-2007'. Alte
imbunatatiri s-au observat in privinta masurilor de control ale inspectoratelor de munca. In
plus, au continuat programul national de pregatire pentru inspectorii de munca si
campaniile nationale menite sa atraga atentia principalilor agenti economici asupra
regulilor din domeniul sanatatii si protectiei muncii.
In domeniul dialogului social, textul revizuit al constitutiei adoptat in octombrie 2003
intareste rolul de organism consultativ tripartit al Consiliului Economic si Social. In aprilie
2004 a fost semnat Pactul de Stabilitate Sociala pe anul 2004, creind arii de actiune comuna
in domeniul dialogului social tripartit, si in mai 2004 a fost semnat un acord colectiv
national pe un an. Cu toate acestea, in general, s-a putut observa o reducere a progresului in
privinta capacitatii partenerilor de dialog social de a juca un rol mai sustinut in
implementarea acquis-ului.
Progrese bune se pot nota cu privire la alinierea la acquis in domeniul sanatatii publice,
dupa adoptarea de catre Parlament a legislatiei pentru transpunerea acquis-ului in domeniul
tutunului. De asemenea, in iunie 2004, Romania a semnat Conventia Generala pentru
Controlul Tutunului. In domeniul bolilor transmisibile, in legislatia romana au fost
introduse definitiile de cazuri, cerute de acquis. A fost adoptat un plan national de actiune
pentru imbunatatirea sistemului national de supraveghere a bolilor transmisibile, si a fost
elaborata o strategie nationala de sanatate publica, cu referire la mai multe zone prioritare.
din domeniul sanatatii. De asemenea, pentru a asigura o mai buna alocare a resurselor in
domeniul sanatatii, autoritatile romane au realizat anul trecut un audit pe scara larga, cu
scopul de a pune capat crizei financiare din domeniu.
In domeniul politicii de ocupare a fortei de munca, rata somajului a fost in Romania de
6.6% in 2003, dupa criterile ILO, fiind relativ stabila si mai mica decat in 2002. Cu toate
acestea, somajul in randul tinerilor continua sa fie o problema serioasa, iar durata medie a
somajului a crescut. La inceputul anului 2004 a fost adoptat cel de-al doilea Plan National
de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca in Romania, acoperind perioada 2004-2005,
iar in august 2004 a fost adoptata Strategia Nationala de Ocuparea Fortei de Munca 2004-
2006. Legea pentru stimularea locurilor de munca a fost modificata in vederea extinderii
ariei masurilor active pe piata fortei de munca; de asemenea, a fost crescut si bugetul alocat
acestora. A fost pus accent pe subventii directe pe piata fortei de munca, iar 2% din bugetul
de masuri active a fost alocat pentru pregatire si recalificare. Romania si Comisia
Europeana au continuat lucrul la Politica Revizuita de Ocupare a Fortei de Munca. Primul
raport asupra progreselor implementarii prioritatilor politicii de ocupare a fortei de munca
identificate in Documentul de Evaluare Comuna a fost trimis Comisiei in aprilie 2004.
Totusi, raportul a fost considerat nesatisfacator, datorita lipsei de analiza si de indicatori ai
pietei fortei de munca comparabili cu cei ai UE.
Cadrul legal si institutional necesar managementului si implementarii Fondului Social
European a fost in mare parte creat.
Pentru promovarea incluziunii sociale, in general, au fost facute progrese in sublinierea
problemelor majore: copiii care parasesc institutiile de ocrotire, tinerii care nu-si pot gasi
un loc de munca, familiile de tarani fermieri, pensionarii, persoanele fara domiciliu si
rromii. Au fost facute mai multe studii despre saracie si excluziune sociala. Nivelele de
saracie raman ridicate, insa in scadere usoara fata de anii trecuti. Romania si Comisia
Europeana finalizeaza Memorandumul Comun asupra Incluziunii Sociale, pentru
identificarea problemelor cheie si a politicilor relevante de raspuns pentru promovarea
incluziunii sociale.
In privinta protectiei sociale, in perioada de raportare a fost adoptata o cantitate vasta de
legislatie, printre altele privind organizarea sistemului de servicii sociale. In plus, a fost
adoptat un program social pentru 2003-2004, care are ca obiect consolidarea politicii
sociale a guvernului si promovarea solidaritatii sociale. In decursul ultimilor 4 ani au
crescut cheltuielile sociale publice, inclusiv cele pentru educatie si locuinte.
Descentralizarea sistemului de asistenta sociala a continuat si este pe calea cea buna.
In privinta reformei pensiilor, cea mai importanta masura a fost adoptarea Legii pensiilor
ocupationale, in iunie 2004. Alte masuri s-au referit in special la scaderea unor contributii
la bugetul asigurarilor sociale, introducerea masurilor de prevenire a somajului si
finalizarea statutului Casei Nationale a Pensiilor. A fost de asemenea lansata o campanie de
informare si promovare a reformei pensiilor. In iulie 2004 a avut loc un seminar bilateral
intre Comisia Europeana si autoritatile si grupurile romane de interes din domeniu in
vederea pregatirii participarii Romaniei la metoda deschisa de coordonare din domeniul
pensiilor.
Legislatia anti-discriminare a fost amendata pentru introducerea in special a definitiilor
discriminarii indirecte, discriminarii multiple si victimizarii, si pentru imbunatatirea
ajutorului disponibil pentru victimele discriminarii. Acum exista legislatie pentru
discriminarea pe baza de varsta si invaliditate, si a fost infiintata Autoritatea Nationala
pentru Persoanele cu Handicap. In acest domeniu au avut loc campanii si a fost pus la punct
un Plan National pentru Combaterea Discriminarii.
Evaluare generala
In domeniul legislatiei muncii, pentru obtinerea unei alinieri totale la acquis mai sunt
necesare ajustari in unele directii. Este de asemenea necesara o legislatie noua care sa
transpuna partile din acquis care nu sunt acoperite de prezentul Cod al Muncii, printre
altele referitoare la timpul de lucru, concedierile colective, informarea muncitorilor si
Consiliile Europene de Munca. Este necesara legislatie complementara pentru organizarea,
finantarea si functionarea Fondului de Garantii. De asemenea, Romania trebuie sa se
pregateasca pentru adoptarea acquis-ului recent (este vorba despre Directiva suplimentara
privind statutul Companiilor Europene si al Societatilor Cooperative Europene, ca si despre
Directiva de Informare si Consultare). Sunt necesare mai multe eforturi pentru
imbunatatirea cunoasterii prevederilor nationale si europene in randul inspectorilor de
munca.
Asupra nediscriminarii, fara a pune la socoteala progresele legislative insemnate, in
perioada de raportare au fost facute putine imbunatatiri vizibile in promovarea efectiva a
egalitatii de oportunitati intre barbati si femei. Ar trebui continuate eforturile pentru
cresterea constientizarii generale asupra problemelor egalitatii intre sexe. Mai este inca
necesar ca problema egalizarii pensionarii functionarilor publici, in acord cu principiul
remuneratiei egale din Tratat, sa fie clarificata. Trebuie facute mai multe progrese in
implementarea Planului National de Actiune pentru Oportunitati Egale. In acest sens,
capacitatea administrativa a MMSSF trebuie sa fie imbunatatita.
In domeniul sanatatii si protectiei muncii, se asteapta progrese in implementarea acquisului
datorita cooperarii imbunatatite intre MMSSF si MS. Alinierea legislativa trebuie
completata in privinta cerintelor minime de siguranta si sanatate pentru locatiile de
constructii mobile sau temporare, ca si pentru prevederile adoptate mai recent despre azbest
si agenti fizici: vibratii, zgomot si campuri electromagnetice. Capacitatea administrativa a
Inspectoratului de Munca trebuie in continuare imbunatatita, avand in vedere in special
amploarea functiilor existente si noile responsabilitati derivate din necesitatea
implementarii unui numar din ce in ce mai mare de prevederi ale acquis-ului. De asemenea,
exista o nevoie clara de continuare a cresterii cunoasterii si pregatirii in domeniul cerintelor
de sanatate si siguranta a muncii in randul angajatorilor, in special la IMM-uri.
In legatura cu dialogul social, in afara de numeroasele masuri luate, se pare ca organismele
consultative bipartite si tripartite sunt in general neoperationale sau foarte ineficiente.
Raman in continuare motive de ingrijorare legate de metodele de consultare ale partenerilor
sociali la nivel tripartit, ca si de numarul foarte mic de intelegeri colective bipartite. Legea
de organizare si functionare a sindicatelor a fost partial revizuita: pe de o parte, ar putea
duce la progrese legate de reprezentarea sindicatelor in IMM-uri; pe de alta, anumite
categorii de functionari publici (nivelele cele mai inalte) nu pot fi membri si nu pot infiinta
sindicate. Nici forumul de pe Internet care incuraja consultarile si dezbaterile asupra
parteneriatelor sociale nu mai este functional. De aceea, functionarea efectiva a Consiliului
Economic si Social trebuie sa fie asigurata. De asemenea, desi s-a raportat cresterea
prezentei sindicatelor la nivel regional, trebuie continuate eforturile de promovare a
dialogului autonom bipartit, in special la nivel de ramura si de industrie, si de imbunatatire
a capacitatii partenerilor sociali de implementare a acquis-ului.
In domeniul sanatatii publice, rezultatele concrete ale restructurarii retelei nationale de
supraveghere si control a bolilor transmisibile se lasa asteptate. Romania trebuie sa
continue eforturile de implementare si de punere in practica a masurilor legislative
existente pentru a dezvolta un sistem national de supraveghere a bolilor transmisibile
compatibil cu cel european, pentru a deveni membra a retelei comunitare de supraveghere
epidemiologica si control al bolilor transmisibile. In domeniul sangelui si al produselor
sangelui, tesuturilor si celulelor, acquis-ul trebuie inca sa fie transpus si sunt necesare
eforturi substantiale de crestere a capacitatii pentru asigurarea implementarii corecte a
legislatiei. In legatura cu ingrijirea sanatatii, chiar daca resursele generale au crescut, este
necesara mai multa atentie asupra ingrijirii primare, in locul folosirii exagerate a ingrijirii
spitalicesti. Trebuie luate masuri imediate pentru imbunatatirea starii de sanatate a
populatiei, care este cu mult sub media din UE, in ciuda a numeroase actiuni de promovare
a activitatilor legate de sanatate. Sunt necesare in continuare cresterea resurselor, alocarea
mai eficienta a acestora si imbunatatirea managementului in sectorul sanatatii. Ramane de
asemenea un motiv major de ingrijorare egalitatea accesului la sanatate.
In legatura cu forta de munca, rata mare a angajarii fortei de munca din economia
subterana, ca si emigratia unei parti a fortei de munca, trebuie luate in considerare atunci
cand este analizata rata scazuta a somajului in Romania in comparatie cu alte tari din
regiune. In acelasi timp, atat rata ocuparii fortei de munca, cat si cea a activitatii continua
sa scada in Romania. Proportia activitatilor cu norma redusa este relativ mica. De
asemenea, in 2003 au continuat sa existe diferente semnificative intre regiuni. Pe viitor sunt
necesare eforturi considerabile pentru imbunatatirea designului, programarii si
monitorizarii politicilor de ocupare a fortei de munca. Este de notat importanta asigurarii
implementarii efective a politicilor incluse in Documentul de Evaluare Comuna: numai o
abordare strategica a ocuparii fortei de munca, in acord cu DEC, si in special o strategie
integrata de dezvoltare a resurselor umane, prin combinarea politicilor din domeniul
educatiei si a invatarii pe toata durata vietii, va ajuta Romania sa se alinieze Strategiei
Europene de Ocupare a Fortei de Munca. Performantele Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca s-au imbunatatit in principal in privinta masurilor de pe piata
activa a muncii, insa este o nevoie acuta de concentrare asupra calitatii fortei de munca
(prin intermediul pregatirii) si nu doar asupra auxiliarelor acesteia. Este nevoie de
imbunatatirea atat a analizei pietei fortei de munca, cat si a inregistrarii somajului. Este de
asemenea necesara folosirea unor indicatori de piata a fortei de munca comparabili cu cei ai
UE.
Cadrul legal si institutional pentru managementul, in viitor, al Fondului Social European nu
este inca complet. Este necesara clarificarea structurilor interne, responsabilitatilor,
misiunilor si cerintelor de resurse umane. De asemenea, trebuie imbunatatita si cooperarea
interministeriala.
In domeniul incluziunii sociale, trebuie acordata o prioritate sporita scoaterii populatiei
apte de munca din economia de subzistenta, reducerii economiei subterane, imbunatatirii
prezentei in scoli, asigurarii accesului tuturor la serviciile de sanatate, imbunatatirii situatiei
grupurilor vulnerabile si descurajarii comportamentelor discriminatoare fata de minoritatea
rroma. Pe baza JIM vor trebui dezvoltate o strategie integrata si un Plan National de
Actiune pentru Incluziune Sociala. Statisticile analitice si dezvoltarea statisticilor sociale
asupra saraciei si excluziunii sociale trebuie continuate folosindu-se indicatori comuni
acceptati in UE asupra incluziunii sociale.
In privinta protectiei sociale, implementarea cu succes a procesului de descentralizare va
depinde de alocarea unui buget suficient, atat la nivel local, cat si la nivel national, si de
gasirea de personal bine pregatit, in special de asistenti sociali. In plus, este nevoie sa fie
imbunatatit accesul la asistenta sociala, in special pentru minoritatea rroma.
Desi legislatia existenta in privinta anti-discriminarii este foarte cuprinzatoare, lipsesc inca
unele elemente ale unui mecanism eficient anti-discriminare, ca de exemplu inversarea
probei veritatii (a se vedea de asemenea sectiunea B.1.3 - drepturile omului si protectia
minoritatior). Desi au fost facute progrese, capacitatea Consiliului National pentru
Combaterea Discriminarii ar mai putea fi intarita.
Concluzii
In 1997, Comisia Europeana a spus ca Romania va trebui sa faca progrese considerabile in
toate zonele de politica sociala, atat in privinta partilor legislative, cat si pentru intarirea
structurilor de aplicare a lor. Probleme care necesitau in special atentie includeau sanatatea
si protectia muncii, sanatatea publica, si piata muncii si politica de ocupare a fortei de
munca.
De atunci, Romania a facut progrese considerabile pentru alinierea la acquis. Progresele
legislative au fost foarte bune in special in privinta tratamentului nediscriminatoriu, a
sanatatii si protectiei muncii, a protectiei sociale si anti-discriminarii. Mecanismele
institutionale pentru aplicarea acquis-ului sunt intarite.
Negocierile la acest capitol au fost incheiate. Romania nu a cerut nici o exceptie de
tranzitie. In general, Romania si-a indeplinit angajamentele si cerintele asumate in procesul
de negociere in domeniul politicii sociale si al ocuparii fortei de munca.
Pentru finalizarea pregatirilor de aderare, Romania trebuie acum sa-si concentreze
eforturile pentru a incheia alinierea legislativa in domeniul legislatiei muncii, in special in
privinta infiintarii Fondului de Garantii. Este nevoie de imbunatatirea resurselor umane si
pregatirii personalului Inspectoratelor de Munca, pentru a asigura implementarea corecta in
domeniul sanatatii si protectiei muncii. Trebuie continuate eforturile pentru imbunatatirea
cunoasterii problemelor egalitatii intre barbati si femei si pentru promovarea dialogului
social in general. Este nevoie de progrese pentru imbunatatirea starii de sanatate a
populatiei, care este mult sub media din UE, iar resursele financiare alocate sanatatii
trebuie crescute. Este nevoie de eforturi permanente pentru intarirea capacitatii
administrative in scopul managementului si implementarii ESF la nivel central, regional si
local.
Capitolul 14: Energia
Obiectivele politicii energetice a Uniunii Europene cuprind imbunatatirea competitivitatii,
siguranta aprovizionarii cu resurse energetice si protectia mediului. Acquis-ul in domeniul
energiei se refera la reguli si politici, in principal privind concurenta si ajutorul de stat
(inclusiv in sectorul minier), piata interna a energiei (de exemplu deschiderea pietei
electricitatii si gazelor naturale, promovarea surselor regenerabile de energie, gestionarea
crizelor si obligativitatea securizarii stocurilor de titei si produse petroliere), eficienta
energetica si energia nucleara.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
In perioada de referinta, Romania a continuat sa inregistreze progrese in ceea ce priveste
alinierea la acquis-ul din domeniul energetic si restructurarea pietelor sale de energie,
inclusiv prin privatizare.
In ceea ce priveste siguranta aprovizionarii, Romania a continuat sa constituie stocuri de
titei si produse petroliere, conform unui calendar progresiv. Pana la sfarsitul anului 2003,
nivelul stocurilor de titei si produse petroliere acoperea 56 de zile de consum anual. Nivelul
prevazut pentru sfarsitul anului 2004 este de aproximativ 60 de zile. Capacitatea
administrativa pentru stocurile de titei si produse petroliere este reprezentata de 12
persoane care lucreaza in cadrul Ministerului Economiei si Comertului si al Administratiei
Nationale a Rezervelor de Stat. In vederea securizarii aprovizionarii cu energie, Romania a
continuat pregatirile in ceea ce priveste conducta pertroliera Constanta-Omisalj (pe coasta
Adriaticii) si conducta de gaze „Nabucco” (Turcia-Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria).
In decembrie 2003, Romania a semnat, la Atena, un Memorandum cu scopul de a crea piete
regionale de electricitate si gaze naturale in Sud-Estul Europei, pe baza principiilor pietei
interne a energiei. Tarile partenere sunt in curs de a transforma acest Memorandum intr-o
Comunitate Energetica a Europei de Sud-Est, reglementata juridic.
Progrese suplimentare pot fi raportate in domeniile competitivitatii si pietei interne a
energiei. Procesul de restructurare prin care trec in prezent pietele de generare si distributie
din Romania, precum si privatizarea planificata a unui numar de companii, duce la
transformarea structurii pietei energiei, in special a energiei electrice. Privatizarea
distributiilor de energie electrica Electrica Banat si Dobrogea s-a incheiat, in sfarsit.
Procesul de privatizare pentru alte doua companii de distributie, Electrica Oltenia si
Moldova, a inregistrat progrese considerabile. Privatizarea unui numar de producatori de
energie electrica/termica si unitati hidroelectrice de mica putere este in curs de pregatire. In
sectorul gazelor naturale a fost finalizata privatizarea a doua companii de distributie.
Cadrul juridic si de reglementare a fost adaptat in continuare la cerintele acquis-ului. In
perioada de referinta a fost adoptat un pachet de legislatie de implementare pentru
sectoarele electricitatii si gazelor, in timp ce o noua Lege a Gazelor a fost adoptata si
publicata in iulie 2004. Capacitatea autoritatilor de reglementare in domeniul electricitatii
si gazelor naturale (ANRE si ANRGN) a fost intarita in continuare. Acestea sunt
independente din punct de vedere juridic, administrativ si financiar (finantate din venituri
proprii). Presedintii sunt numiti de Primul Ministru. ANRE dispune in prezent un personal
de 78 de persoane, iar ANRGN de 85 de persoane.
Progrese suplimentare au fost inregistrate in scopul eliminarii distorsiunilor pretului
energiei. Metodologiile pentru tarifele reglementate au fost amendate, iar preturile au
crescut constant. Romania a imbunatatit in continuare situatia dificila in ceea ce priveste
ratele de colectare a facturilor si arieratele. In aceasta privinta, au fost luate masuri de
deconectare a rau-platnicilor si a fost adoptata o ordonanta de urgenta cu privire la masuri
de reducere a arieratelor in economie.
Gradul de deschidere a pietei electricitatii si gazelor a continuat sa creasca, ajungand la
40%, iar in ceea ce priveste energia termica, Guvernul a adoptat recent o strategie privind
sectorul energiei termice.
In domeniul combustibililor fosili, restructurarea a continuat, antrenand inchiderea a 8 mine
de carbune neviabile din punct de vedere economic. In aprilie 2004, Guvernul a adoptat
strategia pentru industria miniera pentru perioada 2004-2010, in vederea reabilitarii,
modernizarii si privatizarii minelor viabile, promovarii standardelor de protectia mediului
si atenuarii consecintelor in plan social ale inchiderii minelor neviabile. Combustibilii
solizi, ce constituie 40% din productia de energie electrica, vor ramane o sursa-cheie (la
nivel national) de energie pentru Romania. Autoritatea Nationala pentru Dezvoltarea si
Implementarea Programelor de Reconstructie in Zonele Miniere a continuat sa sustina
aspectele sociale ale programului de restructurare a sectorului combustibililor solizi.
In ceea ce priveste eficienta energetica si utilizarea surselor de energie regenerabile,
Guvernul a aprobat strategia privind promovarea surselor regenerabile de energie si,
respectiv, eficienta energetica, inclusiv un plan de actiune aferent, pentru perioada 2004-
2015. Conform strategiei, cota-parte a surselor de energie regenerabile din totalul
productiei nationale de energie va atinge 30% pana in anul 2010, in comparatie cu 28% in
prezent. ARCE (Agentia Romana pentru Conservarea Energiei) si-a extins personalul de la
35 la 50 de angajati si a infiintat 5 noi filiale locale.
In ceea ce priveste energia nucleara, legislatia romaneasca este aliniata la acquis-ul actual,
inclusiv privind garantiile Euratom. Romania opereaza, la centrala nucleara de la
Cernavoda, un reactor tip CANDU 6, de conceptie canadiana, cu o capacitate neta de 655
MW. Cernavoda genereaza aproximativ 10% din electricitatea tarii. Circa 70% din lucrarile
fizice la Unitatea 2 Cernavoda au fost finalizate. In martie 2004, Comisia Europeana, in
numele Euratom, a aprobat acordarea unui imprumut de 223,5 Meuro catre Societatea
Nationala Nuclearelectrica din Romania, pentru finalizarea si modernizarea conditiilor de
securitate la Unitatea 2 Cernavoda, care este prevazuta sa devina operationala in 2007. In
afara de CN Cernavoda, sectorul nuclear din Romania cuprinde doua reactoare de
cercetare, dintre care unul a fost inchis si este in curs de defazare.
In domeniul sigurantei nucleare, Romania a continuat sa implementeze toate recomandarile
de imbunatatire a sigurantei prevazute in Raportul de Peer Review din iunie 2002. In
vederea consolidarii resurselor si capacitatii autoritatilor nucleare, au fost majorate taxele si
tarifele percepute pentru activitatile nucleare, precum si contributiile titularilor de licente
catre CNCAN (autoritatea de reglementare in domeniul nuclear) si ANDRAD (Agentia
pentru Deseuri Radioactive).
CNCAN a fost reorganizata pentru a reflecta mai bine noile cerinte in domeniul nuclear,
precum cresterea numarului de cereri de licenta si a activitatilor legate de operationalizarea
Unitatii 2 Cernavoda. Noua structura organizationala s-a extins de la 80 la 171 de angajati.
Cu toate acestea, CNCAN are in prezent 68 de posturi inca vacante.
Prin Legea din iulie 2003 privind utilizarea in scopuri exclusiv pasnice a energiei nucleare
a fost infiintata o Agentie Nucleara, ale carei regulamente interne au fost aprobate in
decembrie 2003. Agentia Nucleara a fost creata ca organ specializat, ce furnizeaza
Guvernului asistenta tehnica necesara pentru elaborarea politicii in sectorul nuclear si
pentru promovarea si monitorizarea activitatilor nucleare in Romania.
Evaluare generala
In ceea ce priveste siguranta aprovizionarii, legislatia privind stocurile de urgenta de titei si
produse petroliere a fost in linii mari adoptata. Este necesara in continuare alinierea la
acquis-ul privind gestionarea crizelor petroliere, iar monitorizarea sistemului stocurilor de
titei si produse petroliere ar trebui perfectionata. Romania trebuie sa isi majoreze treptat
stocurile de titei si produse petroliere, pana la 90 de zile la sfarsitul anului 2011, si sa
asigure o finantare adecvata in acest scop.
In ceea ce priveste piata interna, Romania a atins un anumit nivel de pregatire, prin
restructurare, inclusiv privatizare, evolutia preturilor, alinierea legislativa si intarirea
capacitatii institutionale. Totusi, sunt necesare in continuare eforturi substantiale.
Restructurarea in curs de desfasurare in sectorul gazelor si electricitatii, inclusiv
privatizarea, trebuie finalizata. Trebuie sa continue investitiile pentru imbunatatirea
eficientei si impactului asupra mediului corespunzatoare sectorului de productie.
Distorsiunile de preturi ramase trebuie inlaturate. Romania trebuie sa solutioneze, cu
prioritate, recuperarea creantelor, si sa implementeze, fara intarziere, masuri de reducere a
acumularii arieratelor in sectorul energetic. Ratele de colectare a facturilor trebuie sa se
imbunatateasca. Implementarea corecta a Directivelor Electricitatii si Gazelor trebuie
asigurata in intregime. Trebuie intreprinsi in continuare pasi in vederea deschiderii pietei,
inclusiv in vederea respectarii calendarelor de deschidere a pietei, prevazute pentru crearea
unei Comunitati a Energiei in Europa de Sud-Est pentru electricitate si gaze. Autoritatile de
reglementare, ANRE si ANRGN, trebuie sa se consolideze in continuare, conform
Directivelor Electricitatii si Gazelor.
Romania continua sa isi consolideze pozitia ca tara de tranzit al energiei, inclusiv prin
dezvoltarea de interconexiuni, in contextul liniilor directoare privind retelele energetice
trans-europene. Romania este incurajata sa continue eforturile in vederea imbunatatirii
interconexiunilor, esentiale pentru acoperirea nevoilor pietei interne, pentru intarirea
sigurantei in aprovizionare si pentru viitoarea Comunitate Energetica din Sud-Estul
Europei.
Ca urmare a cresterii in UE a constientizarii nevoii de a apara infrastructura energetica de
acte rauvoitoare, se asteapta ca Romania sa participe activ la toate initiativele pe care UE le
va lua in vederea unei mai bune securitati in sectorul energetic.
In ceea ce priveste energia termica, trebuie intensificate eforturile de a imbunatati atat
eficienta sistemelor de incalzire, cat si a calitatii serviciilor, si trebuie luate in continuare
masuri pentru implementarea unor alternative ce permit economisirea de energie la nivelul
consumatorilor. Inchiderea centralelor termice ineficiente si intarzierile in adoptarea unui
program de modernizare credibil raman subiecte catre care Guvernul trebuie sa isi indrepte
urgent atentia.
In sectorul carbonifer, Romania a intreprins in ultimii ani un proces amplu si dificil de
restructurare. Romania trebuie sa finalizeze acest proces. In acest context, asigurarea unei
finantari adecvate pentru inchiderea minelor neviabile, adoptarea de masuri de atenuare a
impactului social al restrangerii sectorului minier si reducerea subventiilor acordate
sectorului minier raman principalele provocari. Ajutorul de stat trebuie aliniat la cerintele
acquis-ului.
Economia romaneasca sufera in continuare ca urmare a nivelelor scazute de eficienta
energetica. Rezultatele inregistrate in ultimii ani au fost limitate. Alinierea legislativa a
atins un nivel ridicat, desi Directivele privind eficienta energetica in cladiri si respectiv
promovarea utilizarii de biocombustibili si alti combustibili regenerabili in transporturi nu
au fost inca transpuse. Romania ar trebui sa amelioreze substantial eficienta energetica si sa
promoveze utilizarea surselor regenerabile de energie, printre altele, prin implementarea
directivei privind electricitate din surse regenerabile. In acest sens, odata cu alte masuri,
trebuie majorate semnificativ mijloacele financiare si trebuie stabilite tinte mai ambitioase
pentru utilizarea surselor de energie regenerabile. Capacitatea ARCE trebuie, de asemenea,
imbunatatita.
In domeniul sigurantei nucleare, Romania trebuie sa continue implementarea
recomandarilor cuprinse in Raportul Consiliului privind Securitatea Nucleara in Contextul
Extinderii (2001) si al Raportului de Peer Review aferent (2002), cu respectarea intocmai a
prioritatilor stabilite de aceste documente. Trebuie clarificata impartirea sarcinilor intre
CNCAN (precum si ANDRAD) si Agentia Nucleara nou-creata.
Masurile de implementare legate de managementul deseurilor radioactive trebui continuate,
in vederea imbunatatirii managementului deseurilor radioactive institutionale. Romania
trebuie sa indeplineasca conditiile stabilite in cadrul imprumutului Euratom pentru
finalizarea si modernizarea conditiilor de securitate la Unitatea 2 Cernavoda, inclusiv
sistemul de raportare stabilit.
Romania trebuie sa asigure respectarea cerintelor si procedurilor tratatului Euratom. In
acest sens, trebuie acordata atentia cuvenita pregatirilor pentru implementarea Garantiilor
Euratom, in special in ceea ce priveste raportarea fluxurilor si inventarelor de materiale
nucleare, direct de catre persoanele si agentii economici care gestioneaza instalatii nucleare
sau depoziteaza material nuclear, inclusiv detinatorii de mica anvergura, precum
universitatile, spitalele sau cabinetele medicale.
Reamintim ca Romania a semnat un acord privind garantiile cu Agentia Internationala
pentru Energie Atomica, ce a intrat in vigoare in 1972, si a ratificat un Protocol Aditional la
acest acord, intrat in vigoare la 7 iulie 2000.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a concluzionat ca Romania trebuia sa isi intensifice
considerabil eforturile in sectorul energetic, in vederea pregatirii pentru integrare.
Urmatoarele domenii au fost identificate ca necesitand o atentie deosebita: ajustarea
monopolurilor, preturile la energie, pregatirea pentru urgente, inclusiv prin constituirea
stocurilor obligatorii de titei si produse petroliere, interventiile statului in sectorul
combustibililor solizi si dezvoltarea eficientei energetice. Comisia a adaugat ca, desi nu
anticipeaza dificultati majore in ceea ce priveste alinierea la Tratatul Euratom, Romania
trebuie sa implementeze o serie de norme nucleare internationale. Standardele de securitate
nucleara, in special cele legate de operatiunile in centrala, trebuie aplicate in mod adecvat,
si trebuie gasite solutii pe termen lung pentru deseurile radioactive.
Fata de Opinie, Romania a inregistrat unele progrese, desi nu in mod constant. Sunt de
remarcat progrese referitoare la stocurile de titei si produse petroliere, piata interna a
energiei (electricitate si gaze), inclusiv restructurarea/privatizarea sectorului energetic,
dezvoltarea retelelor energetice trans-europene, a sectorului combustibililor solizi si a
sectorului nuclear. Progresele au fost mai lente in ceea ce priveste distorsiunile preturilor,
ratele de colectare a facturilor, arieratele si eficienta energetica.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romaniei i-a fost acordata o
perioada de tranzitie pentru constituirea stocurilor de titei si produse petroliere (pana la
sfarsitul anului 2011). Romania isi respecta, in general, angajamentele si cerintele asumate
in urma procesului de negociere, si se afla intr-un stadiu avansat al pregatirilor pentru
aderare in sectorul energetic.
In vederea pregatirii pentru aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se concentreze asupra
asigurarii adoptarii si implementarii integrale si la timp a legislatiei in acest domeniu, in
special cu privire la piata interna a energiei si imbunatatirea capacitatii administrative.
Stocurile de titei si produse petroliere trebuie constituite treptat, ceea ce presupune
asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare.
O atentie deosebita trebuie acordata finalizarii procesului de restructurare a sectorului, ceea
ce antreneaza asigurarea de investitii sustenabile pe termen lung. O atentie deosebita este
necesara, de asemenea, in ceea ce priveste eliminarea distorsiunilor ramase referitoare la
preturi, recuperarea creantelor, implementarea imediata a masurilor de prevenire a
acumularii si reducere a arieratelor din sectorul energetic si imbunatatirea in continuare a
ratelor de colectare a facturilor. Eficienta energetica si sursele regenerabile de energie
necesita in continuare o atentie deosebita. In ceea ce priveste securitatea nucleara, Romania
este incurajata sa isi continue eforturile de imbunatatire a sigurantei instalatiilor nucleare,
ca urmare a recomandarilor din rapoartele Consiliului; Romania trebuie sa consolideze in
continuare capacitatea administrativa a autoritatii de reglementare in domeniul nuclear,
inclusiv prin formarea personalului. Eforturile curente de restructurare si privatizare ar
trebui sa conduca la competitivitate crescuta, liberalizare si o mai buna functionare a pietei
energiei. Mai multe progrese concrete ar trebui sa se inregistreze ca urmare a lansarii si
implementarii strategiilor privind sursele regenerabile de energie si eficienta energetica,
inclusiv masurile aferente din planul de actiune pentru perioada 2004-2005.
Capitolul 15: Politica industriala
Politica industriala a UE urmareste sa imbunatateasca competitivitatea industriala si ratele
de ocupare a fortei de munca, actionand pe piete deschise competitiei internationale.
Scopul sau este de a accelera ajustarea la schimbarile structurale, incurajand un mediu
favorabil initiativei si dezvoltarii afacerilor pe intreg teritoriul Comunitatii. Politica
industriala a UE consta in principal in principii si comunicari privind politica industriala
orizontala si sectoriala. Un element important al oricarei politici industriale il constituie
controlul ajutoarelor de stat si asigurarea compatibilitatii schemelor de sprijin cu regulile
UE (vezi si Capitolul 6 – Concurenta).
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
Romania a inregistrat progrese in domeniile acoperite de capitolul de politica industriala.
Nu au fost raportate progrese deosebite in ceea ce priveste strategia industriala, dar, in
general, toate masurile enumerate mai jos contribuie la implementarea Planului de Actiune
pentru Politica Industriala.
In perioada de referinta, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a purtat un dialog
fructuos cu reprezentantii comunitatii de afaceri. O serie de pasi pozitivi au fost intreprinsi
in vederea imbunatatirii mediului de afaceri (vezi si Capitolul 16 – Intreprinderi mici si
mijlocii). MEC a fost de asemenea responsabil cu gestionarea unui program de mici
dimensiuni, finantat de Guvern pentru imbunatatirea competitivitatii produselor industriale.
Nivelele Investitiilor Straine Directe (ISD) au crescut substantial in perioada de referinta,
atingand 1.591 Meuro in 2003, peste estimarile Guvernului, ceea ce a reprezentat o crestere
de 39% fata de 2002. Exista indicii ca aceasta tendinta pozitiva a continuat si in prima
jumatate a anului 2004.
Organismul responsabil cu promovarea investitiilor in Romania, ARIS, a desfasurat un
numar mare de activitati promotionale in perioada de referinta, inclusiv dezvoltarea
cooperarii strategice cu parteneri straini. ARIS a cooperat cu reprezentanti ai comunitatii de
afaceri prin intermediul a diverse foruri, inclusiv Forumul de Consultare si Consiliul
Strategic.
In ceea ce priveste privatizarea si restructurarea, in aprilie 2004 Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a fost desfiintata oficial, iar
atributiile ramase au fost transferate Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare
(AVAB). Noul organism creat este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
(AVAS).
Principalele privatizari ramase revin in responsabilitatea unei alte institutii – Oficiul
Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) – din cadrul Ministerului
Economiei si Comertului. Acest organism este responsabil pentru privatizarea in
urmatoarele sectoare: minier, petrolier, al energiei electrice si termice, si al industriei de
aparare. Fara a lua in calcul recenta finalizare a unui numar important de privatizari, doar 6
companii din portofoliul OPSPI au fost privatizate. Restructurarea a continuat in sectorul
siderurgic: cele doua combinate siderurgice ramase in proprietatea statului au fost
privatizate la sfarsitul anului 2003, respectiv la inceputul anului 2004, privatizarea in acest
sector fiind astfel incheiata. In aprilie 2004, Guvernul a aprobat o versiune actualizata a
Strategiei pentru restructurarea sectorului siderurgic. Noua Strategie actualizata cuprinde
planuri de viabilitate pentru majoritatea producatorilor din sector. Fata de strategia initiala,
din anul 2001, aceasta prevede cresterea productiei, vanzarilor si exporturilor de produse
siderurgice, utilizarea mai intensa a capacitatilor existente si reducerea numarului de
angajati (vezi si Capitolul 6 – Concurenta).
Ulterior reorganizarii de proportii din anul 2003, in perioada de referinta nu s-au mai
produs modificari administrative in structura Ministerului Economiei si Comertului.
Evaluare generala
Documentul de Politica Industriala al Romaniei si Planul de Actiune aferent sunt aliniate la
cerintele acestui capitol, desi trebuie actualizate. Provocarea principala pentru Romania
consta in faptul ca implementarea si progresele inregistrate in acest domeniu au fost pana
acum reduse, ca urmare a capacitatii relativ limitate a Directiei Generale pentru Politici
Industriale din cadrul MEC. In cadrul MEC este necesara o mai buna coordonare
interdepartamentala. Au fost inregistrate progrese in dezvoltarea unui dialog intre factorii
de decizie si industrie – desi mai este inca loc pentru progrese suplimentare.
Implementarea la nivel regional a politicilor industriale trebuie imbunatatita in continuare.
Cu privire la promovarea investitiilor, performantele deosebite din anul precedent
reprezinta o evolutie binevenita, iar relatiile dintre guvern si investitori sunt in general
bune. Cu toate acestea, la o evaluare per capita, nivelele ISD in Romania sunt inca reduse
comparativ cu alte tari din regiune. Pentru a remedia aceasta situatie, este necesara o
viziune care sa depaseasca promovarea investitiilor ca un scop in sine, si fie combatute
obstacolele structurale in calea investitiilor, precum coruptia, birocratia excesiva si un
climat legislativ instabil.
In domeniul privatizarii, APAPS, infiintat in decembrie 2000, s-a dovedit un maneger
eficient al procesului de privatizare. Desi numarul de companii aflate in portofoliul APAPS
s-a modificat continuu, o dovada a succesului sau este faptul ca, la inceputul activitatii,
detinea in portofoliu 8479 de companii, iar la momentul transferarii catre AVAS, numarul
acestora se redusese la 1080. Totusi, in cazul unor privatizari de anvergura, incheiate in
cursul acestui an, procesul de privatizare nu a fost pe deplin transparent. Progresele, pe
ansamblu, au fost constante in ceea ce priveste privatizarile, dar performantele OPSPI au
fost dezamagitoare in comparatie cu AVAS. Cadrul legislativ ramane complicat, iar
procesul de privatizare a suferit de pe urma impartirii intre diversele organisme
guvernamentale.
Romania se afla intr-un stadiu avansat de restructurare a industriei siderurgice. In ciuda
acestui fapt, prevederile privind ajutorul de stat trebuie revizuite in vederea indeplinirii
obligatiilor asumate de Romania in cadrul Protocolului 2 la Acordul European. Trebuie
remarcat faptul ca un element important al oricarei politici industriale il reprezinta
controlul ajutoarelor de stat si asigurarea compatibilitatii schemelor de ajutor cu regulile
europene, fiecare dintre acestea urmand a fi evaluate.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa globala, este inca nevoie de recrutarea si
pregatirea de personal calificat, capabil de a elabora si monitoriza implementarea politicilor
industriale. Capacitatea generala de a elabora si implementa politici ramane redusa. Un
volum considerabil de munca este necesar pentru a dezvolta capacitatea administrativa a
MEC si, in special, a Directiei de Politici Industriale, si pentru a asigura o mai buna
coordonare intre toate organismele implicate in implementarea politicii industriale.
Sprijinul international poate fi un avantaj cheie in acest sector
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a concluzionat ca industria romaneasca nu avansase foarte
mult in procesul de adaptare la o economie de piata. Necesitatea de a desfiinta
monopolurile de stat si de a reduce implicarea excesiva a statului era remarcata, precum si
necesitatea de a intreprinde o restructurare profunda in anumite sectoare.
Fata de Opinie, Romania a realizat o politica industriala care se conformeaza, in general, cu
principiile politicii industriale a UE – este bazata pe piata, stabila si predictibila.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat perioade de
tranzitie si indeplineste, in general, angajamentele si cerintele rezultate in urma negocierilor
de aderare la acest capitol.
In vederea finalizarii pregatirilor pentru acest capitol, eforturile Romaniei trebuie sa se
concentreze asupra intaririi capacitatii administrative globale si imbunatatirii capacitatii de
a elabora si implementa masuri de politica industriala. Deficientele structurale
fundamentale (economice, administrative si juridice) limiteaza eficienta politicii industriale
si diversele instrumente ale acesteia. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a incheia
procesul de privatizare intr-o maniera pe deplin transparenta. De asemenea, trebuie
intreprinse eforturi pentru a atrage mai multe investitii straine si a creste competitivitatea
sectorului siderurgic. Restructurarea sectorului siderurgic in conformitate cu acquis-ul
privind concurenta si ajutorul de stat necesita o atentie sporita.
Capitolul 16: Intreprinderile mici si mijlocii
Politica UE in domeniul IMM are ca obiectiv imbunatatirea formularii si coordonarii
politicii intreprinderii in cadrul pietei interne, in vederea sprijinirii dezvoltarii IMM. In
acest sens, se urmareste imbunatatirea mediului de afaceri in care opereaza IMM. Politica
in domeniul IMM consta, in mare masura, in forum-uri de consultare, programe
comunitare, precum si comunicari, recomandari si schimburi referitoare la cele mai bune
practici.
Progresele inregistrate de la ultimul Raport periodic
Romania a continuat sa faca progrese in acest domeniu, in special in ceea ce priveste
politica IMM.
In ceea ce priveste politica IMM, a fost actualizata Strategia pentru IMM in perioada
2004-2008 si a fost adoptata de Guvern in august 2004. Strategia contine cinci prioritati:
crearea unui mediu de afaceri favorabil, cresterea competitivitatii IMM, imbunatatirea
accesului la finantare, imbunatatirea accesului pe piete externe si promovarea
antreprenoriatului si intarirea performantelor manageriale.
In ceea ce priveste implementarea Cartei Europene a Intreprinderilor Mici, desi sunt
necesare progrese in continuare, Romania s-a angajat pentru cele mai bune practici in
diferite domenii incluzand: introducerea educatiei antreprenoriale in scolile profesionale,
accesul electronic la documentele necesare pentru permise si licente si exceptarea microintreprinderilor
de la plata TVA-ului.
Accesul la finantare continua sa fie o problema majora pentru IMM. Desi bancile devin din
ce in ce mai deschise pentru finantarea IMM in general, startul unei afaceri si microintreprinderile
continua sa aiba probleme in obtinerea de capital din sistemul bancar
comercial. In acelasi timp, exista o abundenta relativa a liniilor de credit externe ce se
adreseaza IMM si acestea furnizeaza oportunitati de finantare suplimentare. Micro-creditul
se extinde si exista trei fonduri de garantare – desi capitalul acestora este inca scazut, iar
capacitatea limitata in comparatie cu necesitatile. Legislatia in vigoare nu este favorabila
acestor instrumente deoarece sunt necesare masuri duble de precautie prin care atat bancile
cat si fondurile de garantare sunt obligate sa ia masuri de precautie pentru a acoperi suma
imprumutului acordat.
Ministerul Economiei si Comertului a infiintat o directie pentru imbunatatirea si
monitorizarea mediului de afaceri. Sarcinile ei principale sunt monitorizarea si raportarea
privind implementarea Planului de actiuni pentru imbunatatirea mediului de afaceri,
precum si coordonarea grupului de lucru constituit in acest scop. Raman in continuare de
realizat sase masuri din cele nouasprezece ale Planului. Cele mai multe tin de
„simplificarea si imbunatatirea procedurilor administrative”.
Au fost luate anumite masuri orizontale pentru imbunatatirea mediului de afaceri. Legea
privind insolvabilitatea si procedura de falimentare a fost amendata in mai 2004. Legea
simplifica procedurile privind lichidarea judiciara a societatilor insolvabile. Stabileste, de
asemenea, obligatii precise privind inregistrarea actelor legate de falimentare in Registrul
Comertului si stabileste procedurile Buletinului de reorganizare judiciara si falimentare
publicate sub autoritatea Registrului National al Comertului.
Pasi semnificativi in vederea restructurarii si simplificarii cadrului legal sunt reprezentati
de Codul fiscal si a Codului de procedura fiscala care au intrat in vigoare in ianuarie 2004.
Obiectul lor il constituie simplificarea procedurilor si consolidarea legislatiei. Acestea au o
importanta deosebita in special pentru IMM care adesea au resurse limitate pentru expertiza
fiscala.
O lege pentru completarea legislatiei privind aprobarea prin procedura tacita a fost adoptata
in noiembrie 2003.
In 2003, au fost create doua structuri consultative pentru a asigura coordonarea si
participarea publicului la formularea si implementarea politicii IMM: Grupul de lucru
pentru Implementarea Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici si Comitetul Consultativ
pentru dezvoltarea IMM. Comisia Consultativa pentru Dialog Social promoveaza
colaborarea cu partenerii sociali.
ANIMMC incheie memorandum-uri de intelegere cu un numar de alte institutii
guvernamentale - care trebuie sa imbunatateasca comunicarea inter-ministeriala si sa
clarifice rolurile diferitelor organisme care lucreaza in domeniul politicii pentru IMM.
ANIMMC a deschis, de asemenea, dialogul cu ONG-urile si numeroase acorduri de
cooperare au fost incheiate.
Legea privind stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM a fost adoptata in iulie 2004 si
include definitia IMM.
Evaluarea generala
Politica in domeniul IMM este in linii mari in concordanta cu principiile si obiectivele
politicii intreprinderii din UE.
Au fost inregistrate progrese in perioada de raportare - desi ansamblul limitat al resurselor
impiedica implementarea completa a strategiei IMM. Noua lege isi propune sa alinieze
definitia IMM la recomandarile Comisiei.
Au fost inregistrate progrese importante in implementarea Cartei Europene pentru
Intreprinderile Mici iar mecanismul de implementare al acesteia a fost aplicat cu succes.
Desi au ramas in continuare cateva suprapuneri ale responsabilitatilor, s-a inregistrat o
imbunatatire considerabila a cooperarii inter-ministeriale. Dialogul dintre Guvern,
comunitatea oamenilor de afaceri si partenerii sociali s-a dezvoltat semnificativ – desi sunt
necesare intarirea in continuare a acestui dialog si o utilizare mai eficienta a structurilor de
consultare create. O atentie speciala trebuie acordata implicarii de la inceput a tuturor
factorilor interesati de procesul legislativ.
Implementarea Planului de actiune pentru imbunatatirea mediului de afaceri a continuat.
Au fost luate masurile orizontale proiectate pentru simplificarea cadrului legal pentru
procedurile de impozitare si falimentare desi este prematur pentru evaluarea completa a
impactului practic al acestor masuri.
Procedura de aprobare tacita este binevenita dar este necesara imbunatatirea cunostintelor
pentru implementarea la nivel local.
Actele marunte de coruptie reprezinta o constrangere pentru mediul de afaceri. In
ansamblu, eforturi semnificative sunt necesare in continuare pentru imbunatatirea mediului
de afaceri. Accesul la finantare, birocratia si implementarea neuniforma a legislatiei
continua sa reprezinte obstacole majore in dezvoltarea IMM si in ciuda eforturilor
considerabile, acestea raman chestiuni asupra carora trebuie sa se actioneze efectiv.
Noile structuri ale ANIMMC si personalul recent angajat au contribuit la imbunatatirea
capacitatii de formulare si aplicare a politicii in domeniu. Totusi, mai sunt necesare eforturi
considerabile pana cand ANIMMC poate fi considerata un organism guvernamental matur
si stabil. Capacitatea acesteia de implementare, monitorizare si evaluarea a impactului
politicii pentru IMM necesita, in continuare, eforturi pentru dezvoltare, spre deosebire de
cea pentru simplificarea formularii.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a apreciat ca era in Romania era clara necesitatea pentru o
mai mare coerenta in politica pentru IMM si ca era necesara intarirea structurilor de sprijin
existente, pentru simplificarea cadrului legislativ si administrativ, pentru cresterea
accesului IMM la finantare si pentru aplicarea uniforma a legislatiei.
De la data Opiniei pana in prezent, Romania a avut o serie de initiative pentru sprijinirea
IMM si importanta acestora a crescut substantial. Dezvoltarea sectorului IMM a devenit o
prioritate pentru Romania si au fost facute eforturi importante pentru imbunatatirea
cadrului legislativ si administrativ.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a cerut perioade de
tranzitie in acest domeniu. Romania indeplineste, in general angajamentele si cerintele
rezultate din negocierile de aderare in domeniul IMM.
In vederea finalizarii pregatirilor de aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se concentreze
acum pe asigurarea completa si eficienta a implementarii strategiei IMM, in special prin
constructie institutionala.
Implementarea Cartei Europene a Intreprinderilor Mici trebuie continuata pe baza
progresului inregistrat pana in prezent. Este necesara imbunatatirea in continuare a
mediului de afaceri. Asigurarea stabilitatii cadrului legislative si garantarea aplicarii
efective a legislatiei reprezinta prioritati. Trebuie incurajata, de asemenea, dezvoltarea
continua a culturii antreprenoriale.
Capitolul 17: Stiinta si tehnologie
Datorita specificitatii sale, acquis-ul in domeniul stiintei si cercetarii nu necesita
transpunere in legislatia nationala. Capacitatea de implementare nu depinde de aplicarea si
implementarea prevederilor legale, dar de existenta conditiilor necesare pentru participarea
eficienta in Programele Cadru. Pentru a asigura implementarea cu succes a alacquis-ului in
acest domeniu, in special asocierea cu succes la Programele Cadru, Romania va trebui sa
creeze capacitatile de implementare necesare in domeniul cercetarii si dezvoltarii
tehnologice, inclusiv o crestere a numarului de personal implicat in activitatile Programului
Cadru.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la Raportul precedent s-au inregistrat cateva progrese in acest domeniu.
Romania continua sa fie asociata la Programul Cadru VI al CE de Cercetare si Dezvoltare
Tehnologica si la Programul Cadru VI Euratom. Sistemul Punctelor Nationale si Regionale
de Contact a fost reorganizat si extins in vederea imbunatatirii participarii la Programul
Cadru VI.
In iunie 2004 a fost adoptata legea privind codul de conduita in cercetarea stiintifica,
dezvoltarea tehnologica si inovare. Aceasta lege infiinteaza o noua institutie (Consiliul
National al eticii in cercetare, dezvoltare si inovare) care are ca sarcini coordonarea si
monitorizarea aplicarii normelor din domeniu.
In decembrie 2003, Guvernul Romaniei a adoptat strategia Nationala in domeniul
Proprietatii Intelectuale pentru perioada 2003-2007. Planul National de Cercetare,
Dezvoltare Tehnologica si Inovare a fost actualizat si durata sa a fost extinsa pana in anul
2006. Structura si obiectivele Planului National de Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si
Inovare au fost modificate in conformitate cu Planul UE de Aderare. Noile obiective se
refera la poluarea urbana si rurala, siguranta nucleara si protectia impotriva radiatiilor,
managementul sistemului Dunare - Marea Neagra, integrarea europeana a oraselor si
regiunilor din Romania, infrastructura de transport, sistemul de alimentare cu energie si
carburanti.
Pentru a stopa exodul materiei cenusii, in anul 2004 a fost adoptata legislatia ce clarifica
standardele, procedurile si criteriile pentru evaluarea capacitatii de cercetare. Cresterea
bugetului pentru cercetare a fost inclusa in noua legislatie. Romania si-a propus ca sumele
acordate cercetarii sa atinga 1% din PIB pana in anul 2007 si 3% din PIB pana in 2010.
Ministerului Educatiei si Cercetarii i s-a alocat suplimentar 16 posturi de consilier de
integrare, dintre care 4 au fost deja ocupate in urma concursurilor organizate intre iunie si
octombrie 2003.
Evaluarea generala
Cadrul de cooperare in domeniul stiintei si cercetarii, inclusiv Punctele Nationale de
Contact, continua sa fie bine implementat. Reprezentantii Romaniei continua sa participe
ca observatori la intalnirile din cadrul Programului Cadru VI. In prezent 19 institutii din
Romania coopereaza cu 13 retele de cercetare din cadrul Centrului Comun de Cercetare al
Comisiei Europene.
Pentru a asigura asocierea cu succes la Programele Cadru relevante ca si participarea
eficienta la Spatiul de Cercetare European trebuie sa se dezvolte capacitatea de
administrare in domeniul cercetarii si infrastructurii. Cooperarea intre sectorul de cercetare
si intreprinderi trebuie sa continue. Desi se prefigureaza o crestere a alocarilor bugetare,
resursele bugetare alocate in prezent Cercetarii si Dezvoltarii Tehnologice sunt scazute si
necesita sa fie crescute considerabil in vederea atingerii pragului de 3% din PIB pana in
anul 2010, prag stabilit la Consiliul European de la Barcelona.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a specificat ca procesul de transformare a cercetarii intr-una
competitiva la nivel international va necesita eforturi mari, dar nu sunt de asteptat sa apara
probleme majore.
De la acea Opinie, Romania a inregistrat progrese continue si a sporit cooperarea cu UE in
acest domeniu.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat perioade de
tranzitie si in general indeplineste angajamentele si cerintele asumate in cadrul procesului
de negociere.
Pentru a finaliza pregatirile pentru aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se concentreze
spre intarirea capacitatii administrative in domeniul cercetarii si a infrastructurii pentru a
obtine mai multe beneficii de la asocierea cu Programele Cadru relevante.
Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Educatia, formarea profesionala si tineretul reprezinta in primul rand responsabilitati ale
statelor membre. Tratatul Comunitatilor Europene stipuleaza ca, Comunitatea va contribui
la dezvoltarea calitatii educatiei si la implementarea unei politici de formare vocationala
care sa sprijine si sa completeze actiunile statelor membre. Acquis-ul comunitar specific
acestui domeniu consta este reprezentat de Directiva privind educatia copiilor si a
muncitorilor migranti si de catre programele de actiune si recomandarile facute. Statele
membre trebuie sa detina structuri de implementare operationale pentru a putea participa
efectiv la programele comunitare incluse la acest capitol (Leonardo da Vinci, Socrate si
Tineret).
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la publicarea ultimului Raport periodic al Comisiei Europene, Romania a continuat sa
inregistreze progrese.
Romania continua sa participe la a doua generatie a programelor comunitare, Leonardo
da Vinci, Socrate si Tineret.
In decembrie 2003, in conformitate cu legea privind auditul public intern, Ministerul
Educatiei a adoptat legislatia de implementare, stabilind unitatile de audit intern in cadrul
Ministerului Educatiei si Cercetarii si unitatilor subordonate acestuia, inclusiv cele trei
agentii care se ocupa de programele comunitare.
Legislatia de implementare a Directivei referitoare la educatia copiilor si muncitorii
migranti a fost adoptata in Martie 2004.
In ceea ce priveste reforma in domeniul invatamantului si a sistemului de formare, in
timpul perioadei de referinta, au avut loc schimbari importante.
Au fost introduse amendamente la Legea invatamantului si la Legea privind statutul
profesorilor care urmaresc intarirea descentralizarii in educatie si imbunatatirea
mecanismelor de finantare. Scolile vor fi conduse de catre un consiliu de administratie
prezidat de director si in componenta caruia se regaseste o reprezentare limitata a
comunitatii locale. Investitiile in educatie vor creste gradual pana in 2007, ajungand pana la
6% din PNB. Legislatia va fi gradual aplicata incepand cu septembrie 2004.
Legislatia adoptata in iunie 2004 prevede reorganizarea studiilor universitare in trei cicluri
(Licenta, Master si Doctorat). In vederea unei utilizari mai eficiente a resurselor,
universitatile vor avea posibilitatea sa infiinteze in mod voluntar consortii, pe baza unor
acorduri de parteneriat.
Numarul scolilor a crescut considerabil, ceea ce are efecte pozitive asupra cifrelor de
scolarizare (in mod special in ceea ce priveste invatamantul liceal).
Cadrul legislativ pentru formarea adultilor a fost consolidat in Noiembrie 2003 prin
adoptarea reglementarii privind autorizarea furnizorilor de servicii de formare si
metodologia pentru certificarea formarii adultilor. A fost infiintata o Agentie Nationala
pentru Calificare, care include parteneri sociali, astfel fiind pavat drumul pentru o integrare
mai stransa a formarii vocale initiale si a celei continue. Planificarea pentru Educatia
Tehnica si Vocationala nu mai este realizata la nivel central, ci de catre Consortiumurile
regionale care au elaborat Planuri Educationale de Actiune la nivel Regional pe termen
mediu.
In martie 2004, responsabilitatea pentru politica de tineret a fost incredintata unei autoritati
independente in coordonarea Primului Ministru, in timp ce Agentia Nationala pentru
Sprijinirea Initiativelor Tineretului, care gestioneaza programul comunitar Tineret, ramane
sub autoritatea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Evaluare generala
Dificultatile privind gestiunea financiara a programelor comunitare au fost depasite, in
special in ceea ce priveste programele Leonardo da Vinci si Tineret. Totusi, lipsa de
personal, remunerarea inadecvata si conditiile nesatisfacatoare de munca in cadrul Agentiei
Nationale reprezinta un obstacol pentru gestiunea acestor trei programe.
Trebuie acordata atentie coordonarii dintre programul Tineret si politicile nationale de
tineret, pentru a evita dificultatile aparute ca urmare a noii organizari institutionale.
Legislatia romaneasca este aliniata la Directiva privind educatia copiilor si muncitorii
migranti.
Accesul la educatie si la formarea continua ramane o problema importanta. In anul 2003,
rata de abandon scolar la nivel primar s-a situat peste media celor 25 State Membre ale UE,
avand o tendinta de deteriorare in ultimii ani. Resursele bugetare alocate invatamantului
raman mici in comparatie cu media UE, dar si in comparatie cu cele mai multe state
candidate, ceea ce limiteaza impactul reformelor (a se vedea si sectiunea de Criterii
economice).
Fara resurse nationale suplimentare, calitatea invatamantului in zonele rurale nu poate fi
ridicata in mod substantial si participarea va ramane la un nivel scazut impiedicand
indeplinirea obiectivelor de la Lisabona. In mod special, ratele de participare in
invatamantul secundar si tertiar si in sistemul de formare a adultilor nu arata inca o
imbunatatire semnificativa in zonele rurale si pentru grupurile dezavantajate, in special
pentru populatia Rroma. Desi invatamantul obligatoriu a fost extins la 10 ani incepand cu
anul scolar 2003 – 2004, aceasta masura nu pare a avea un impact major asupra participarii
in cazurile mentionate.
Rolul partenerilor sociali in scoli este intr-o usoara crestere, dar legaturile dintre
invatamantul vocational si scolile si unitatile de pregatire trebuie sa fie dezvoltate in
continuare pentru a putea ocupa un rol central in cadrul procesului de reforma. Necesitatea
pregatirii initiale si continue a profesorilor si a formatorilor este recunoscuta ca o prioritate
si inclusa in cadrul legislativ, dar progresele facute in vederea implementarii sunt mici.
Cooperarea dintre Ministerele implicate, inclusiv in domeniul formarii adultilor, s-a
imbunatatit. Impactul noului proces de autorizare a furnizorilor de servicii de formare in
domeniul formarii adultilor trebuie monitorizat cu atentie.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana a concluzionat ca in acest domeniu nu sunt
probleme majore.
De la emiterea Opiniei, Romania a inregistrat progrese constante si a continuat sa-si
reformeze sistemul de invatamant. Romania participa la programele comunitare relevante.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu, Romania nu a solicitat nici o
perioada de tranzitie si, in general, indeplineste angajamentele si cerintele care decurg din
negocierile de aderare la acest capitol.
Pentru a finaliza pregatirile de aderare, Romania trebuie sa-si concentreze eforturile pe
dezvoltarea in continuare a capacitatii sale administrative in acest domeniu. In special, sunt
necesare masuri pentru imbunatatirea cadrului administrativ si de munca al celor trei
agentii nationale care implementeaza programele comunitare si pentru a imbunatati
semnificativ managementul financiar al programelor Leonardo da Vinci si Tineret. In ceea
ce priveste programul Leonardo da Vinci, imbunatatirea managementului Agentiei
Nationale si a fondurilor comunitare reprezinta in continuare o conditie pentru reluarea
implementarii normale a programului in Romania.
Capitolul 19: Telecomunicatiile si tehnologia informatiei
Acquis-ul in domeniul telecomunicatiilor are menirea de a elimina obstacolele din calea
bunei functionari a pietei unice in domeniul serviciilor si retelelor de telecomunicatii si
asigurarea accesului universal la serviciile moderne. In anul 2002 UE a adoptat un nou
cadru de reglementare pentru comunicatiile electronice. In ceea ce priveste serviciile
postale, obiectivul este de a implementa piata unica prin deschiderea sectorului spre
competitie in mod gradual si controlat, printr-un cadru de reglementare ce asigura serviciul
universal.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
Romania a continuat sa faca progrese in domeniul liberalizarii pietei telecomunicatiilor si
in domeniul alinierii complete la acquis, inclusiv in implementarea legislatiei din domeniu.
In ceea ce priveste liberalizarea pietei telecomunicatiilor au fost inregistrate progrese si in
ciuda unor amanari datorita unei disponibilitati tarzii a masurilor de implementare,
concurenta dintre diferiti actori de pe piata a inceput. Patru noi operatori si-au lansat
serviciile de telefonie fixa pe piata locala in cateva orase. Numarul ofertantilor si a retelelor
de servicii de comunicare electronica inregistrate conform licentelor generale aproape s-a
dublat si a atins numarul total de 2.051 de companii in 2004, dintre care 1.167 si-au
exprimat dorinta de a oferi retele electronice publice de comunicatii, 191 servicii de
telefonie si 693 vor oferi alte servicii (acces internet, transmiterea de date). Comunicarea
electronica a devenit realitate in Romania odata cu cresterea numarului ofertantilor de
servicii de telefonie fixa prin retelele publice. Cu toate acestea, rata raspandirii telefoniei
mobile si fixe ramane mult sub media Uniunii Europene.
In ceea ce priveste cadrul normativ, au fost emise noi acte legislative de implementare. In
particular, au fost tratate domeniile referitoare la inter-conectivitate, emiterea licentelor,
numerotare, tarifele, mecanismul de solutionare a disputelor, alocarea frecventelor si
protectia datelor. In ceea ce priveste Serviciul Universal, MCTI a adoptat o strategie care
are ca scop infiintarea in toata tara a „telecentrelor”, ce vor conduce la cresterea accesului
la reteaua de telefonie publica si la alte servicii moderne. Au fost facute analize ale pietelor
angro si cu amanuntul. Regimul general de autorizare a serviciilor si retelelor de
comunicare electronica a fost simplificat si procedura de autorizare a fost pusa in
conformitate cu legea Serviciului Universal.
In iunie 2004, Romania a semnat un memorandum cu Comisia Europeana care pune bazele
participarii Romaniei la programul eTEN, ce are ca scop dezvoltarea serviciilor IT transeuropene.
MCTI are functia de a emite licente radio si decizii ce pot influenta intreaga piata, continua
sa fie in acelasi timp actionar la cateva dintre companiile de comunicatii. Structura
organizationala si functionala a Ministerului a ramas in esenta aceeasi.
Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) a publicat un plan de
actiune detaliat pentru anul 2004 si un raport al activitatii pe anul 2003. In directa
subordine a presedintelui ANRC a fost numit un nou consilier pentru integrarea europeana
si euro-atlantica.
In februarie 2004, Romania a devenit membra cu drepturi depline a Grupului Independent
al Institutiilor de Reglementare si observator la Grupul European al Institutiilor de
Reglementare. Romania va fi reprezentata la aceste organizatii de catre ANRC.
Au fost realizate progrese in transpunerea acquis-ului privind serviciile postale. Au fost
realizate prevederile acquis-ului in privinta limitelor de greutate si de tarifare in domeniul
serviciilor postale. Concurenta pe piata serviciilor postale este in crestere existand un
numar de 132 de companii autorizate sa ofere servicii postale in 2004 in comparatie cu 12
companii autorizate in 2003. Incepand cu luna aprilie 2004, compania de stat Posta
Romana este singura autorizata sa ofere servicii universale in domeniul serviciilor postale.
Evaluarea generala
De la liberalizarea de jure a sectorului in ianuarie 2003 si de la adoptarea si aplicarea
ulterioara a legislatiei de implementare, piata telecomunicatiilor din Romania a fost
deschisa si concurenta dintre ofertantii de servicii se dezvolta gradual, in ciuda intarzierilor
initiale.
In timp ce numarul de cereri pentru autorizatii generale in perioada de raportare aproape ca
s-a dublat, nu au existat evolutii rapide in intrarile pe piata a noilor actori. Cu toate acestea,
patru operatori noi si-au lansat activitatea pe piata recent deschisa a telefoniei fixe si alte
companii si-au lansat intentia de a intra in curand pe piata. Nivelul scazut si neechilibrat al
preturilor impuse de detinatorul de portofoliu ramane un obstacol pentru noii intrati pe
piata. Facilitati precum alegerea furnizorului, pre-alegerea furnizorului si portabilitatea
numerelor sunt putin disponibile sau nu sunt disponibile de loc. Folosirea planului actual
de numerotare constituie de asemenea un obstacol.
ANRC a demarat procesul de definire a principalelor piete si a identificarii deturnarilor de
comert semnificative, in fiecare sector, a detinatorilor de portofoliu din retelele de telefonie
fixa si mobila.
Trebuie sa se asigure aplicarea totala a pre-conditiilor stabilite in Directiva Cadru din 2002,
in special prevederile tranzitorii si orientarea spre preturi cu amanuntul si angro ce
incorporeaza toate costurile. Controlul efectuat de catre ANRC a preturilor practicate de
catre detinatorii de portofoliu nu a condus la alinierea preturilor la costuri dupa cum este
cerut de acquis. In ceea ce priveste obligatia de oferire a serviciului universal, in timp ce
initiativa Romaniei de a introduce „telecentrele” nu pare, pe termen scurt, a indeplini
cerintele acquis-ului, abordarea generala este considerata calea cea mai eficienta de a atinge
„disponibilitatea serviciilor telefonice la o locatie fixa” pe termen mediu si lung.
Trebuie acordata o atentie sporita separarii activitatii de reglementare de cea a proprietatii.
Situatia prezenta cand MCTI exercita dreptul de proprietate al statului in cateva companii
operationale si in acelasi timp are functii de reglementare importante, nu este in
concordanta cu acquis-ul in domeniul telecomunicatiilor si cu regulile de competitie
europene. Regimul de reglementare in domeniul telecomunicatiilor trebuie urgent
modificat pentru a obtine o concordanta completa cu prevederile acquis-ului.
In ceea ce priveste serviciile postale este necesara alinierea in continuare la acquis.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a subliniat faptul ca Romania poate avea unele dificultati in
adoptarea modelului Comunitatii Europene in domeniul liberalizarii telecomunicatiilor,
datorita evolutiei slabe si a amanarilor in domeniul liberalizarii. Cu toate acestea, Comisia
isi exprima increderea ca odata cu implementarea noii legislatii in decursul urmatorilor ani,
Romania poate atinge pe termen mediu reglementarile comunitare in domeniu. Comisia a
concluzionat ca competitivitatea sectorului va depinde in mod crucial de accelerarea
programei de modernizare pentru servicii si retele, de cresterea investitiilor straine, cat si de
managementul flexibil si orientat spre piata a operatorului public.
Dupa prezentarea Opiniei, Romania a facut progrese insemnate in alinierea la acquis si in
liberalizarea pietei interne. Cadrul legislativ aprobat indeplineste aproape in totalitate
acquis-ul si pietele telecomunicatiilor si a serviciilor postale sunt in mare parte liberalizate
si deschise concurentei.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat perioade de
tranzitie si in general indeplineste angajamentele si cerintele asumate in cadrul procesului
de negociere.
Pentru a finaliza pregatirile de aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se concentreze spre
liberalizarea completa a pietei si pe separarea clara intre functiile de reglementare si cele de
proprietate avandu-se in vedere reducerea la minimum a reglementarilor existente. O
atentie deosebita va trebui acordata alinierii si implementarii Directivei Cadru 2002 si
asigurarii disparitiei obstacolelor nejustificate din calea noilor intrati pe piata, in special
prin implementarea efectiva a interconexiunilor si promovarea de catre marii operatori a
unei politici a preturilor competitive. Situatia legata de serviciile universale trebuie
monitorizata pentru ca orice incompatibilitate cu acquis-ul sa fie indepartata in timp util.
Progres in acest domeniu se poate obtine prin implementarea in intregime a strategiei
privind serviciile universale. Deoarece Romania a hotarat sa implementeze acquis-ul 2002
inainte de aderare (nefiind participant formal la articolul 7 din Directiva Cadru), ea va
trebui sa aiba consultari informale cu Comisia in caz ca apar astfel de situatii. In domeniul
serviciilor postale trebuie asigurata in continuare liberalizarea si implementarea legislatiei
din acest domeniu.
Capitolul 20: Cultura si politica in domeniul audiovizualului
Acest capitol necesita alinierea legislativa la Directiva Televiziunii Transfrontiere, care
creeaza conditiile pentru libera circulatie a transmisiilor in spatiul Uniunii Europene.
Aceasta include cerinte comune minimale privind jurisdictia, publicitatea, evenimentele
majore, promovarea operelor europene, protectia minorilor si ordinea publica, precum si
dreptul la replica. De asemenea, capitolul mai include si programele comunitare Cultura
2000, Media Plus si Formare Media.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
In ceea ce priveste alinierea legislativa la acquis-ul comunitar specific domeniului
audiovizual, in ultimul an, Romania a continuat sa inregistreze progrese.
Legea cadru a Romaniei pentru acest sector a fost revizuita in octombrie 2003. Legislatia
de implementare continua sa fie adoptata in mod corespunzator.
Consiliul National al Audiovizualului (CNA) reprezinta autoritatea nationala de
reglementare in domeniul audiovizualului. Pozitia CNA a continuat sa fie intarita prin
revizuirea Legii cadru, care extinde mandatul membrilor Consiliului de la 4 la 6 ani pentru
asigurarea independentei politice a acestora, clarifica procedurile de sanctionare si
introduce posibilitatea existentei mai multor actiuni nuantate si proportionate. Capacitatea
administrativa a CNA a fost intarita prin pregatire in domeniul legislatiei europene si
cresterea abilitatilor tehnice pentru monitorizare.
Ministerul Culturii si Cultelor a participat de asemenea la procesul de formare. A mai fost
angajata o persoana pentru a lucra in sectorul audiovizual, ceea ce ar trebui sa
imbunatateasca capacitatea Ministerului de a aborda politica in acest domeniu.
In domeniul culturii, Romania a continuat sa participe la programul Cultura 2000.
Evaluare generala
Amendamentele aduse Legii cadru a audiovizualului din Romania au contribuit la alinierea
la acquis-ul comunitar. O combinatie intre aceste ajustari tehnice, prevederile mai clare
privind sanctiunile si continuarea adoptarii de masuri de implementare indica avansul
considerabil pe care il are Romania in transpunerea acquis-ului comunitar. In vederea
alinierii legislative complete, sunt necesare ajustari minore referitoare la reglajul fin al
criteriilor de subsidiaritate pentru jurisdictie, precum si la retransmisie. Avand in vedere
obligatiile asumate de Romania la nivel international, anumite aspecte legislative vor intra
complet in vigoare la data aderarii.
Romania ar trebui sa continue sa-si intareasca capacitatea administrativa si sa asigura in
continuare formarea personalului implicat.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana a concluzionat ca, pentru ca Romania sa
indeplineasca cerintele CE pe termen mediu din sectorul de audiovizual, aditional
adaptarilor structurale necesare din industria audiovizualului, trebuie continuate eforturile
sustinute de la nivelul schimbarilor legislative.
De la emiterea Opiniei, Romania a inregistrat progrese semnificative, industria
audiovizualului a continuat sa evolueze si legislatia este in cea mai mare parte a ei in
conformitate cu acquis-ul comunitar, fiind necesare doar cateva ajustari minore.
Negocierile la acest capitol au fost provizoriu inchise. Romania nu a solicitat nici o
perioada de tranzitie si in general indeplineste angajamentele si cerintele ce decurg din
negocierile de aderare la acest capitol.
Pentru finalizarea pregatirilor de aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se concentreze
acum pe ajustarile legislative minore care au mai ramas de facut si pe asigurarea
implementarii predictibile, transparente si efective a cadrului legislativ.
Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Acquis-ul din cadrul acestui capitol consista, in principal, din regulamentele privind cadrul
si implementarea, care nu necesita transpunere in legislatia nationala. Acestea definesc
regulile pentru elaborarea, aprobarea si implementarea programelor finantate din Fondurile
structurale si a actiunilor din cadrul Fondului de Coeziune. Aceste programe sunt negociate
si aprobate cu Comisia, dar responsabilitatea implementarii lor revine Statelor Membre.
Trebuie subliniat ca regulamentele privind Fondurile structurale vor fi revizuite pana cel
tarziu la sfarsitul anului 2006. Este esential ca Statele Membre sa respecte legislatia
comunitara, in general - de exemplu legislatia in domeniul achizitiilor publice, concurentei
si mediului, in cazul selectarii si implementarii acestor proiecte – si sa aiba functionale
structurile institutionale necesare pentru a asigura o implementare solida si eficace din
punct de vedere al managementului si controlului financiar.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la publicarea ultimului Raport, s-au inregistrat progrese semnificativ in pregatirea
pentru implementarea politicilor structurale.
In ceea ce priveste organizarea teritoriala, Legea dezvoltarii regionale amendata in iunie
2004, oficializeaza regiunile NUTS II prin furnizarea listei judetelor care formeaza
regiunile respective.
In ceea ce priveste cadrul legislativ, in timp ce au fost adoptate anumite acte normative din
domeniul mediului si egalitatii dintre barbati si femei, majoritatea evolutiilor sunt legate de
cadrul institutional. Legat de structurile institutionale, elementul cheie l-a constituit
desemnarea, la sfarsitul lunii martie 2004, a Ministerului Finantelor Publice ca autoritate de
management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si pentru Fondul de Coeziune. HG privind
stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si managementul
instrumentelor structurale a fost amendat, in consecinta, in aprilie 2004 prin desemnarea
autoritatii de management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. Actul normativ
desemneaza, de asemenea, toate autoritatile de management pentru Programele
Operationale, precum si doua autoritati de plata, una pentru Fondul European de
Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si una care sa
acopere FEOGA si IFOP. Au fost stabilite clar principalele responsabilitati si sarcini ale
autoritatilor de management si plata. In iulie 2004, a fost adoptata o HG pentru stabilirea
bazei legale pentru desemnarea organismelor intermediare. In iulie 2004, a fost infiintat
Comitetul National pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, sub presedintia MFP.
Acesta va asigura coordonarea inter-ministeriala in vederea pregatirii procesului de
implementare a politicilor structurale.
In ceea ce priveste pregatirea pentru programarea Fondurilor structurale, a fost
finalizat PND 2004-2006, printr-un proces consultativ de parteneriat, adoptat de Guvern, in
decembrie 2003.
In iulie a fost adoptata o Hotarare pentru a tine cont de schimbarile institutionale cu privire
la procesul de programare. Elaborarea PND 2007-2013 a inceput in mai 2004, prin lansarea
elaborarii analizelor socio-economice.
HG din aprilie 2004 privind stabilirea cadrului institutional stabileste, de asemenea,
responsabilitatile pentru monitorizare si evaluare, inclusiv, crearea Comitetelor de
Monitorizare. Sunt in curs de infiintare unitati de monitorizare in cadrul tuturor autoritatilor
de management ale Programelor Operationale. A fost creat un sistem de monitorizare la
nivel regional pentru programele de pre-aderare.
Nu pot fi raportate evolutii majore privind cofinantarea si mecanismele bugetare.
In ceea ce priveste managementul si controlul financiar, HG din aprilie 2004 stabileste
responsabilitatile autoritatilor de management. Ca urmare a acestui act normativ, MFP a
stabilit principiile sistemelor de management si control financiar in conformitate cu
cerintele Fondurilor structurale, inclusiv verificarile, certificarea si cheltuielile.
Nu s-au inregistrat progrese importante in domeniul statisticii regionale.
Evaluarea generala
In ceea ce priveste organizarea teritoriala, Romania a convenit cu Comisia asupra unei
clasificari a regiunilor la nivelul NUTS II.
In ceea ce priveste compatibilitatea cu politica si legislatia UE a operatiilor privind
Fondurile structurale si Fondul de coeziune, Romania trebuie sa implementeze masurile
planificate pentru a asigura verificarea eficienta atat in faza de programare cat si in cea
implementare in tot sistemul, atat la nivel central cat, mai ales, la nivel regional.
Romania trebuie sa acorde o atentie speciala concordantei cu politicile comunitare,
conform Regulamentelor Fondurilor structurale, mai ales in ceea ce priveste domeniile
achizitiilor publice, mediului si concurentei.
Toate autoritatile de management (AM) au fost desemnate dar se afla in diferite stadii de
pregatire a atributiilor lor viitoare
Tinand cont de timpul scurt ramas la dispozitie, pregatirea tuturor nivelelor administratiei
necesita acum atentie deplina. O atentie imediata trebuie acordata in mod special MEC, in
calitate de AM pentru Programul Operational Sectorial pentru Competitivitate, si MMSSF
ca AM pentru Programul Operational pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Desemnarea
Organismelor Intermediare trebuie finalizata cat mai curand posibil, pentru a avea timp
suficient pentru a aduce capacitatea acestor organisme la nivelul cerut.
In plus, trebuie proiectat transferul de expertiza de la managementul fondurilor de preaderare
la managementul viitoarelor Fonduri structurale, in vederea evitarii suprapunerii
structurilor si pentru a permite o tranzitie lina si eficienta. Este necesara stabilirea unei
coordonari inter - institutionale efective si a unor mecanisme de cooperare intre autoritatile
de plata.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa, credibilitatea schemelor de recrutare si
pastrare utilizate de autoritatile de management si organismele intermediare ar putea fi
stanjenite de atractivitatea redusa a statutului de functionar public. In acest sens, este
necesara punerea in aplicare a legislatiei pentru imbunatatirea statutului de functionar
public si pentru asigurarea unei remunerari adecvate.
PND 2004-2006 reprezinta un punct de plecare pentru planul cerut in cadrul Fondurilor
structurale. Totusi, PND 2007-2013 va necesita o analiza mai profunda in ceea ce priveste
conceperea politicii de coeziune a Romaniei (mai ales in ceea ce priveste strategia de
dezvoltare generala, analiza SWOT si demarcarea clara dintre programele regionale si
sectoriale, precum si combinarea prioritatilor nationale, regionale si ale UE) si un proces de
consultare mai larg si mai eficient.
Structurile parteneriale stabilite in 2002 trebuie dezvoltate in continuare pentru a asigura
participarea deplina a tuturor factorilor relevanti, apartenenta programelor si realizarea unui
consens eficient, precum si incadrarea in calendarul destul de strans pentru pregatirea PND
2007-2013 si a programelor operationale.
Caracterul multi-anual al bugetului este consfintit de Legea Finantelor Publice dar in ceea
ce priveste cofinatarea programelor structurale, Romania are nevoie sa se asigure ca
sistemul bugetar furnizeaza suficienta flexibilitate si ca mecanismul de alocare trimestriala
nu devine un obstacol pentru cofinantarea fara dificultati a principalelor operatii.
Capacitatea de cofinantare la nivel local reprezinta un motiv de procupare datorita ratei
limitate de indatorare a autoritatilor locale care constrange deja capacitatea acestora de
cofinantare a fondurilor de pre-aderare.
Angajamentele bugetare luate in cadrul liniei curente de proiecte din domeniul
transporturilor trebuie evaluata cu atentie la nivel national deoarece ar putea stingheri
capacitatea bugetului de stat de a cofinanta in viitor proiectele finantate de UE.
Principiile managementului si controlului financiar au fost stabilite in conformitate cu
cerintele Fondurilor structurale dar implementarea lor va trebui demonstrata in practica.
Evaluarea activitatilor trebuie proiectata ca o componenta integrata a implementarii
viitoarelor Fonduri structurale.
Sunt disponibile statistici la nivel regional dar trebuie avuta in vedere definirea si
calcularea in continuare a indicatorilor regionali de incredere.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia a ajuns la concluzia ca, politic, Romania a demonstrat ca e
din ce in ce mai constienta de necesitatea unei politici regionale. Capacitatea administrativa
a Romaniei de a gestiona fonduri comunitare si de a aplica o politica regionala integrata
necesita clar o imbunatatire. Opinia a evidentiat ca sunt necesare inca eforturi semnificative
pentru definirea bazei legale, identificarea si clarificarea rolurilor si responsabilitatilor
autoritatilor existente si pentru intarirea unei structuri administrative adecvate inainte ca
Romania sa fie capabila sa aplice regulile Comunitatii si sa canalizeze fondurile specifice
politicilor structurale ale UE.
De la data publicarii Opiniei pana in prezent, Romania a facut progrese in termeni
legislativi si a facut pasi importanti pentru definirea structurilor administrative si a cadrului
general pentru gestionarea Fondurilor structurale.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat nici un fel de
aranjament tranzitoriu si indeplineste, in general, angajamentele si cerintele rezultate din
negocierile de aderare, in acest domeniu
In vederea finalizarii pregatirilor de aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se concentreze
acum pe operationalizarea totala a structurilor de la nivel central, regional si local pentru a
permite Romaniei sa culeaga toate beneficiile provenind din utilizarea viitoarelor
instrumente. E necesar ca Romania sa se concentreze pe capacitatea administrativa si pe
pregatirea intregului sistem, de la autoritati de management si organisme intermediare pana
la beneficiarii finali, in vederea gestionarii eficiente a Fondurilor structurale. Este necesara
imbunatatirea flexibilitatii si capacitatii de cofinantare, a mecanismelor de monitorizare si
evaluare, programarii si identificarii proiectelor, precum si a capacitatii de pregatire a
proiectelor, in special la nivel local.
In pregatirea pentru Fondurilor structurale si Fondul de coeziune, Romania trebuie sa
utilizeze in cel mai adecvat mod instrumentele de pre-aderare.
Capitolul 22: Protectia mediului
Politica comunitara de mediu urmareste sa promoveze dezvoltarea durabila si sa protejeze
mediul pentru generatiile prezente si viitoare. Ea se bazeaza pe integrarea protectiei
mediului in celelalte politici comunitare, pe actiunile preventive, pe principiul poluatorul
plateste, pe lupta impotriva poluarii mediului la sursa si pe impartirea responsabilitatii.
Acquis-ul comunitar cuprinde peste 200 de acte normative acoperind sectoarele de
legislatie orizontala, poluare a apei si a aerului, managementul deseurilor si chimicalelor,
biotehnologie, protectia naturii, poluare industriala si management al riscului, zgomot si
protectie impotriva radiatiilor. Asigurarea conformarii la acquis-ul comunitar necesita
investitii semnificative, dar totodata aduce beneficii pentru sanatatea publica si reduce
distrugerile costisitoare ale padurilor, cladirilor, peisajelor si ale zonelor de pescuit. In
vederea implementarii si aplicarii acquis-ului de mediu, este imperativa existenta unei
administratii puternice si bine echipate la nivel national, regional si local.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la ultimul Raport de tara, Romania a continuat sa inregistreze progrese in ceea ce
priveste transpunerea si totodata a facut anumiti pasi in vederea implementarii si aplicarii
legislatiei. In special, Romania a luat masuri in vederea planificarii si intaririi capacitatii
sale administrative in acest domeniu.
In ceea ce priveste integrarea aspectelor de mediu in celelalte politici, nu se constata nici
un progres semnificativ. Comitetul interministerial, infiintat in vederea coordonarii si
aprobarii politicilor si strategiilor sectoriale, s-a intrunit o singura data in perioada de
referinta.
In domeniul legislatiei orizontale, a fost adoptata legislatia privind procedurile referitoare
la evaluarea impactului de mediu (EIA) si evaluarea strategica de mediu (SEA). A fost
stabilita o procedura pentru consultarea publicului, precum si un ghid pentru
implementarea acesteia.
Cu privire la calitatea aerului, au fost inregistrate progrese, in special in ceea ce priveste
adoptarea legislatiei care implementeaza aspectele referitoare la continutul de sulf al
combustibililor lichizi, desemnarea organismelor de inspectie, emisiile de compusi organici
volatili si conditiile pentru comercializarea motorinei si a combustibililor diesel. Au fost
definite zonele pentru managementul si evaluarea calitatii aerului. A fost intreprinsa o
evaluare preliminara a aerului si a fost creata o retea pentru monitorizarea calitatii aerului
in cadrul unor aglomerari. Au fost publicate procedurile pentru elaborarea si implementarea
planurilor de management a calitatii aerului si au fost aprobate strategia nationala si planul
national de actiune pentru protectia atmosferei.
In sectorul managementului deseurilor, au fost adoptate acte normative privind
transportul deseurilor si normele tehnice pentru folosirea deseurilor din agricultura. Este in
curs de realizare revizuirea strategiei nationale precum si a planului de actiune in domeniul
gestionarii deseurilor. A fost actualizat inventarul depozitelor de deseuri municipale
nepericuloase. Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor a fost desemnat drept autoritate
competenta in domeniul transportului de deseuri. Este in curs de desfasurare inchiderea si
reconstructia depozitelor existente, precum si infiintarea altor depozite.
In ceea ce priveste calitatea apei, Legea Apelor a fost amendata pentru a fi aliniata la
Directiva Cadru a Apei si, de asemenea, a fost amendata si legislatia privind apa potabila.
Au fost adoptate acte normative privind sistemul integrat de monitorizare a poluarii cu
nitrati si aprobarea programelor pentru monitorizarea poluarii provenind din agricultura. De
asemenea, au fost adoptate reglementari privind monitorizarea calitatii apei in legatura cu
anumite substante periculoase si normele de igiena la imbutelierea sticlelor de apa. In ceea
ce priveste tratarea apelor urbane uzate, Romania a facut pasi in vederea declararii
intregului sau teritoriu drept zona sensibila. Au fost pregatite planuri de actiune pentru
aglomerari si a fost realizata o evaluare a infrastructurii actuale pentru transportul apelor
uzate. A fost elaborata o metodologie pentru desemnarea zonelor vulnerabile afectate de
poluarea cu nitrati si care sunt situate in apropierea apelor.
Cu privire la protectia naturii, au continuat sa fie inregistrate progrese in ceea ce priveste
realizarea retelei Natura 2000 si transpunerea actelor normative specifice acestui domeniu.
In ceea ce priveste poluarea industriala si managementul riscului, se constata evolutii
referitoare la adoptarea legislatiei de implementare, inclusiv cu privire la emiterea
permiselor integrate de mediu. A fost revizuit inventarul instalatiilor care sunt sub incidenta
controlului si prevenirii integrate a poluarii si a fost realizata o evaluare a acestor instalatii.
A fost finalizat un prim exercitiu pentru realizarea unui registru a emisiilor poluante.
In domeniul chimicalelor si a organismelor modificate genetic, au fost inregistrate
progrese limitate. Au fost adoptate acte normative privind substantele care afecteaza stratul
de ozon si aprobarea programului national actualizat pentru eliminarea acestora.
Se pot constata anumite progrese si in sectorului de zgomot. A fost realizata o evaluare a
zgomotului ambiental si au fost identificate aglomeratiilor urbane, autostrazile, caile ferate
si aeroporturile relevante.
In ceea ce priveste siguranta nucleara si protectia impotriva radiatiilor, au fost in
continuare inregistrate progrese referitoare la publicarea noilor norme de siguranta si
protectie impotriva radiatiilor. A fost elaborat un inventar al practicilor care implica riscul
de expunere la radiatii ionizante. A fost realizata o baza de date pentru solicitarile de
licentiere si emiterea de licente pentru transportul de materiale radioactive. S-au inregistrat
trei solicitari pentru astfel de transporturi, pentru care s-au emis licente (a se vedea si
capitolul 14 – „Energie”).
In ceea ce priveste capacitatea administrativa, in ultimul an sectorul de mediu a fost
afectat de schimbari institutionale majore. Dupa ce a fuzionat cu Ministerul Agriculturii in
iunie 2003, in martie 2004, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a fost recreat ca
minister separat. Au fost infiintate Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si cele opt
agentii regionale pentru protectia mediului, iar angajarea personalului necesar acestora a
inceput in primavara lui 2004. Este in curs de desfasurare angajarea de personal nou;
aceeasi situatie se inregistreaza si in cazul celor 34 de agentii locale pentru protectia
mediului. Garda Nationala de Mediu, organism specializat pentru inspectie si control, a fost
reorganizata in 2004. Ca parte a strategiei de crestere a numarului angajatilor in perioada
2004-2006, pentru anul 2004, au fost aprobate 736 de posturi suplimentare pentru
administratia de mediu.
Evaluare generala
In domeniul legislatiei orizontale, procedurile de evaluare a impactului de mediu sunt
functionale si calitatea evaluarilor de impact intreprinse pare sa se imbunatateasca. Totusi,
trebuie finalizata transpunerea reglementarilor comunitare privind evaluarea impactului de
mediu. Este necesara continuarea pregatirii autoritatilor relevante in acest domeniu.
Cu privire la calitatea aerului, trebuie finalizata transpunerea reglementarilor comunitare
referitoare la emisiile provenind de la masinile mobile non-rutiere. Trebuie finalizate
diversele evaluari privind calitatea aerului, iar planurile de implementare si sistemele de
monitorizare trebuie pregatite si implementate.
In domeniul gestiunii deseurilor, trebuie finalizata armonizarea legislatiei, in special in ceea
ce priveste depozitarea deseurilor, vehiculele uzate si deseurile de echipament electric si
electronic. In ceea ce priveste aplicarea legislatiei, este necesara intarirea capacitatii
administrative la nivel regional si municipal in vederea asigurarii coordonarii intre
autoritati. Trebuie adoptat planul national de gestionare a deseurilor, precum si planurile
corespunzatoare de la nivel regional. Trebuie infiintate si intarite sisteme de colectare a
deseurilor si facilitati pentru recuperare si depozitare.
Referitor la calitatea apei, trebuie finalizata transpunerea acquis-ului comunitar, in special
in ceea ce priveste deversarea de substante periculoase in apele de suprafata. Referitor la
implementare, trebuie finalizata pregatirea inventarelor, a programelor, a procedurii de
emitere a permiselor si a sistemelor de monitorizare.
In sectorul de protectie a naturii au continuat sa fie facuti pasi in vederea implementarii.
Sunt in curs de desfasurare activitati pentru colectarea datelor in vederea stabilirii zonelor
special protejate pentru pasari si totodata este in curs de realizare o lista a site-urilor de
importanta comunitara pentru finalizarea retelei Natura 2000. Sunt inca necesare eforturi in
vederea constientizarii importantei acestui subiect de catre cei interesati si in vederea
implicarii si participarii acestora in procesul de implementare. Capacitatea administrativa
trebuie intarita in vederea pregatirii masurilor de protectie care trebuie aplicate pana la data
aderarii. Este necesara realizarea pregatirii personalului care lucreaza in domeniu.
In ceea ce priveste poluarea industriala si managementul de risc, trebuie inca finalizat
procesul de transpunere, in special in ceea ce priveste incinerarea deseurilor, instalatiile
mari de ardere si compusii volatili proveniti din solventi organici. Sunt necesare in
continuare eforturi pentru asigurarea emiterii de permise de mediu. Trebuie elaborat un
program national care sa stabileasca un plafon maxim al emisiilor.
In ceea ce priveste chimicalele si organismele modificate genetic, trebuie finalizate
reglementarile referitoare la biocide. Sunt necesare in continuare eforturi pentru asigurarea
implementarii pana la data aderarii a prevederilor referitoare la substantele care depreciaza
stratul de ozon, evaluarea de risc a substantelor existente si la exportul si importul anumitor
substante chimice periculoase.
In sectorul de zgomot, trebuie finalizat procesul de transpunere in cea ce priveste evaluarea
si managementul zgomotului ambiental.
In domeniul sigurantei nucleare si protectiei impotriva radiatiilor, trebuie finalizat procesul
de transpunere, in special in ceea ce priveste supravegherea transporturilor de deseuri
radioactive. Capacitatile institutionale corespunzatoare trebuie intarite.
Romania trebuie sa continue sa integreze cerintele de protectie a mediului in definirea si
implementarea tuturor celorlalte politici si sa promoveze dezvoltarea durabila.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa, deciziile luate in cursul ultimilor ani in
termeni de organizare si angajare de personal suplimentar reprezinta o evolutie pozitiva.
Recrutarea personalului trebuie realizata asa cum a fost planificata, asigurandu-se in acelasi
timp calificarea profesionala necesara si realizandu-se dupa aceea activitati continue de
pregatire. De asemenea, este necesar sa se realizeze o definire clara a responsabilitatilor si a
procedurilor adecvate de cooperare si coordonare intre structurile administrative existente
la nivel national, regional si local. Romania trebuie sa continue eforturile necesare in
vederea asigurarii unor resurse bugetare suficiente pentru sectorul de mediu in vederea
finalizarii pregatirilor pentru aderare, precum si in scopul intaririi capacitatii
administrative. In vederea implementarii acquis-ului comunitar de mediu, trebuie asigurate
investitii masive, inclusiv pe termen mediu.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana a concluzionat ca Romania va trebui sa dea o
prioritate mai mare aspectelor de mediu, sa implementeze strategii si programe de lucru de
mediu, sa sporeasca in mod semnificativ resursele financiare si de alta natura si sa-si
intareasca capacitatea administrativa. S-a estimat ca daca o asemenea strategie este urmata,
se va putea transpune acquis-ul de mediu in termen mediu si lung. In cadrul Opiniei, a fost
de asemenea precizat ca, pentru a se realiza conformitatea cu prevederile legislatiei, este
necesara realizarea unor investitii majore si a unui efort administrativ considerabil (de
exemplu in domeniul legislatiei privind tratamentul apelor uzate, apa potabila, gestiunea
deseurilor si poluarea aerului) pe termen foarte lung.
De la emiterea Opiniei, Romania a inregistrat progrese semnificative in alinierea legislatiei
sale la acquis-ul comunitar in majoritatea sectoarelor de mediu si in pregatirea pentru
implementarea acesteia. Romania a tins un nivel satisfacator de aliniere legislativa si a luat
decizii in vederea intarii capacitatii administrative. A inceput sa puna in aplicare strategii
pentru implementarea acquis-ului de mediu, dar implementarea completa reprezinta inca o
provocare majora, inclusiv in ceea ce priveste realizarea investitiilor.
Negocierile la acest capitol continua. Romania a solicitat perioade de tranzitie pentru zece
directive (privind controlul emisiilor de compusi organici volatili rezultand din depozitarea
petrolului, ambalare si deseuri din ambalaje, depozitarea deseurilor, deseuri de echipament
electric si electronic, tratamentul apelor urbane uzate, deversarea de substante periculoase
in apele de suprafata, calitatea apei destinate consumului uman, prevenirea si controlul
integrat al poluarii, emiterea anumitor poluanti in aer de catre instalatiile mari de ardere si
incinerarea deseurilor) si pentru un Regulament (privind supravegherea si controlul
transportului deseurilor).
In vederea pregatirii pentru aderare, trebuie acordata o atentie deosebita finalizarii
procesului de transpunere in ceea ce priveste anumite aspecte de legislatie orizontala,
calitatea aerului, managementul deseurilor, calitatea apei, poluarea industriala, chimicale,
zgomot, siguranta nucleara si protectia impotriva radiatiilor. Eforturi suplimentare sunt
necesare pentru implementarea completa a legislatiei in sectoare cheie precum calitatea
aerului, managementul deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, emiterea permiselor
integrate de mediu si chimicale. De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata
infiintarii si finalizarii structurilor de implementare necesare, inclusiv intaririi capacitatii
administrative la nivel national, regional si local, precum si realizarii coordonarii intre
diferitele niveluri administrative si cu alte autoritati relevante. Trebuie realizate si
implementate prioritar planuri financiare si investitii adecvate. Strategia si Planul de
Actiune in domeniul Gestiunii Deseurilor se afla in curs de elaborare; adoptarea si
implementarea lor finala ar trebui sa imbunatateasca situatia din sectorul deseurilor.
Procedurile de angajare in administratia de mediu par a fi bine puse la punct si acestea ar
trebui sa creasca performanta serviciilor publice, in conditiile in care continua sa fie alocate
resurse bugetare suficiente pentru sectorul de mediu.
Capitolul 23: Protectia si sanatatea consumatorilor
Acquis-ul cuprinde protectia intereselor economice ale consumatorilor (privind publicitatea
inselatoare si comparativa, indicatorul de pret, creditul de consum, termene contractuale
inechitabile, vanzarea la distanta si din usa in usa, pachete de calatorie, time-share,
regulamente pentru protectia intereselor consumatorilor, aspecte concrete pentru vanzarea
bunurilor de consum si a garantiilor aferente si marketingul la distanta al serviciilor
financiare ale consumatorilor), precum si siguranta generala a bunurilor (raspundere pentru
produsele defecte, imitatii periculoase si siguranta generala a produsului). Statele membre
UE trebuie sa consolideze implementarea acquis-ului prin mecanismul de solutionare a
diferendelor in cadrul si in afara curtii de justitie a sistemului administrativ, incluzand
sistemul de supraveghere a pietei si a rolului asociatiilor de consumatori.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
In domeniul protectiei si sanatatii consumatorilor au fost facute progrese semnificative de
la ultimul Raport Anual.
Referitor la masurile privind securitatea produselor, in timpul perioadei de raportare, au
fost facute progrese legislative considerabile prin adoptarea de acte normative menite sa
transpuna acquis-ul in domeniul securitatii generale a produselor si al responsabilitatii
producatorilor pentru producerea de pagube generate de produsele cu defecte.
In ceea ce priveste sistemul de supraveghere a pietei, numarul de personal al Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a crescut si este in derulare procesul de
recrutare de personal nou. ANPC a organizat o serie de cursuri de pregatire pentru
personalul care se ocupa de supravegherea pietei si de alte activitati de implementare
similare. De asemenea, au fost alocate resurse financiare suplimentare pentru laboratoare
de testare si pentru activitatile de supraveghere a pietei.
ANPC a continuat sa desfasoare actiuni de control, pe cont propriu sau in cooperare cu alte
organisme de supraveghere a pietei. In comparatie cu anul trecut, aceste actiuni de control
au continuat intr-un ritm accelerat: in perioada septembrie 2003 - iunie 2004, au fost
intreprinse 92100 de controale. In decursul aceleiasi perioade, au fost incheiate 41850 de
procese verbale de constatare, incalcarile fiind sanctionate prin amenzi si prin interzicerea
comercializarii sau prin retragerea de pe piata a produselor. Unui total de 3125 de societati
li s-a interzis derularea de activitati de comercializare, in vreme ce unui numar de 31 li s-a
interzis derularea de activitati de productie si comert.
In cadrul TRAPEX (Sistemul privind schimbul de informatii pentru produse periculoase),
pentru care ANPC functioneaza ca si punct de contact in Romania, au fost primite 14
notificari pentru produse nealimentare periculoase.
Componenta Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei, Produselor si
Serviciilor si pentru Protectia Consumatorului, care asigura coordonarea generala a
activitatii de supraveghere a pietei, a fost modificata pentru a include Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor,
precum si alte doua organizatii, asociatia non-guvernamentala a consumatorilor si asociatia
exportatorilor si importatorilor. Totusi, Comitetul s-a intalnit doar odata in timpul perioadei
de referinta. Totodata, Consiliile Consultative de coordonare a activitatii de supraveghere a
pietei la nivel local sunt mult mai eficiente: ele se intalnesc in mod regulat, in general,
odata pe luna.
In domeniul insecuritatii produselor au fost inregistrate progrese legislative
semnificative. Astfel, au fost adoptate acte normative privind vanzarea de produse si de
garantii aferente acestora, protejarea anumitor aspecte ale contractului de obtinere in regim
time-share a dreptului de utilizare a unor proprietati imobiliare, creditul de consum, precum
si codul consumatorului.
In ceea ce priveste reprezentarea asociatiilor de consumatori, in ultimul an nu au fost
inregistrate progrese. Asociatiile de consumatori sunt inca inactive. Principalele probleme
se refera la lipsa de fonduri si a pregatirii personalului. Doar doua dintre ele au reusit sa
infiinteze centre pilot de consiliere si informare si sunt active pe planul informarii corecte a
consumatorilor.
Au continuat sa fie intreprinse actiuni de informare si educare a populatiei in privinta
aspectelor de protectie a consumatorilor, inclusiv prin activitati desfasurate in cadrul
scolilor. Numarul de plangeri provenite de la consumatori a crescut in comparatie cu anul
precedent.
Evaluare generala
Progrese legislative insemnate au fost facute in legatura cu cele doua masuri legate de
securitatea si insecuritatea produselor. In ultimul domeniu, inca nu a fost transpusa
Directiva privind hotararile judecatoresti. De asemenea, trebuie transpuse noile prevederi
referitoare la comercializarea la distanta a serviciilor financiare. Prevederile referitoare la
hotararile judecatoresti trebuie sa fie partial preluate in 2004 si in totalitate pana in 2007,
avand in vedere ca unele articole prevad proceduri valabile doar pentru statele membre.
ANPC a continuat sa desfasoare actiuni de control, pe cont propriu sau in cooperare cu alte
organisme de supraveghere a pietei. Aceasta evolutie pozitiva trebuie continuata si
activitatile de supravegherea a pietei trebuie orientate in continuare catre aspectele de
securitate privind produsele nealimentare. Supravegherea pietei ar fi mai eficienta daca s-ar
folosi metode de analiza a riscului care sa vizeze produsele neconforme. ONG-urile ar
trebui sa fie mai activ implicate in procesul elaborarii de standarde de securitate pentru
produse de consum.
In ceea ce priveste functionarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei,
Produselor, Serviciilor si Protectia Consumatorului, este foarte dificil sa se evalueze
progresele in acest domeniu, din moment ce Comitetul s-a intalnit doar odata in perioada de
referinta. Au fost facute progrese in vederea intaririi capacitatii administrative a ANPC prin
alocarea de personal suplimentar, si resurse financiare, precum si prin realizarea unor
activitati de pregatire si control. Aceste progrese ar trebui mentinute.
Angajamentul Guvernului roman de a sustine asociatiile de consumatori trebuie sa
continue, deoarece consumatorii au nevoie sa cunoasca cum sa isi revendice drepturile.
Avand in vedere numarul ridicat al asociatiilor de consumatori, autoritatile romane trebuie
sa aplice criterii specifice pentru definirea asociatiilor de consumatori la nivel national.
Asociatiile de consumatori trebuie sa se implice mai mult in dezvoltarea si implementarea
unei politici privind protectia consumatorului si ele trebuie sa fie consultate si implicate in
cazul tuturor initiativelor in domeniul protectiei consumatorilor. Recentul Cod al
Consumatorului include reguli specifice privind activitatea ONG-urilor care actioneaza in
domeniul protectiei consumatorilor si acest aspect ar putea contribui la implicarea mai
activa a asociatiilor de consumatori.
O atentie deosebita ar trebui acordata activitatilor de informare a consumatorilor.
Concluzii
In Opinia din 1997, Comisia a apreciat ca Romania a atins un nivel de armonizare ridicat.
Desi guvernul a trebuit sa aduca mai multe amendamente sau sa propuna noi proiecte de
legi, Romania este aproape de a se alinia standardelor UE referitoare la protectia
consumatorului. Totusi, Comisia a notat ca raman de rezolvat aspecte ce tin de aplicarea
efectiva a acquis-ului, in special avand in vedere ca lipsa de resurse a facut dificila
implementarea legislatiei existente.
De la Opinia din 1997, Romania a continuat intr-un ritm constant procesul de aliniere
legislativa si a reusit sa duca la indeplinire o agenda legislativa incarcata. Structurile de
implementare sunt operationale si capacitatea administrativa se imbunatateste in mod
constant.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat perioade de
tranzitie si indeplineste angajamentele si cerintele asumate in cadrul procesului de
negociere la acest capitol.
Pentru a facilita pregatirea pentru aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se concentreze pe
finalizarea alinierii legislative in domeniul masurilor de securitate a produselor si de
insecuritate. Evolutiile pozitive in domeniul imbunatatirii capacitatii administrative si a
coordonarii generale a activitatii de supraveghere a pietei trebuie mentinute. Trebuie
continuate eforturile de dezvoltare a unei miscari independente a consumatorilor din
Romania, care sa fie reprezentativa si eficienta.
Capitolul 24: Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne
Politicile UE in domeniul justitiei si afacerilor interne au ca obiectiv mentinerea si
dezvoltarea in continuare a Uniunii ca un spatiu de libertate, securitate si justitie. In
privinta unor chestiuni precum controlul la frontiere, vize, migratie, azil, trafic de droguri,
spalarea banilor combaterea criminalitatii organizate, lupta impotriva terorismului, frauda
si coruptia, cooperarea politieneasca si judiciara, cooperarea vamala, protectia datelor si
recunoasterea reciproca a deciziilor judecatoresti, precum si instrumente legale in domeniul
drepturilor omului, Statele Membre trebuie sa fie capabile sa asigure atingerea unor
standarde acceptabile si adecvate de implementare. Capacitatea administrativa trebuie sa fie
la nivelul acestor standarde pana la momentul aderarii. Mai mult decat atat, un sistem
judiciar independent, sigur si eficient, precum si organizarea politiei sunt de o importanta
cruciala. Cea mai dezvoltata sectiune a acestui capitol se refera la acquis-ul Schengen, care
implica ridicarea controalelor la frontierele interne UE. Totusi, parti substantiale din acest
acquis nu se aplica pana la aderarea la UE, ci mai tarziu, in urma unei decizii distincte a
Consiliului.
Evolutii de la ultimul Raport Periodic
In perioada care s-a scurs de la ultimul Raport Periodic, Romania a continuat sa faca
progrese legislative si organizationale in numeroase domenii ale politicii JAI, in special in
domeniile migratie, azilul, cooperare judiciara in materie penala si civila.
In domeniul protectiei datelor, in noiembrie 2003 a fost adoptata o lege care stabileste
nivelul taxelor de notificare pentru operatiunile de prelucrare a datelor personale. Pe
parcursul perioadei de raportare, Avocatul Poporului a primit 253 notificari si au fost
inregistrati 622 noi operatori de date. Numarul posturilor din cadrul Avocatului Poporului
care se ocupa cu protectia datelor a crescut la 14.
In ceea ce priveste politica de vize, pe parcursul perioadei de raportare, Romania a
introdus regimul de vize pentru patru state de pe lista negativa a UE (Rusia, Turcia,
Ucraina si Serbia si Muntene gru). Obligativitatea vizei a fost eliminata pentru patru state
de pe lista pozitiva a UE, respectiv Elvetia, Lichtenstein, Estonia si Lituania. Pe parcursul
anului 2003, au fost eliberate 808 vize la frontierele Romaniei. Prima faza a sistemului
“visa-on-line” este acum operationala si leaga Autoritatea pentru Straini din Romania de
misiunile diplomatice din Rusia, Ucraina, Turcia, Serbia si Muntenegru si Egipt. A fost
asigurat personal suplimentar in domeniul eliberarii vizelor la misiunile diplomatice din
aceste state. Numarul personalului din Centrul National de Vize s-a dublat de la 5 la 10 si
numarul personalului din Directia Generala de Afaceri Consulare este de 40. Numarul
romanilor carora nu li s-a permis iesirea din tara aproape s-a triplat de la 417.969 in 2002 la
1.216.625 in 2005. In 2003, 18.138 romani au fost returnati din spatiul Schengen iar in
prima jumatate a anului 2004 acesta tendinta a crescut fiind deja 12.000 de returnati.
In domeniul frontierelor externe si Schengen, in decembrie 2003 a fost aprobata Strategia
de securitate a frontierelor 2004-2006, impreuna cu strategia pentru logistica. In ianuarie
2004, pentru prima data de la crearea sa in 2001, Grupul Interministerial pentru
Managementul Frontierei s-a reunit la cel mai inalt nivel, iar Strategia Nationala pentru
Management Integrat al Frontierei 2004-2006 revizuita a fost aprobata prin Hotarare de
Guvern in aprilie. In iulie 2004, a fost elaborat un studiu de fezabilitate pentru stabilirea
sistemului integrat de securitate a frontierelor. In aceeasi luna, o HG a aprobat un imprumut
extern de 650 milioane de Euro pentru implementarea Strategiei, iar in august a fost semnat
un contract cu o companie pentru oferirea unei solutii integrate de securizare a frontierei. In
octombrie 2003, Romania a devenit parte a unui Protocol care stabileste un centru de
coordonare si informare la Marea Neagra. Acordul cu Ungaria pentru deschiderea unor noi
puncte de trecere a frontierei a fost ratificat in noiembrie 2003. In iulie 2004 a fost adoptat
un Plan de Actiune Schengen revizuit. Au fost achizitionate, in continuare, echipamente
cum ar fi vehicule de supraveghere mobile cu termoviziune pentru a spori eficacitatea
Politiei de Frontiera. In plus, informatii oficiale confirma ca numarul agentilor profesionisti
din cadrul Politiei de Frontiera a crescut semnificativ, de la 4.000 la 5.800 in perioada de
raportare.
In domeniul migratiei, in aprilie 2004 a fost adoptata o Strategie nationala privind
migratia, iar in martie 2004 a fost infiintata ca structura autonoma Autoritatea pentru
Straini. A fost numit un sef al Autoritatii, iar din 611 posturi atribuite au fost completate
pana acum 430. Autoritatea a semnat un Protocol de cooperare cu Directia generala pentru
afaceri consulare si este conectata acum la Centrul National de vize prin proiectul “visa-online”.
Au fost semnate acorduri de readimisie cu Macedonia, Estonia, Turcia si Lituania.
Autoritatea este consultata de catre Centrul National de Vize cu privire la cazurile si
cererile pentru prelungirea dreptului de sedere. Statisticile oficiale arata ca Autoritatea a
fost consultata de catre Centrul National de Vize in 4.369 cazuri (in 1332 cazuri a fost
acordat aviz negativ) si a operat 36.607 cereri pentru prelungirea dreptului de sedere
(respingand 1.260).
In domeniul azilului, in aprilie 2004 a intrat in vigoare legislatia care vizeaza alinierea
regimului refugiatilor din Romania la Conventia de la Geneva din 1951. Modificarile
ulterioare, care s-au axat pe adoptarea masurilor necesare integrarii sociale, au intrat in
vigoare in luna mai. Nivelul de incadrare in cadrul ONR a crescut, iar noile centre de
receptie si procesare din Timisoara si Galati au crescut capacitatea sistemului de azil din
Romania de la 770 la 1.440 locuri. Numarul total de cereri de azil in 2003 a fost de 865
(comparat cu 1000 cereri in 2002). Oficiul a procesat 96% dintre cereri in perioada legala
de 30 de zile, 10% dintre decizii fiind respinse de catre instante in cazurile in care s-a facut
apel. Rata initiala de aprobare ramane la aprox. 4% si nu s-au raportat cazuri de returnare in
aceasta perioada.
In domeniul cooperarii politienesti si combaterii criminalitatii organizate, in octombrie
2003 a fost amendata Legea privind statutul politistului, asa incat politistii care urmeaza sa
fie promovati in pozitii superioare trebuie sa urmeze cursuri de pregatire; legea detaliaza,
de asemenea, procedurile disciplinare impotriva politistilor, inclusiv suspendarea din
functie in timpul cercetarii penale. In februarie 2004, Romania a aderat la Protocolul ONU
impotriva fabricarii ilicite si traficului ilegal de arme de foc, parti componente si munitie.
In martie, au fost aprobate coduri de etica si deontologie si a fost ratificata Conventia
Consiliului Europei in domeniul infractiunilor informatice. In noiembrie 2003, Romania a
incheiat un acord de cooperare cu Europol. In acelasi timp, Institutul de prevenire si
cercetare a criminalitatii din cadrul Politiei Romane a initiat un program pentru prevenirea
si combaterea traficului de copii. In perioada de raportare, Directia Generala de combatere
a crimei organizate si anticoruptie a crescut semnificativ numarul de personal care lucreaza
la nivel regional.
In privinta luptei impotriva terorismului, in februarie 2004 a fost deschis noul sediu al
Centrului pentru coordonarea activitatilor anti-teoriste, iar in aprilie a devenit operational
Sistemul National de Alerta Anti-terorista. A fost creata o linie telefonica in regim hotline
pentru ca publicul sa poata oferi informatii utile efortului anti-terorist.
In lupta impotriva fraudei si coruptiei, OUG adoptata in aprilie 2004 (vezi sectiunea
B.1.1 -Democratia si statul de drept) contine schimbari importante in ceea ce priveste
cadrul legislativ si institutional. In martie 2004, au fost aprobate codurile de etica si
deontologie pentru politisti. A fost creata in cadrul DGIPI din MAI, o noua Directie anticoruptie
si standarde profesionale, care ar trebui sa fie functionala pana la sfarsitul lunii
septembrie 2004. In iunie 2004 a fost adoptat noul Cod penal; in momentul intrarii in
vigoare in iulie 2005, acesta va introduce notiunea de responsabilitate si sanctiuni pentru
persoanele juridice.
Romania continua procesul adaptarii la legislatia comunitara in domeniul protectiei
intereselor financiare a Comunitatilor Europene si protectiei Euro impotriva
contrafacerii. In iunie 2004, a fost adoptata o lege privind responsabilitatea persoanelor
juridice in cazul falsului de moneda, iar in martie 2004 a fost infiintat Oficiul National
pentru combaterea falsului de moneda (vezi Cap. 28-Control financiar).
In domeniul luptei impotriva drogurilor, in aprilie 2004 a fost initiat un acord privind
participarea Romaniei ca observator la Centrul European de monitorizare pentru droguri si
dependenta de droguri. A fost elaborat un prim raport de implementare a Strategiei
Nationale Antidrog 2003-2004 si, ca urmare, a fost revizuit Planul de Actiune aferent. In
iulie 2004, a fost adoptata o HG care prevede cresterea numarului de oficiali ai ANA care
sa lucreze la nivel local si regional.
In ceea ce priveste spalarea banilor, in martie 2004, ONPCSB a intrat sub coordonarea
Autoritatii Nationale de Control si in cea a Cancelariei Primului Ministru. In iunie 2004 a
fost numit un nou Consiliu si un nou Presedinte, iar in iulie 2004, prin HG s-a stabilit ca
Primul Ministru decide asupra competentelor Oficiului National si a Consiliului acestuia, la
propunerea presedintelui ONPCSB. In primele noua luni ale perioadei de referinta, s-au
raportat ONPCSB 907.596 operatiuni cu sume cash de peste 10.000 Euro si s-au inregistrat
350 rapoarte privind tranzactii suspecte. ONPCSB a trimis 365 de cazuri la Parchetul
General in 2003 (in comparatie cu 256 in 2002) si 115 cazuri in primele cinci luni ale
anului 2004 (vezi Capitolul 4 – Libera circulatie a capitalurilor).
In domeniul cooperarii vamale, grupul inter-departamental de lucru, creat in cadrul
administratiei vamale romane in vederea pregatirii aderarii la Conventia din 1995 privind
Utilizarea Tehnologiei Informatiei in Scopuri Vamale (CIS), lucreaza, de asemenea, la
Conventia din 1997 privind Asistenta Mutuala si Cooperarea intre Administratiile Vamale
(Neapole II).
In ceea ce priveste cooperarea judiciara in materie civila si penala, in 2003 a fost
aprobat un Ordin al ministrului justitiei prin care se aproba metodologia de aplicare a legii
privind asistenta judiciara internationala in materie civila si comerciala. In mai 2004 Legea
privind aderarea la Conventia de la Haga din 1961 privind abrogarea cerintelor de
legalizare a documentelor publice straine a fost modificata, astfel incat competentele au
fost transferate de la administratia centrala la instantele si administratia locala. In martie
2004, prin ordin al ministrului justitiei a fost infiintata Reteaua Judiciara Romana atat
pentru materie penala cat si pentru materie civila/comerciala. In iulie 2004 a fost adoptata o
lege privind cooperarea judiciara internationala in materie penala.
Nu s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste instrumentele din domeniul drepturilor
omului, in comparatie cu raportul precedent.
Evaluare generala
Capacitatea administrativa in domeniul protectiei datelor personale ar trebui intarita in
continuare, pentru a asigura implementarea eficienta a legislatiei. In plus, legislatia in
domeniul protectiei datelor personale ar trebui in continuare aliniata la legislatia europeana.
Institutiilor implicate in protectia datelor personale ar trebui sa li se acorde resurse
financiare si umane necesare pentru a funtiona in mod independent.
Cu privire la politica de vize, chiar daca Moldova este singurul stat de pe lista negativa a
UE cu care Romania nu a introdus un regim de vize, acordurile semnate cu Rusia, Turcia,
Ucraina si Serbia si Muntenegru pe parcursul perioadei de raportare nu sunt in totalitate
aliniate cu acquis-ul Schengen si vor trebui revizuite. Sunt necesare eforturi suplimentare
pentru eliminarea celor 17 regimuri de vize ramase cu state de pe lista pozitiva a UE, iar
acordurile deja negociate cu Bulgaria, Cehia, Croatia, Polonia, Slovacia si Singapore vor
trebui aliniate in intregime la acquis-ul Schengen. De asemenea, ar trebui accelerata
punerea in functiune a sistemului “visa-on-line” in vederea implementarii depline pana la
sfarsitul anului 2004. Au fost asigurate facilitatile de tiparire pentru noile colante de viza,
dar trebuie facute eforturi suplimentare ar pentru ca acestea sa poata fi eliberate, conform
planificarii, in septembrie 2004. Numarul celor care au incercat sa iasa din Romania fara sa
indeplineasca conditiile legale a crescut din nou substantial pe parcursul perioadei de
raportare. Completarea personalului si echipamentului a jucat un rol semnificativ in
cresterea numarului de detectpri, dar pentru ca statisticile continua sa indice o crestere a
presiunii migratoare la frontierele Romaniei, precum si o crestere a numarului cetatenilor
romani returnati din spatiul Schengen, pot fi necesare in viitor resurse suplimentare.
Cu privire la frontierele externe si Schengen, supravegherea si controlul fizic la
frontierele de nord si de est cu Moldova si Ucraina ar trebui abordate cu prioritate. Politia
de Frontiera Romana continua sa faca progrese atat in modernizarea structurilor si
practicilor de lucru cat si in dezvoltarea eficacitatii. Exista, totusi, o mare lipsa de personal
in Politia de Frontiera de vreme ce exista mai mult de 4.500 posturi care ar trebui ocupate.
In ceea ce priveste demilitarizarea, numarul militarilor angajati pe baza de contract a scazut
in mod semnificativ, dar mai sunt multe de facut de vreme ce mai sunt inca 5.400 angajati
in cadrul Politiei de Frontiera. Militarii pe baza de contract care mai sunt inca angajati,
precum si personalul suplimentar care va fi recrutat in cadrul Politiei de Frontiera,
aproximativ 10.000 oameni, trebuie pregatiti ca agenti profesionisti, conform Legii privind
statutul politistului. Facilitatile de pregatire din cadrul Politiei de Frontiera ar trebui sporite
cu prioritate pentru a face fata acestei cereri mari. Sunt de asemenea necesare planuri de
actiune coerente si realiste pentru a raspunde provocarilor in domeniul recrutarii si
pregatirii profesionale. Mai mult decat atat, ar trebui intarite capacitatea de a realiza analize
de risc si alocarea rationala a resurselor pentru manageri.
Planul de Actiune Schengen prezentat in iulie 2004 este primul document strategic
prezentat de Romania care demonstreaza o intelegere deplina a mecanismului de
implementare in doua etape a acquis-ului Schengen. In continuare, acesta trebuie
implementat corect si in intregime. Strategia managementului integrat revizuita subliniaza
necesitatea unei cooperari inter-institutionale sporite; structurile ar trebui dezvoltate pentru
a permite reuniuni periodice la nivel tehnic si operational. Cooperarea cu statele vecine in
vederea sporirii securitatii la frontiere ramane inegala, nefiind inregistrat un progres
semnificativ cu Ucraina sau Moldova, ambele state fiind afectate de un nivel ridicat de
migratie ilegala. Centrul de contact trilateral de la Galati functioneaza doar cu oficiali
romani. Nu a fost obtinut nici un acord cu Ucraina cu privire la delimitarea platformei
continentale sau frontierei maritime. Romania are acorduri de cooperare bilaterale sau
multilaterale cu unele state membre UE pe problematica managementului frontierei. Sunt
necesare in continuare investitii pentru a echipa mai bine echipele mobile de control, pentru
echipamentul din a doua linie, pentru amprentare la punctele de trecere a frontierei, pentru
echipament de comunicatii, pentru monitorizarea noii rute de feribot intre Turcia si portul
Constanta, cat si pentru echipament de supraveghere si interventie pentru coasta Marii
Negre si pentru Dunarea si Prut.
In domeniul migratiei, constituirea Autoritatii pentru Straini ca o structura autonoma
reprezinta un progres real, iar capacitatea administrativa a fost intarita prin crearea unor
posturi suplimentare, instruire cu statele membre UE si achizitie de echipament IT. Eforturi
suplimentare sunt necesare pentru completarea a 30% din posturile inca vacante, in special
pentru ca numarul personalului a scazut, pe perioada de raportare, de la 490 la 430. Nivelul
semnificativ al migratiei economice este o caracteristica a societatii romanesti: se estimeaza
ca 1,7 milioane de romani au migrat deja in cautarea unui loc de munca.
In ceea ce priveste politica de azil, Romania a facut pasi importanti pentru a alinia legislatia
nationala cu practicile UE si pentru a imbunatati capacitatea de primire a cererilor de azil.
Aceste prevederi sunt destinate, in parte, abordarii problemelor privind integrarea
refugiatilor si solicitantilor de azil, dar implementarea trebuie facuta in totalitate. Oficiul
National pentru Refugiati a continuat sa promoveze cooperarea inter-institutionala si
lucreaza indeaproape cu Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati precum si cu
organizatiile neguvernamentale locale. Oficiali moldoveni au beneficiat, de asemenea, de
instruire. Personalul din cadrul altor servicii direct implicate in domeniul azilului si
refugiatilor (politia nationala, Autoritatea pentru Straini si Politia de Frontiera) ar trebui sa
beneficieze de instruire suplimentara, iar cooperarea inter-institutionala la nivel de executie
ar trebui intensificata. Locurile vacante din cadrul Oficiului National pentru Refugiati ar
trebui ocupate, iar personalul nou angajat trebuie instruit. Romania trebuie sa adopte in
curand un plan de implementare a EURODAC, iar statiile de lucru AFIS trebuie
modernizate pentru a fi conforme cu EURODAC.
In domeniul cooperarii politienesti si luptei impotriva crimei organizate, reforma politiei
nationale a continuat, dar este inca departe de a se fi incheiat si ar trebui accelerata. O
atentie deosebita trebuie acordata descentralizarii efective si delegarii de competente catre
regiuni, elaborarii unei politici moderne de resurse umane care sa permita dezvoltarea
carierei si promovarii pe baza meritelor, cresterii numarului de personal (exista inca 7.000
de posturi vacante) astfel incat suficient de multi politisti sa poata asigura aplicarea
consecventa a legii in Romania. Jandarmeria, care este o structura militara, este
responsabila pentru o gama variata de competente, iar aceasta institutie are, de asemenea,
18.000 de posturi vacante. Reformarea lungului si costisitorului program de pregatire de 4
ani pentru noii recruti din cadrul politiei nationale ar putea fi utila in acest sens.
Capacitatea operationala a structurilor de aplicare a legii, precum si fluxul informational
dintre acestea trebuie, de asemenea, imbunatatite si este necesar de urgenta un sistem
integrat de comunicatii accesibil la nivel national. Cooperarea intre structurile de aplicare a
legii si instante, trebuie de asemenea imbunatatita. Colaborarea dintre politia nationala si
jandarmerie ramane nesatisfacatoare. Se impune de urgenta ca Romania sa ia o decizie
strategica clara, fie in favoarea mentinerii sistemului politienesc dual, fie in sensul adoptarii
unui sistem unitar, impreuna cu legislatia aferenta care sa defineasca responsabilitatile si
respectiv colaborarea dintre politie si jandarmerie. Sistemul de detentie al politiei ar trebui
revizuit, pentru a asigura conditii mai bune. In ceea ce priveste cooperarea politieneasca
internationala, reteaua ofiterilor de legatura a fost extinsa si consolidata, dar contactele cu
serviciile politienesti din statele vecine se afla la un nivel scazut. Se impune existenta unor
indicatori statistici mai relevanti si mai credibili in ceea ce priveste rata criminalitatii.
Romania ramane o tara de origine, tranzit si destinatie pentru victimele traficului de fiinte
umane. Este inca necesara o strategie anti-criminalitate coerenta si cuprinzatoare.
Romania a continuat sa inregistreze progrese in ceea ce priveste consolidarea capacitatii
institutionale de lupta impotriva crimei organizate, iar in perioada de referinta DGCCOA a
recrutat un numar semnificativ de personal (desi 259 din 1.178 posturi sunt inca vacante) si
a primit sedii suplimentare. Cu toate acestea, unitatea de politie ce lucreaza sub acoperire si
Oficiul National pentru Protectia Martorului necesita resurse suplimentare pentru a deveni
complet operationale.
Romania continua sa ia masurile corespunzatoate in lupta impotriva terorismului si este
parte a principalelor acorduri internationale in acest domeniu.
In ceea ce priveste lupta impotriva fraudei si a coruptiei, eforturile s-au concentrat pe
masuri legislative si sanctiuni. Principalele provocari nu rezida insa in cadrul legal
inadecvat, iar eforturile ar trebui sa se concentreze in prezent pe asigurarea implementarii
efective. Institutiile din cadrul sistemului justitiei penale sunt in continuare afectate de
coruptie. Testele de integritate si sanctiunile disciplinare sunt preferate adesea in locul
proceselor penale in ceea ce priveste coruptia, dar o asemenea abordare nu este una dintre
cele mai eficiente descurajari si nici nu are ca rezultat cresterea increderii publice in aceste
institutii. Responsabilitatile, activitatile si resursele alocate DGIPI din cadrul MAI trebuie
inca revizuite, iar impactul nou-infiintatei Directii Anti-Coruptie si Standarde Profesionale
va fi monitorizat in acest context.
Desi PNA a inregistrat anumite succese in cazuri de mica coruptie, trebuie sa continue sa
demonstreze capacitatea de a rezolva efectiv cazurile de mare coruptie, sensibile din punct
de vedere politic. De asemenea, in Romania trebuie sa sporeasca constientizarea publicului
cu privire la consecintele negative ale coruptiei si la potentialele conflicte de interese.
Trebuie sa continue implementarea legislatiei recent adoptate, privind protejarea intereselor
financiare ale Comunitatilor si protectia monedei Euro impotriva falsificarii.
In ceea ce priveste lupta impotriva drogurilor, Strategia Nationala 2003-2004 trebuie sa fie
urmata de o alta strategie care trebuie elaborata. Agentia Nationala Antidrog functioneaza
eficient si este aproape in intregime completata cu personal, dar bugetul i-a fost redus cu
50%. Cooperarea inter-institutionala in lupta impotriva drogurilor ramane redusa, in special
in ceea ce priveste agentiile care trebuie sa comunice cu Punctul National Focal. Trebuie
elaborat in regim de urgenta un program de lucru clar privind orice astfel de activitati
comune. Mai mult, Punctul National Focal are nevoie de mai mult personal si de un buget
mai mare pentru a-si indeplini rolul in mod efectiv. Statisticile privind capturile de droguri
trebuie sa fie unificate intre diferitele agentii de aplicare a legii. Este necesara o
imbunatatire considerabila a luptei impotriva drogurilor avand in vedere faptul ca traficul
de droguri in si prin Romania cat si fabricarea de droguri sintetice in Romania raman
provocari grave. Aplicarea legii in toate domeniile continua sa fie redusa, iar capturile de
droguri la frontiera raman in continuare, in majoritatea cazurilor, extrem de reduse.
In Romania, cadrul legal in domeniul spalarii banilor este in mare masura aliniat la acquis,
dar mai sunt necesare ajustari minore pentru armonizarea cu Decizia Cadru a Consiliului
din iunie 2001 privind spalarea banilor, identificarea, urmarirea, stoparea, capturarea si
confiscarea instrumentelor si de producere a infractiunii. In plus, prevederile legii de
combatere a spalarii banilor trebuie aliniate la practica UE referitoare la respectarea
secretului profesional de catre avocati precum si nesolicitarea condamnarii pentru
infractiunea imputata inainte de a fi posibila urmarirea penala. ONPCSB inregistreaza
dificultati in ceea ce priveste capacitatea sa de a efectua analize eficiente in mod operativ.
S-a imbunatatit organizarea practica si functionala a Unitatii Nationale de Informatii
Financiare, desi mai exista 12 posturi vacante care trebuie ocupate. Trebuie imbunatatita
cooperarea cu diferitele entitati care sunt obligate sa raporteze, in particular cazinourile si
salile de jocuri de noroc.
In domeniul cooperarii vamale, este necesara in continuare implementarea Actiunii comune
din 1996 privind cooperarea intre autoritatile vamale si organizatiile de afaceri in
combaterea traficului de droguri. Trebuie continuate pregatirile pentru adoptarea
Conventiei CIS din 1995 si Conventiei Neapole II din 1997. Este necesara imbunatatirea pe
viitor a cooperarii inter-institutionale, in special intre Politia de Frontiera, Garda
Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor si politia economica specializata in infractiuni
legate de impozite si taxe. In ciuda Planului de Actiune din 2002, coruptia ramane o
provocare in cadrul autoritatii vamale si sanctiunile impotriva persoanelor s-au limitat, in
principal, la disciplina interna.
Referitor la cooperarea judiciara in materie civila si penala, legislatia a continuat sa se
alinieze la acquis, dar inca este necesar ca Romania sa armonizeze prevederile anumitor
instrumente, cum ar fi Conventia de la Haga din 1980 privind aspectele civile ale adoptiei
internationale de copii. A continuat transpunerea domeniilor relevante ale acquis-ului. Cu
toate acestea, trebuie imbunatatita capacitatea practica de realizare a contactelor directe
efective si eficiente intre autoritatile judiciare. Capacitatea de a implementa cu succes
acquis-ul in formele avansate de cooperare judiciara – cum ar fi principiul recunoasterii
reciproce a hotararilor judecatoresti – va depinde in principal de programul in derulare de
reforma a justitiei si de instruirea corespunzatoare a judecatorilor. In ceea ce priveste
cooperarea in materie penala, Romania trebuie sa transfere magistrati de legatura la
EUROJUST.
In domeniul instrumentelor privind drepturilor omului acoperite de acquis, Romania nu a
ratificat Protocolul 12 al Conventiei pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, care vizeaza interzicerea generala a discriminarii.
Concluzii
In opinia sa din 1997, Comisia a concluzionat ca Romania se confrunta cu provocari
deosebite in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne. Romania a facut doar progrese limitate
fata de indeplinirea conditiilor necesare impuse de acquis-ul JAI si ar fi foarte dificil sa
indeplineasca pe termen mediu cerintele (prezente si in viitoare) ale acquis-ului. Comisia a
mers mai departe in a spune ca progresele necesare in acest domeniu au depins de o
reforma institutionala mai cuprinzatoare derivata din procesul politic.
De la Opinie, Romania a facut progrese ferme, in special in ultimii trei ani. A facut reforme
fundamentale in unele domenii si s-a aliniat la majoritatea elementelor din acquis-ul de
JAI.
Negocierile pe acest capitol continua. Romania nu a cerut nici o perioada de tranzitie.
Pentru a fi pregatita ca membru al UE, Romania trebuie sa acorde de urgenta o atentie
sporita finalizarii armonizarii legale, implementarii cadrului legal revizuit si continuarii
intaririi capacitatii administrative. In special, trebuie sa creasca numarul personalului si
capacitatile de pregatire profesionala. Exista domenii importante, inclusiv acquis-ul
Schengen, in care se cer eforturi suplimentare pentru rezolvarea nivelului inegal al alinierii
legislative, care inca persista.
Capacitatea de implementare trebuie de asemenea intarita in mod semnificativ, in special in
ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, cooperarea judiciara, lupta impotriva diverselor
tipuri de crima organizata si managementul frontierei. In plus, Romania trebuie sa-si
sporeasca eforturile pentru a-si dezvolta capacitatea administrativa, in special in domenii
precum managementul integrat al frontierei, lupta impotriva coruptiei si prevenirea
traficului cu fiinte umane, unde cooperarea inter-agentii este esentiala. Eforturile trebuie sa
se axeze pe imbunatatirea contactelor la nivel de executie intre institutiile din sistemul
penal roman si actorii corespondenti din statele vecine. Acest lucru este esential daca se
intentioneaza ca amenintarile criminalitatii transnationale din regiune sa fie combatute mai
eficient. Trebuie acordata atentia cuvenita si alocate resursele adecvate implementarii
depline si la timp a principalelor strategii si planuri de actiune pentru a rezolva aspectele de
ingrijorare mentionate. Romania trebuie sa-si creasca capacitatea administrativa in cadrul
institutiilor relevante, sa implementeze o reforma eficace a sistemului judiciar, sa recruteze
si sa instruiasca personalul necesar si sa ia masuri care au un impact semnificativ asupra
coruptiei.
Capitolul 25: Uniunea Vamala
Acquis-ul aferent Uniunii vamale consta aproape in mod exclusiv din legislatie care este
direct obligatorie in statele membre si nu necesita transpunere in legislatia nationala.
Aceasta include Codul vamal comunitar si Regulamentul sau de aplicare; nomenclatura
combinata, tariful vamal comun si prevederi privind clasificarea tarifara, scutiri si exceptari
de taxe vamale, precum si anumite contingente tarifare; si alte prevederi precum cele
privind controlul vamal al marfurilor contrafacute si pirat, precursori de droguri si bunurile
culturale, asistenta administrativa reciproca in aspecte vamale, impreuna cu acordurile
Comunitatii in domeniile vizate, inclusiv tranzit. Statele membre trebuie sa asigure ca
exista capacitatea de implementare necesara, inclusiv conectarile cu sistemele vamale
informatice ale Comisiei Europene.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la ultimul Raport periodic au fost inregistrate anumite progrese.
In ceea ce priveste acquis-ul din domeniul vamal, au fost inregistrate progrese limitate
referitoare la alinierea legislativa ulterioara anului 2001. In domeniul clasificarii tarifare,
Romania a adoptat in decembrie 2003 nomenclatura combinata pe 2004 si notele sale
explicative.
Romania si-a aliniat legislatia privind scutirile de la taxele vamale pentru anumite categorii
de bunuri.
In mai 2004, Romania si-a aliniat legislatia privind antrepozitele vamale, prin introducerea
depozitelor de tip E si F si a procedurilor standardizate de autorizare. In domeniul bunurilor
cu dubla utilizare, la sfarsitul anului 2003 a fost adoptata o lege privind regimul de control
a bunurilor si tehnologiilor cu dubla utilizare, astfel armonizand in continuare legislatia in
acest domeniu.
In domeniul bunurilor culturale, au fost adoptate in aprilie 2004 normele tehnice privind
exportul temporar sau definitiv al bunurilor culturale mobile, stabilindu-se astfel conditiile
pentru emiterea si forma certificatului de export pentru bunurile culturale mobile.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa si operationala, a fost adoptata o noua
structura organizationala si functionala a Autoritatii Nationale a Vamilor. Aceasta a fost in
mod partial rezultatul transferului de responsabilitate pentru Autoritate dinspre Ministerul
Finantelor Publice catre Autoritatea Nationala de Control. Au fost infiintate mai multe
departamente, in mod special pentru investigatii, gestiunea informatiilor si produse cu
regim special. In cadrul Departamentului de Proceduri Vamale si Tarif au fost infiintate
doua noi directii: Laboratoare Vamale si respectiv Gestiunea Vamuirii Marfurilor pentru
Produsele Agricole.
In martie 2004, Guvernul a aprobat Statutul Personalului Vamal, care il inlocuieste pe cel
din anul 1998. Noul Statut contine regulile privind gradele, functiile, drepturile, obligatiile
si incompatibilitatile. De asemenea, noul Statut al Personalului Vamal contine mai multe
prevederi referitoare la abordarea problemei coruptiei in randul personalului vamal,
inclusiv reguli referitoare la responsabilitatea personalului vamal pentru abaterile acestuia,
premierea comportamentului adecvat si reguli privind conflictul de interese si
incompatibilitatea.
Au fost intreprinse mai multe controale tematice neanuntate de catre personalul vamal, prin
intermediul echipelor mobile care opereaza la nivelul directiilor regionale. In februarie
2004, a fost angajat un consilier anticoruptie strain atasat aparatului de lucru al Primului
Ministru, pentru o perioada de doi ani, si care va avea drept sarcina consilierea si
imbunatatirea strategiei interne de combatere a coruptiei in cadrul Autoritatii Nationale a
Vamilor. A fost infiintata o linie telefonica pentru ca publicul sa poata raporta cazuri de
coruptie si alte activitati frauduloase.
Mecanismul pentru plata prin mijloace electronice a taxelor vamale a fost extins de la 6 la
79 de birouri vamale. La sfarsitul lui 2003, a fost lansata o aplicatie web pentru procesarea
on-line; insa, utilizarea acestei facilitati este inca intr-un stadiu incipient.
La sfarsitul lui 2003, a fost infiintat un nou birou vamal intre Urziceni si Vallaj (Ungaria).
A fost infiintata si echipata o Unitate Nucleara.
Pot fi raportate progrese limitate in ceea ce priveste cooperarea cu mediul economic,
Autoritatea Nationala a Vamilor are un site web extern disponibil numai in limba romana.
Autoritatea Nationala a Vamilor nu prevede nici-o actiune de pregatire profesionala pentru
comercianti pe teme de aspecte vamale.
Cooperarea cu politia de frontiera s-a imbunatatit si, ca urmare a unei actiuni comune, au
fost armonizate procedurile de lucru (cum ar fi planurile operationale, criteriile de selectie
si profilul de risc) la granita cu Bulgaria. Cooperarea cu Oficiul National pentru Prevenirea
si Combaterea Spalarii Banilor se realizeaza in forma unor actiuni comune si a schimbului
de informatii pe baza Protocolului semnat in 2003. Controalele la ghiseele unice, infiintate
in conformitate cu „Memorandumul privind controalele la ghiseele unice efectuate de catre
politia de frontiera si de vama”, functioneaza acum la 17 birouri vamale. Doua acorduri de
cooperare si asistenta reciproca in domeniul vamal au fost incheiate cu Federatia Rusa si
Albania.
Strategia de formare in perioada 2002 – 2006 este in prezent in curs de implementare.
Practic, nu a fost realizata nici o pregatire initiala a personalului vamal datorita numarului
redus al lucratorilor vamali nou angajati incepand cu anul 2000, si nu exista un
management al pregatirii profesionale in cadrul Autoritatii. Marea majoritate a pregatirii
profesionale se refera inca la pregatirea „la locul de munca”, efectuata de obicei de
formatori nespecializati si cu beneficii practice limitate in ce-i priveste pe participanti.
Inca trebuie sa fie infiintata o retea de laboratoare in cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor.
Autoritatea Nationala Vamala a incheiat conventii cu 8 laboratoare externe acreditate.
Mediul tehnic si echipamentul pentru implementarea Retelei Comune de
Conectare/Interfata Comuna a Sistemelor (CCN/CSI) este operationala, inclusiv linia de
rezerva si pregatirea personalului. Sistemele principale informatice de interconectare sunt
in proces de dezvoltare.
Evaluare generala
Legislatia romaneasca este doar partial aliniata la acquis, in special in ceea ce priveste
acquis-ul adoptat incepand cu anul 2001. In unele cazuri, (in special referitor la Informatiile
Tarifare Obligatorii, Informatiile Obligatorii privind Originea si procedurile simplificate)
legislatia existenta nu este pusa in aplicare. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru
finalizarea alinierii legislative la noul acquis comunitar, in special in ceea ce priveste
valabilitatea anumitor autorizatii, regimul precursorilor si scutirile vamale. Este perceputa o
taxa de aproximativ 8 Euro pentru procesarea electronica a declaratiilor vamale prin
intermediul sistemului IT „ASYCUDA”. Acest lucru se intampla pentru majoritatea
declaratiilor vamale. Aceasta taxa reprezinta o masura cu efect echivalent unei taxe vamale
si este incompatibila cu Acordul European si acquis-ul comunitar. Ca masura urgenta,
Romania ar trebui sa elimine aceasta taxa. De asemenea, este aplicata o taxa de 0,5% ad
valorem pentru toate bunurile importate si care nu sunt insotite de un certificat de origine
preferentiala. Aceasta taxa trebuie eliminata cel tarziu pana la data aderarii. Romania
trebuie sa ia in considerare inchiderea graduala a magazinelor duty-free din cadrul
punctelor de trecere vamala terestre si feroviare, pentru a asigura inchiderea definitiva a
acestora la data aderarii.
In ceea ce priveste capacitatea administrativa si teritoriala, desi au fost facute progrese,
Romania inca se confrunta cu deficiente, pentru eliminarea carora este nevoie de actiuni
corective imediate si sustinute.
Lipsa unui sistem intern de pregatire efectiva si continua a condus, in anumite cazuri, la
insuficienta pregatire a personalului vamal si, in consecinta, la implementarea neuniforma a
regulilor vamale si a procedurilor in cadrul teritoriului vamal. Este necesara o folosire mai
eficienta a criteriilor existente pentru analiza de risc in vederea efectuarii controalelor si
utilizarea controalelor documentare trebuie intensificate in comparatie cu cele de fizice. De
asemenea, lipsa informatiilor obligatorii necesare operatorilor si conditiile necesare
eliberarii autorizatiilor privind procedurile simplificate reprezinta o piedica in facilitarea
comertului. In ciuda eforturilor facute de catre autoritati, inclusiv adoptarea noului Statut al
Personalului Vamal, coruptia ramane o problema majora. Eforturile pentru combaterea
acestui fenomen sunt de asemenea impiedicate de cooperarea limitata dintre Autoritatea
Nationala a Vamilor si asociatiile de comert organizat si de comercianti. In ceea ce priveste
domeniul IT si interconectarea, Romania dispune de o Strategie clara inca din 2001.
Romania depune un efort constant pentru a atinge un nivel adecvat pentru capacitatea sa
operationala in domeniul IT la data aderarii si se constata realizarea de progrese intr-un
ritm satisfacator. In cazul in care ritmul actual este mentinut, Romania ar trebui sa fie in
masura sa indeplineasca obligatiile de interoperabilitate IT la data aderarii. Totusi, au
aparut intarzieri semnificative in adaptarea procedurilor de afaceri care sunt legate de
sistemele IT de interconectare.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana sublinia necesitatea alinierii administratiei
vamale romanesti la nivelul unei administratii vamale moderne si nota faptul ca era putin
probabil ca Romania sa fie capabila a indeplini responsabilitatile unei administratii vamale
a Comunitatii Europene in urmatorii cativa ani. De atunci, Romania a realizat progrese in
alinierea legislatiei la acquis, dar au fost inregistrate progrese mai putine in ceea ce priveste
dezvoltarea capacitatii administrative si lupta impotriva coruptiei din cadrul administratiei
vamale. Romania a atins un nivel inalt de armonizare a legislatiei vamale, dar capacitatea
administrativa este inca necorespunzatoare. Negocierile la acest capitol au fost inchise
provizoriu. Romania nu a solicitat perioade de tranzitie in acest domeniu. Romania
indeplineste majoritatea angajamentelor si cerintelor rezultate in cadrul negocierilor de
aderare. Totusi, au intervenit intarzieri in ceea ce priveste transpunerea unor parti ale
legislatiei vamale. Pentru a fi pregatita sa devina stat membru, Romania trebuie sa acorde o
atentie deosebita finalizarii armonizarii legislatiei vamale. De asemenea, sunt necesare
eforturi suplimentare pentru imbunatatirea actualei strategii de pregatire a personalului
pana in anul 2006, pentru a acoperi in mod efectiv tot personalul vamal, toate regulile si
procedurile vamale si pentru a garanta implementarea uniforma a acestora in cadrul
teritoriului vamal. Utilizarea practica a criteriilor de analiza de risc, impreuna cu
controalele ulterioare, trebuie extinse in scopul maximizarii eficientei controalelor fizice si
documentare. Coordonarea interna intre diferitele niveluri ale administratiei vamale trebuie
imbunatatita. Relatia cu operatorii trebuie in continuare imbunatatita, inclusiv prin oferirea
acestora a informatiilor obligatorii si prin utilizarea procedurilor simplificate. Trebuie
continuata pregatirea unei strategii privind stabilirea unei retele de laboratoare in cadrul
Autoritatii Nationale a Vamilor, precum si pregatirea pentru aplicarea masurilor care vor fi
introduse la data aderarii. Romania trebuie, de asemenea, sa continue eforturile de reducere
a nivelului coruptiei din cadrul administratiei vamale. Toate taxele percepute cu ocazia
procesului de vamuire trebuie eliminate. Magazinele duty-free din punctele de trecere
vamala terestre si din punctele de legatura feroviare trebuie, de asemenea, inchise pana la
data aderarii. Romania s-a angajat sa elimine taxa Asycuda din luna ianuarie 2005.
Capitolul 26: Relatii economice internationale
Acquis-ul umanitar in domeniu consta in principal din legislatie obligatorie directa a UE
care nu necesita transpunere in legislatia nationala. Aceasta legislatie a UE rezulta din
angajamentele comerciale ale Comunitatii la nivel bilateral si multilateral, precum si dintrun
numar de masuri comerciale preferentiale autonome. In domeniul ajutorului de umanitar
si al politicii de dezvoltare, tara candidata va trebui sa se conformeze legislatiei UE si
angajamentelor internationale in acest domeniu si sa asigure capacitatea participarii la
politicile UE privind dezvoltarea si ajutorul umanitar.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la ultimul raport, Romania a continuat sa faca progrese in alinierea acquis-ului in
domeniul politicii comerciale comune si sa coordoneze pozitiile si politicile in cadrul OMC
cu cele ale UE, in special in privinta Agendei de negocieri privind dezvoltarea de la Doha.
In ceea ce priveste politica comerciala comuna, pana la aderare, Romania va trebui sa isi
alinieze tarifele la cele folosite in UE. Tarifele aplicate in prezent de Romania se ridica in
medie la 18.4% (clauza natiunii celei mai favorizate) pentru toate produsele, 29.5% pentru
produsele agricole, 21.3% pentru produse piscicole si 15.2% pentru produse industriale.
Prin comparatie, tarifele practicate in UE se ridica la 6.3% pentru toate produsele, 16.2%
pentru produsele agricole, 12.4% pentru produsele piscicole si 3.6 la produsele industriale.
Abaterile Romaniei de la nivelul tarifelor de import aferente clauzei natiunii celei mai
favorizate aplicabile importului de produse industriale au sporit pe perioada de raportare si
aceeasi situatie se prezinta si pentru unele bunuri agricole.
In ianuarie 2004, a fost aprobat un regulament priind ajutorul de stat in domeniul asigurarii
pentru creditele de export pe termen scurt. O noua legislatie privind controlul exportului de
produse si tehnologie cu dubla utilizare fost introdusa in septembrie 2003 impreuna cu
reglementarilor de implementare din octombrie. In iunie 2004, a fost adoptata legislatia
necesara pentru continuarea procesului de aliniere a Romaniei la acquis-ul privind
produsele si tehnologiile cu dubla utilizare.
In ceea ce priveste acordurile bilaterale cu tarile terte, Romania a semnat in septembrie
2003 un Memorandum de Intelegere si un Protocol Aditional cu Statele Unite ale Americii
in privinta acordului bilateral de investitii din 1992. In decembrie 2003, Romania si Serbia
si Muntenegru au semnat un acord de liber schimb care a intrat in vigoare in iulie 2004. In
octombrie 2003, acorduri de liber schimb cu terte tari din Balcanii de Vest (Fosta
Republica Iugoslava a Macedoniei, Albania si Bosnia si Hertegovina) au fost ratificate si
au intrat in vigoare. Negocieri pentru acorduri similare se afla in desfasurare cu Egipt si
Maroc.
In timp ce Romania ramane fara o politica de dezvoltare si nu este un donator
international, Biroul pentru Asistenta in Dezvoltare a fost infiintat in cadrul MAE si a
devenit operational in decembrie 2003. In anul 2004, au fost facute progrese in stabilirea
unui cadrul politic. Un grup de lucru inter-ministerial si-a inceput recent activitatea in
vederea definirii obiectivelor viitoare ale strategiei pentru cooperare in domeniul
dezvoltarii precum si in vederea realizarii unui inventar al programelor Romaniei
referitoare la tari terte, ce pot fi asimilate asistentei pentru cooperarea in domeniul
dezvoltarii. MAE coopereaza indeaproape cu serviciile Comisiei in vederea construirii
capacitatii in domeniul dezvoltarii. Romania a realizat contributii voluntare la programele
si fondurile de dezvoltare ale Natiunilor Unite. De asemenea, a furnizat asistenta umanitara
in perioada de raportare, in particular pentru Iran si Maroc ca urmare a unor puternice
cutremure.
Evaluare generala
In ceea ce priveste OMC, Romania a continuat sa isi coordoneze pozitiile si politicile din
cadrul OMC cu cele din cadrul UE. Romania trebuie sa continue cooperarea si coordonarea
indeaproape cu Comisia in cadrul negocierilor GATS – in special in vederea facilitarii
convergentei viitoare angajamentelor viitoare din cadrul GATS si a celor referitoare la
clauza natiunii celei mai favorizate cu cele ale UE.
Printre alte acorduri, Acordul de Protejare a Investitiilor Straine cu Canada si Acordul de
Comert, Navigatie si Prietenie cu Japonia trebuie aduse in conformitate cu acquis-ul.
Romania a demarat re-negocierile cu Canada si a contactat Japonia in acest sens. Romania
nu a ratificat inca Protocolul Aditional al Tratatului bilateral de investitii cu SUA.
Luand in considerare faptul ca adaptarea si denuntarea acordurilor bilaterale reprezinta o
problema complexa, ce necesita timp, Romania trebuie sa isi prioritizeze procesul de
analiza a compatibilitatii acordurilor bilaterale cu obligatiile de stat membru al UE si sa
stabileasca un calendar de implementare in vederea aducerii lor in conformitate cu acquisul
pana la data aderarii.
Romania si-a indeplinit in totalitate angajamentele asumate in cadrul Memorandumului de
Intelegere al Pactului de Stabilitate din 2001 referitor la liberalizarea comertului si a
incheiat acorduri cu toate tarile implicate.
Noua legislatie in domeniul creditelor de export pe termen scurt este in conformitate cu
legislatia comunitara. In ceea ce priveste creditul pe termen mediu si lung pentru
operatiunile de export, eforturi suplimentare sunt necesare in vederea alinierii la
Aranjamentul Creditelor de Export al OCDE, in special la ratele minime ale primelor de
risc politic, astfel incat sa se asigure deplina conformitate cu reglementarile UE. Sunt
necesare modificari legislative pentru asigurarea conformitatii cu cel mai recent
Regulament al Consiliului privind bunurile cu dubla utilizare, desi alinierea deplina, in
special in domeniul autorizarii generale a exporturilor, nu poate fi realizata decat la data
aderarii. Romania continua sa mentina industria la curent cu evolutiile in domeniu si a
dezvoltat contacte bilaterale cu statele membre UE in vederea schimbului de practici
referitoare la aspecte privind controlul exportului. UE continua sa sprijine aplicarea
Romaniei la Regimul de Control al Tehnologiei Rachetelor.
Departamentul pentru Comert International si Promovare Economica, readus in
responsabilitatea MEC, a continuat sa functioneze eficient. Departamentul dispune de
personalul si resursele necesare.
Au continuat eforturile pentru dezvoltarea capacitatii administrative a Agentiei Nationale
pentru Controlul Exporturilor prin formarea la locul de munca si dezvoltarea retelelor
internationale. Biroul de Dezvoltare a devenit operational dar sunt necesare eforturi
suplimentare pentru realizarea structurilor necesare gestionarii si dezvoltarii ajutorului
umanitar. In acest context, trebuie luate in considerare angajamentele asumate in cadrul
Conferintei Internationale de la Monterrey si confirmate la Barcelona conform carora toate
statele membre doneaza pana in anul 2006 0.33% din PIB asistentei oficiale pentru
dezvoltare.
Concluzii
In opinia din 1997, Comisia a concluzionat ca Romania trebuie sa fie capabila pe termen
mediu sa indeplineasca cerintele Comisiei in acest domeniu, cu conditia de a-si intari
eforturile de eliminare a barierelor comerciale existente in vederea alinierii la regimul
comercial al UE.
De la aceasta opinie, barierele comerciale au fost progresiv eliminate, si Romania a atins un
nivel inalt al alinierii cu acquis-ul.
Negocierile la acest capitol au fost inchise provizoriu. Romania nu a solicitat nici un
aranjament tranzitoriu si indeplineste angajamentele si cerintele ce reies din negocierile de
aderare in domeniul relatiilor economice internationale.
In vederea definitivarii pregatirilor de aderare, eforturile Romaniei trebuie sa se axeze
acum pe aducerea tuturor tratatelor bilaterale in conformitate cu acquis-ul prin realizarea
conformitatii lor cu obligatiile de stat membru al UE pana la data aderarii. De asemenea,
Romania trebuie sa se concentreze pe aplicarea acquis-ului in domeniul bunurilor cu dubla
utilizare si a creditelor de export. Totodata, trebuie sa dezvolte o politica umanitara si de
dezvoltare credibila si sa construiasca institutiile necesare si capacitatea administrativa.
Captolul 27: Politica externa si de Securitate comuna
Acquis-ul comunitar privind Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) se bazeaza
pe acte normative emise sub al doilea pilon si indirect sub primul pilon, inclusiv acorduri
internationale care creeaza obligatii de natura legala. El se bazeaza, de asemenea, pe
declaratii politice si acorduri, pentru a directiona dialogul politic in cadrul PESC, pentru a
se alinia la declaratiile UE si pentru aplicarea de sanctiuni si masuri restrictive acolo unde
acestea sunt necesare.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
De la ultimul Raport Periodic, Romania a continuat sa-si alinieze pozitia politicii sale
externe si de securitate la cea a Uniunii Europene.
Romania si-a continuat participare activa la dialogul politic in cadrul PESC, inclusiv la
reuniuni desfasurate la nivel de Directori Politici, Corespondenti Europeni si Grup de lucru.
Romania a aratat un interes sustinut in dezvoltarea Politicii Europene de Securitate si
Aparare (PESA) ca parte a PESC si a participat la discutii pe aceasta tema cu UE in
formatul UE+15, iar dupa extinderea din mai 2004, in format UE+5 (tarile europene
membre ale NATO si care nu sunt membre ale Uniunii Europene si statele candidate la
aderarea la UE).
Romania a continuat sa se alinieze cu regularitate la sanctiunile si masurile restrictive ale
UE, la luarile de pozitii, declaratiile si demersurile acesteia atunci cand a fost invitata sa
faca acest lucru, inclusiv la masurile cu caracter negativ. Romania a avut un rol activ in
dezbaterile care au precedat elaborarea Strategia Europeana de Securitate si la consultarile
dintre UE si tarile asociate. Romania a implementat embargourile si masurile restrictive
impuse de catre ONU, UE , OSCE si alte organizatii, in calitatea sa de stat parte la Acordul
Wassenaar privind controlul exporturilor de armament conventional si de produse cu dubla
utilizare.
Fosta Agentie Nationala pentru Controlul Exporturilor Strategice si pentru Interzicerea
Armelor Chimice (ANCESIAC) a devenit Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor
(ANCEX) si a devenit subordonata administrativ Ministerului Afacerilor Externe. In
perioada de referinta, ANCEX a elaborat al doilea Raport al Romaniei privind Controlul
Exporturilor de Armament Conventional, care a acoperit anul 2002.
In ianuarie 2004, Romania a inceput mandatul sau de doi ani ca membru nepermanent al
Consiliului de Securitate al ONU si a detinut presedintia lunara a Consiliului de Securitate
in iulie 2004. De asemenea, Romania a prezidat Comitetul 1518 pentru Irak si a detinut
vicepresedintia Comitetului 1267 privind sanctiunile impuse Talibanilor si Al Qaeda.
In perioada de referinta nu se constata nici o evolutie cu privire la pozitia Romaniei relativa
la Tribunalul Penal International.
Romania impartaseste abordarea UE privind consolidarea perspectivelor europene ale
statelor din Balcanii de Vest prin intarirea cadrului furnizat de catre Procesul European de
Stabilizare si Asociere, cu elemente inspirate din actualul proces de extindere. De
asemenea, Romania a salutat decizia UE de a initia o politica coerenta fata de viitorii sai
vecini prin intermediul Politicii Europene de Vecinatate si a sprijinit in mod constant
includerea in aceasta a statelor din sudul Caucazului. Totodata, Romania a propus
incheierea cu Republica Moldova a unui „Parteneriat pentru Europa” si este un participant
activ la Procesul de Cooperare Dunareana.
Romania a reiterat vointa sa de a contribui atat la misiunile Fortei de Reactie Rapida a UE,
cat si la instrumentele civile ale UE de management a crizelor. Romania participa la
misiunile militare si de politie desfasurate sub comanda UE in Bosnia si Hertegovina si in
Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. Romania a depus eforturi considerabile pentru a
sprijini misiunile internationale de mentinere a pacii, participand la o serie de operatiuni de
mentinere a pacii si de monitorizare ale ONU, KFOR, SFOR, ISAF si ale OSCE. Romania
a mentinut trupe combatante in Afganistan si a in august 2003 a trimis in Irak un batalion
care se afla sub comanda poloneza si britanica. La nivel regional, Romania participa la
Pactul de Stabilitate si detine presedintia Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est
pentru perioada 2004 – 2005.
Evaluare generala
Romania a continuat sa se alinieze la Politica Externa si de Securitate Comuna a Uniunii
Europene si a confirmat rezultatele sale bune din acest domeniu. Romania a continuat sa
joace un rol important de lider regional in vederea sprijinirii eforturilor de a consolida
stabilitatea si securitatea in Europa de Sud-Est.
Oficialii romani din cadrul Ministerului Afacerilor Externe au demonstrat din nou abilitatea
lor de a implementa cu succes prevederile referitoare la PESC. Ministerul Afacerilor
Externe are un Corespondent European, dar nu a fost numit inca un Director Politic
permanent, cu toate ca, in cadrul reuniunilor de cooperare cu UE, atributiile acestuia sunt
indeplinite de catre Directorul General pentru afaceri politice. Ministerul Afacerilor
Externe este conectat la sistemul informational reprezentat de Reteaua Corespondentilor
Asociati, prin care UE comunica cu partenerii asociati in cadrul PESC.
De asemenea, au fost intreprinse eforturi pentru a promova transparenta in relatiile dintre
Guvern si industriile producatoare de armament si pentru a implementa pe deplin Codul de
Conduita al UE privind Exporturile de Armament. Trebuie asigurata in continuare lupa
impotriva transferurilor neautorizate de armament. Trebuie adoptata legislatie orizontala
care sa permita aplicarea automata a sanctiunilor economice. De asemenea, avand in vedere
ca Ucraina a demarat unilateral in mai 2004 constructia canalului Bastroe in Delta Dunarii,
trebuie realizat un acord cu aceasta in privinta delimitarii platoului continental si a
frontierei maritime.
Concluzii
In Opinia sa din 1997, Comisia Europeana a mentionat ca Romania trebuie sa fie capabila
sa indeplineasca in mod efectiv obligatiile sale in domeniul politicii externe si de securitate.
De la emiterea Opiniei, Romania a continuat sa inregistreze in mod constant progrese in a
se alinia la acquis-ul din domeniul PESC, si rezultatele sale au fost in ansmablu
satisfacatoare.
Negocierile la acest capitol au fost provizoriu inchise. Romania nu a solicitat nici o
perioada de tranzitie. Romania indeplineste in general angajamentele si cerintele care
deriva din cadrul negocierilor de aderare la acest capitol.
Pentru a finaliza pregatirile de aderare, Romania trebuie sa-si concentreze eforturile pe
implementarea deplina a Codului de Conduita privind Exporturile de Armament si pe lupta
impotriva transferurilor neautorizate de armament. Cadrul legislativ privind controlul
armamentelor si sanctiunile economice trebuie completat si trebuie finalizat procesul de
constituire a structurilor administrative necesare participarii la PESC.
Capitolul 28: Control financiar
Acquis-ul la acest capitol este reprezentat, in mare parte, de principiile agreate pe plan
international si la nivelul UE in ceea ce priveste controlul financiar public intern care
trebuie transpuse in sistemele de audit si control ale intregului sector public. In particular,
acquis-ul solicita existenta unor sisteme de control si management financiar transparente si
eficiente; sisteme de audit intern independente functional; unitati centrale de armonizare
pentru aceste doua domenii, responsabile pentru coordonarea si armonizarea
metodologiilor; un audit extern independent al sistemului de control financiar public intern
in sectorul public (Institutie Suprema de Audit); un mecanism de control financiar adecvat
pentru fondurile comunitare si capacitatea administrativa de a asigura protectia echivalenta
si efectiva a intereselor financiare ale UE.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
Au fost inregistrate progrese de la ultimul raport.
In domeniul controlului financiar public intern, nu s-au inregistrat progrese legislative
importante. In februarie 2004, Codul etic al auditorului intern a fost aprobat si publicat.
Progrese au fost inregistrate in descentralizarea functiei de control financiar preventiv de la
MFP catre ordonatorii de credite. Comitetul pentru Audit Public Intern, infiintat in august
2003 cu rol consultativ in probleme legate de control financiar public intern, a devenit
operational.
In domeniul auditului extern, ca urmare a amendamentului la Constitutie din 2003 care
elimina puterea jurisdictionala a Curtii de Conturi si stabileste independenta membrilor sai,
Curtea a fost consolidata din punct de vedere al personalului si un nou departament a fost
creat in cadrul acesteia cu responsabilitati in domeniul auditului in domeniul privatizarii si
managementului fondurilor comunitare.
In domeniul finantarii pre-aderare si a cheltuielilor viitoare aferente actiunilor
structurale Romania a continuat pregatirile pentru trecerea la Sistemul Extins de
Implementare Descentralizata (EDIS) si etapa a treia, Evaluarea conformitatii, a fost
lansata.
MFP a fost desemnata Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. In
ceea ce priveste pregatirile pentru infiintarea institutiilor si sistemelor necesare
managementului fondurilor structurale, mentionam ca, in decembrie 2003, a fost infiintata
Agentia Nationala de Plati. In aprilie 2004, cadrul institutional pentru coordonarea,
implementarea si managementul instrumentelor structurale a fost realizat prin crearea
Agentiei de Plata pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social
European si Fondul de Coeziune. Au fost alocate 300 de posturi. Agentia va deveni
operationala in 2005.
In ce priveste protectia intereselor financiare ale UE, in martie 2004, atributiile Corpului
de Control al Guvernului referitoare la protejarea intereselor financiare ale UE au fost
preluate de Departamentul de inspectie al Primului Ministru si urmarire a utilizarii
transparente a fondurilor comunitare (Departamentul de Inspectie al Primului Ministru).
Raportul de certificare asupra SAPARD pentru anul financiar 2003 a scos la iveala
potentiale slabiciuni semnificative, pentru care sunt asteptate clarificari din partea
autoritatilor romane.
In ce priveste protejarea euro impotriva contrafacerii, nu se pot raporta progrese.
Evaluare generala
Progrese substantiale au fost inregistrate in domeniul controlului financiar preventiv, in
special prin descentralizarea controlului financiar preventiv catre centrele de venituri si
cheltuieli. Totusi, trebuie acordata atentie dezvoltarii unei politici care sa acopere toate
functiile manageriale contabile din sectorul public, in conformitate cu standardele agreate
la nivel international. Trebuie dezvoltate proceduri, manuale, piste de audit.
O Unitate Centrala de Armonizare pentru Sistemele de Control si Management financiar
trebuie sa fie infiintata si sa devina operationala cat mai curand. Unitatea Centrala de
Armonizare pentru Auditul Public Intern, care a devenit operationala in martie 2003,
trebuie sa fie consolidata (prin instruirea personalului si dezvoltarea metodelor de lucru
aferente independentei sale functionale).
In ceea ce priveste auditul extern, ca urmare a amendamentului la Constitutie din 2003,
Legea referitoare la activitatea Curtii de Conturi trebuie modificata astfel incat sa specifice
independenta financiara a Curtii si sa introduca auditul bazat pe sisteme si performanta.
Romania trebuie sa imbunatateasca procedurile formale pentru scrutinul parlamentar in ce
priveste rezultatele auditului Curtii si transparenta si diseminarea rapoartelor Curtii de
Conturi. In vederea sporirii capacitatii institutionale a Curtii, este necesara continuarea
instruirii personalului.
In ce priveste controlul finantarii pre-aderare si cheltuielile viitoare aferente actiunilor
structurale, Romania trebuie sa isi concentreze eforturile pe pregatirea pentru EDIS si pe
managementul fondurilor de pre-aderare si al fondurilor structurale.
In domeniul protejarii intereselor financiare ale UE, Romania trebuie sa continue
eforturile de dezvoltare atat a cadrului cat si implementarii legislatiei in vederea asigurarii
functionarii continue a structurilor administrative ca urmare a reorganizarii guvernamentale
din martie 2004. Un Aranjament de Cooperare intre Departamentul de Inspectie a Primului
Ministru si OLAF ar trebui sa inlocuiasca pe anteriorul incheiat cu Corpul de Control al
Primului Ministru.
In vreme ce eforturi au fost depuse in vederea elaborarii normelor metodologice pentru
controlul si recuperarea fondurilor comunitare, trebuie acordata o atentie suplimentara
dezvoltarii unor mecanisme eficiente pentru conducerea investigatiilor anti-frauda si
posibila urmarire judecatoreasca. Strategia Anti-frauda 2003 pentru Protejarea Intereselor
Financiare ale CE trebuie sa fie in continuare dezvoltata, luand in considerare experienta
practica castigata prin implementarea acestei strategii.
In ce priveste protejarea euro impotriva contrafacerii, cea mai mare parte a acquis-ului a
fost transpusa. Romania a infiintat Biroul Central National, Centrul National de Analiza si
Centrul National de Analiza a Monedei. Romania trebuie sa asigure conformitatea cu
cerintele institutiilor financiare de a retrage din circulatie monedele contrafacute si sa le
predea autoritatilor competente. Sanctiuni corespunzatoare trebuie prevazute in acest sens
(a se vedea Capitolul 24 – Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne).
In decembrie 2003, Comisia a adoptat o decizie ce desemneaza provizoriu Agentia
SAPARD ca autoritate de management pentru 3 noi masuri SAPARD, pe o baza complet
descentralizata.
Concluzii
In Opinia din 1997, Comisia a concluzionat ca sunt necesare eforturi majore in vederea
intaririi functiilor de control financiar intern.
De la aceasta Opinie, au fost inregistrate progrese. In domeniul controlului financiar
public intern, alinierea legislativa a progresat si a fost dezvoltata capacitatea
administrativa. In domeniul auditului extern, modificari constitutionale au fost adoptate in
vederea asigurarii independentei membrilor Curtii de Conturi. Capacitatea administrativa a
Curtii a fost intarita. Pregatirile pentru managementul viitoarelor fonduri structurale sunt in
plina desfasurare si structurile administrative pentru cooperarea cu OLAF sunt in functiune.
Negocierile la acest capitol au fost incheiate provizoriu. Romania nu a solicitat aranjamente
tranzitorii in acest domeniu. Romania indeplineste in mare parte angajamentele si cerintele
ce au reiesit din negocierile de aderare. Totusi, au aparut intarzieri in armonizarea
managementului financiar si sistemelor de control.
Pentru a fi pregatita pentru statutul de membru al UE, Romania trebuie sa acorde o atentie
deosebita intaririi responsabilitatii manageriale si capacitatii administrative pentru
implementarea sistemelor de control financiar sanatoase precum si dezvoltarii in continuare
a cadrului legislativ si a capacitatii administrative in domeniul auditului extern si protejarii
intereselor financiare ale Comunitatii. Un Document de Politici in domeniul controlului
financiar public intern a fost elaborat si au fost programate activitati de pregatire
profesionala.
Implementarea deplina a masurilor prevazute ar reprezenta o contributie importanta la
asigurarea ca actualele diferente in ce priveste capacitatea administrativa sunt eliminate.
Capitolul 29: Prevederi financiare si bugetare
Acquis-ul in acest domeniu acopera reglementarile referitoare la resursele financiare
necesare pentru finantarea bugetului UE (resurse proprii). Aceste resurse proprii sunt
constituite in principal din contributiile statelor membre din resursele proprii traditionale
provenite din taxe vamale, agricole si pe zahar, resursa TVA si resursa VNB. Statele
membre trebuie sa implementeze capacitatea administrativa adecvata astfel incat sa poata
coordona si asigura calcularea, colectarea, plata si controlul corect al resurselor proprii
precum si raportarea catre UE in vederea asigurarii conformitatii cu reglementarile in
domeniul resurselor proprii.
Progrese inregistrate de la ultimul Raport Periodic
S-au inregistrat progrese de la ultimul raport de tara al Comisiei Europene.
In domeniul elaborarii si executiei bugetului national, implementarea Legii finantelor
publice a continuat sa furnizeze atat cadrul pentru imbunatatirea procesului bugetar cat si o
mai mare claritate a prognozei economice pe termen mediu. In domeniul contabilitatii
publice, s-a continuat activitatea in vederea introducerii contabilitatii pe baza de
angajamente.
Au fost inregistrate progrese in ceea ce priveste pregatirile administrative in domeniul
resurselor proprii si a politicii in domeniile cu implicatii asupra aplicarii directe a
sistemului de finantare al UE. In februarie 2004 a fost creat un grup de lucru in cadrul MFP
in vederea intaririi coordonarii centrale in domeniul resurselor proprii. Acest grup de lucru
este constituit din reprezentantii a cinci subgrupuri, si anume stabilirea, calcularea,
colectarea, furnizarea si controlul resurselor proprii.
La sfarsitul lui martie 2004, au fost semnate protocoale de cooperare intre Ministerul
Finantelor Publice (MFP) si anumite institutii implicate in sistemul resurselor proprii, dar
care nu intrau in jurisdictia MFP, cum ar fi Institutul National de Statistica (INS),
Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) si Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Romania a continuat armonizarea Codului Vamal national si a Prevederilor de
implementare cu legislatia comunitara in domeniu. In ceea ce priveste TVA, au fost
inregistrate progrese in perioada de raportare, in special cu privire la alinierea legislatiei.
Evaluare generala
In ciuda accelerarii pregatirilor de la inceputul anului 2004, sunt necesare in continuare
eforturi pentru dezvoltarea capacitatii administrative in vederea calcularii contributiei
Romaniei la bugetul UE, masuri suplimentare fiind necesare in vederea definitivarii
pregatirilor pentru a deveni stat membru.
In ceea ce priveste resursele proprii traditionale, infrastructura administrativa pentru
colectarea si recuperarea taxelor vamale este in vigoare. Totusi, procedurile si structurile de
implementare pentru colectarea si controlul taxei pe zahar nu exista inca. De asemenea,
trebuie acordata o atentie deosebita cerintelor legate de contabilizarea (conturile A&B) si
raportarea (OWNRES) resurselor proprii traditionale inclusiv implementarii Sistemului de
Contabilitate Vamala in toate birourile vamale. O functie de audit intern exista atat in
sediul central al Vamii romane precum si in cadrul directoratelor regionale ale ANV. Exista
atat personalul necesar cat si infrastructura adecvata.
Totodata, dezvoltarea capacitatii de colectare si control a TVA si taxe vamale (inclusiv
instrumente pentru intarirea platii si combaterea fraudei si evaziunii) si de calculare a VNB
intr-un mod corect si de incredere trebuie continuata.
A fost atins un nivel satisfacator de conformitate cu standardele ESA95 (pentru compilarea
conturilor nationale). Totusi, mai trebuie facute progrese pentru a inregistra conformitatea
deplina, mai ales in ceea ce priveste exhaustivitatea conturilor. Atingerea acestui nivel
depinde in mare masura de existenta personalului si a resurselor necesare.
In plus fata de necesitatea unei coordonari centrale a colectarii, monitorizarii si platii
adecvate a fondurilor de la si catre bugetul UE, capacitatea administrativa trebuie sa fie
intarita in continuare in contextul reglementarilor din domenii ca agricultura, vama,
impozitare, statistica si control financiar.
Concluzii
In opinia din 1997, Comisia a concluzionat ca pentru a putea asigura stabilirea,
monitorizarea si disponibilitatea resurselor proprii in conformitate cu reglementarile
comunitare, Romania trebuia sa imbunatateasca sistemul vamal. In plus, pentru asigurarea
calcularii corespunzatoare a resursei VNB, imbunatatiri semnificative vor trebui aduse
conturilor nationale pentru a asigura ca sunt corecte, omogene si complete. Totodata,
imbunatatirea statisticii pentru elaborarea bazei TVA a fost considerata esentiala pentru
aducerea sistemului TVA romanesc in conformitate cu directivele Comunitatii.
De la aceasta opinie, Romania a facut progrese in pregatirea in domeniu, in special in
aplicarea sistemului resurselor proprii. Alinierea a continuat in domeniul TVA si al taxelor
vamale. De asemenea, au fost inregistrate progrese in domeniul armonizarii cu standardele
ESA95 pentru compilarea conturilor nationale.
Negocierile la acest capitol au fost incheiate provizoriu. Romania nu a solicitat aranjamente
tranzitorii in acest domeniu si indeplineste in mare parte angajamentele si cerintele ce au
reiesit din negocierile de aderare la acest capitol.
In vederea definitivarii pregatirilor de a deveni stat membru, eforturile Romaniei trebuie sa
se concentreze acum pe dezvoltarea unui nivel adecvat al capacitatii administrative si pe
calcularea adecvata a resurselor proprii ce urmeaza a fi utilizate pentru contributia la
bugetul UE. Sunt necesare eforturi sustinute pentru intarirea capacitatii administrative in
contextul politicilor de baza in domeniul statisticii privind vama, TVA si VNB. Aceasta
presupune o capacitate adecvata de colectare si control a TVA si a taxelor vamale (inclusiv
instrumente pentru efectuarea platii si combaterea fraudei si evaziunii) precum si de
calculare a VNB intr-un mod corect si exhaustiv, conform standardelor ESA95.
3.2 Traducerea acquis-ului
Tarilor candidate li s-a solicitat traducerea actele normative reprezentand acquis-ul
comunitar in limbile nationale pana la data aderarii. Numai legislatia primara si secundara
reprezinta un volum considerabil de texte legislative, estimate la peste 90.000 de pagini de
Jurnal Oficial al CE. In ce priveste traducerea acquis-ului, Curtea de Justitie a definit o
serie de sentinte ce vor fi traduse cu prioritate (acestea reprezinta aproximativ 15.000
pagini). Pentru a sprijini tarile candidate in acest demers, este furnizata asistenta prin
intermediul programului Phare. Cu ajutorul TAIEX a fost realizata o baza de date
corespunzatoare atat pentru a cuprinde toate actele traduse cat si pentru a reprezenta un
instrument prin care tarile candidate sa transmita traducerile lor Comisiei Europene si
Consiliului. Revizorii legalizati ai Comisiei si Consiliului examineaza textele trimise; se
intalnesc regulat si intra in legatura cu reprezentantii Directilor centralizate de Coordonare
a Traducerilor din fiecare tara.
In Romania, Directia Coordonare Traduceri este constituita in cadrul Institutului European
din Romania. Responsabilitatile acestuia privesc coordonarea tuturor activitatilor de
traducere, fiind consolidat in vederea cresterii eficientei. Traducerile acquis-ului sunt
publicate pe site-ul oficial al Institutului European, fiind accesibile gratuit. In paralel cu
activitatea de traducere, a fost continuata si cercetarea in domeniul terminologiei specifice.
3.3 Evaluare generala
Fata de Opinie, Romania a inregistrat progrese apreciabile in ceea ce priveste adoptarea
acquis-ului si, mai recent, a inregistrat progrese si in ceea ce priveste intarirea capacitatii
administrative de a implementa si aplica efectiv acquis-ul.
Pe parcursul anului trecut, Romania a inregistrat progrese in marea majoritate a capitolelor
de acquis si este pe punctul de a finaliza transpunerea legislatiei necesare inainte de data
programata pentru aderare, in conditiile in care ritmul actual al progreselor se va mentine.
Pe ansamblu, alinierea la acquis a atins un nivel corespunzator in marea majoritate a
domeniilor. Capacitatea administrativa a fost consolidata in cea mai mare parte a
domeniilor, dar suporta inca imbunatatiri, de vreme ce nu au fost infiintate toate institutiile
necesare. In vederea acoperirii lipsurilor ramase, trebuie acordata atentia cuvenita
implementarii integrale si la timp a strategiilor si planurilor de actiune deja aprobate pentru
intarirea capacitatii administrative.
In cea ce priveste piata interna, Romania a continuat sa inregistreze progrese in
transpunerea legislatiei din domeniul liberei circulatii a marfurilor. Cu toate acestea,
trebuie finalizata transpunerea legislatiei privind achizitiile publice. In plus, practicile care
pun sub semnul intrebarii angajamentul Romaniei de a implementa proceduri de achizitii
publice deschise si transparente trebuie sa inceteze. A continuat alinierea legislatiei in
domeniul liberei circulatii a persoanelor, in special cu privire la recunoasterea reciproca a
calificarilor profesionale si libera circulatie a fortei de munca. Trebuie finalizata alinierea
in ceea ce priveste drepturile cetatenilor, iar capacitatile administrative si de pregatire
profesionala, pe ansamblu, trebuie imbunatatite. Romania a inregistrat progrese
semnificative in ceea ce priveste libera circulatie a serviciilor, in special in domeniul
serviciilor financiare. Romania trebuie sa acorde atentie in continuare eliminarii barierelor
identificate in calea dreptului de stabilire si a liberei circulatii a serviciilor, precum si
dezvoltarii pietei asigurarilor si a titlurilor financiare. Cu toate ca alinierea la acquis-ul
privind libera circulatie a capitalurilor a avansat in continuare, trebuie eliminate restrictiile
existente in ceea ce priveste transferurile de capital si platile, iar nivelul de implementare a
legislatiei de catre Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor
trebuie sa se amelioreze.
Romania a continuat sa inregistreze progrese in transpunerea acquis-ului privind dreptul
societatilor comerciale si a acquis-ului privind protectia drepturilor de proprietate
intelectuala si industriala. In ciuda acestui fapt, gradul de aplicare al acestor drepturi nu a
tinut pasul cu alinierea legislativa. Alinierea legislativa a Romaniei in domeniul
contabilitatii si auditului trebuie finalizata. In timp ce legislatia romaneasca in domeniul
concurentei este, in linii mari, aliniata la regulile antitrust ale UE, in prezent se afla in curs
de definitivare propuneri in vederea finalizarii alinierii la legislatia din domeniul ajutorului
de stat. Nivelul de aplicare a legislatiei de catre autoritatea concurentei din Romania
necesita in continuare o imbunatatire considerabila, in materie de ajutor de stat. Eforturile
intreprinse recent in acest sens trebuie intensificate. Romania trebuie sa se asigure ca
ajutoarele pentru restructurare acordate companiilor siderurgice sunt in conformitate cu
Acordul European.
Romania a inregistrat progrese semnificative in transpunerea acquis-ului din domeniul
agriculturii, precum si din domeniul veterinar si fitosanitar, si si-a intarit capacitatea
administrativa. Cu toate acestea, trebuie imbunatatita in continuare capacitatea
administrativa si de implementare generala. O atentie deosebita trebuie acordata
consolidarii agentiei SAPARD si realizarii elementelor necesare pentru functionarea IACS.
Planurile de modernizare pentru unitatile din sectorul veterinar neconforme cu prevederile
comunitare trebuie introduse neintarziat. Progrese constante au fost inregistrate in sectorul
pescuitului, in ceea ce priveste alinierea si capacitatea administrativa. Cu toate acestea, sunt
necesare eforturi sustinute pentru recrutarea unui numar suficient de personal in cadrul
Inspectiei Piscicole si pentru echiparea cu instrumente de inspectie adecvate. Baza de date
privind pescuitul trebuie infiintata.
Romania a continuat sa inregistreze progrese in transpunerea acquis-ului in domeniul
transporturilor si in consolidarea structurilor administrative din domeniul transportului
rutier, feroviar si aerian. Alinierea este destul de inaintata in sectorul maritim. Starea
tehnica a flotei de navigatie fluviala trebuie imbunatatita.
Romania a inregistrat unele progrese in alinierea la acquis-ul din domeniul impozitarii, iar
in prezent o atentie deosebita trebuie acordata finalizarii alinierii legislative si intaririi
capacitatii administrative. Transpunerea acquis-ului privind politicile sociale si ocuparea
fortei de munca a continuat. In viitor, eforturile vor trebui indreptate in directia finalizarii
alinierii legislative in domeniul dreptului muncii si consolidarii capacitatii Inspectiei
Muncii de a asigura implementarea adecvata in domeniul sanatatii si securitatii la locul de
munca. Atentia cuvenita trebuie acordata promovarii dialogului social si imbunatatirii starii
de sanatate a populatiei, aceasta din urma fiind cu mult sub media UE. Capacitatea
administrativa in ceea ce priveste gestionarea Fondului Social European trebuie
imbunatatita cu prioritate. Progresele legislative in sectorul energiei trebuie insotite de
implementarea integrala si dezvoltarea capacitatii administrative, in special cu privire la
structurile pietei interne a energiei. Trebuie finalizat procesul de restructurare a pietelor de
energie.
Romania a inregistrat progrese constante in ceea ce priveste politica industriala, dar
principala provocare o constituie implementarea acesteia, in conditiile in care deficientele
structurale limiteaza capacitatea de aplicare. Trebuie asigurata transparenta totala a
procesului de privatizare. Progresele in domeniul telecomunicatiilor au continuat, prin
liberalizarea pietei telecomunicatiilor si finalizarea transpunerii acquis-ului.
In ceea ce priveste politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale, au fost
inregistrate progrese in pregatirea pentru implementarea politicilor structurale, prin
desemnarea Autoritatilor de Management si Plata si stabilirea atributiilor acestora, si pentru
adoptarea Planului National de Dezvoltare 2004-2006. Trebuie continuate eforturile de
aliniere a capacitatii administrative la nivelul cerut, pentru ca Romania sa poata beneficia la
maximum de instrumentele structurale. Protectia mediului este un domeniu in care
Romania a atins un nivel satisfacator de aliniere la acquis-ul din majoritatea sectoarelor,
dar in care implementarea este in general in urma. In continuare, transpunerea trebuie sa se
concentreze asupra finalizarii alinierii in domeniile legislatiei orizontale, calitatii aerului,
managementului deseurilor, calitatii apei, protectiei naturii si o serie de alte domenii.
Implementarea acquis-ului transpus ramane principala provocare si, ca urmare, necesita
eforturi crescute. Este de cea mai mare importanta ca administratia de mediu, la toate
nivelele, sa obtina resurse suficiente pentru a face fata necesitatilor crescute in ceea ce
priveste recrutarea si pregatirea personalului, echipamentele. De asemenea, planificarea
strategica, investitiile adecvate si planurile financiare trebuie sa ramana in atentia
serviciilor publice din domeniul protectiei mediului.
Alinierea legislativa din domeniul protectiei si sanatatii consumatorilor este avansata;
Romania a inregistrat progrese apreciabile in ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii
administrative si coordonarea generala a activitatilor de supraveghere a pietei. Trebuie ca
aceste eforturi sa continue, iar implicarea consumatorilor trebuie sa se amelioreze.
Au fost inregistrate progrese legislative in numeroase domenii legate de justitie si afaceri
interne, cu precadere in ceea ce priveste migratia, azilul si cooperarea judiciara in materie
penala si civila. Cu toate acestea, capacitatea de implementare trebuie sa se imbunatateasca
semnificativ in aproape toate domeniile, ca si cooperarea interinstitutionala. Numeroase
agentii si institutii implicate in aplicarea legii sunt inca afectate de lipsa de personal
suficient, ceea ce va necesita si o capacitate superioara de a pregati personalul.
Independenta puterii judiciare trebuie asigurata in mod concret. In ceea ce priveste
combaterea coruptiei, capacitatea de implementare trebuie consolidata substantial, iar
legislatia existenta trebuie aplicata riguros. Romania trebuie sa implementeze planurile
actuale in vederea solutionarii aspectelor sus-mentionate, si mai ales sa consolideze
capacitatea administrativa a institutiilor relevante, sa implementeze efectiv reforma
sistemului judiciar, sa angajeze si sa pregateasca personalul necesar, si sa ia masuri cu un
impact semnificativ asupra coruptiei.
In domeniul vamal au fost inregistrate progrese limitate, iar alinierea legislativa trebuie
finalizata. Coordonarea interna trebuie imbunatatita. In continuare, toate taxele vamale si
masurile cu efect echivalent asupra importurilor si exporturilor din si inspre Comunitate
vor trebui eliminate. Romania a continuat eforturile in domeniul controlului financiar. Cu
toate acestea, cadrul legislativ trebuie finalizat in domeniul auditului extern si al protectiei
intereselor financiare ale Comunitatii. Capacitatea administrativa trebuie consolidata, astfel
incat sa poata fi implementat un sistem financiar solid.
Intr-o serie de sectoare importante trebuie imbunatatita capacitatea globala a administratiei
publice de a implementa si aplica legislatia nou adoptata. Romania a inceput sa abordeze
acest aspect prin reforma cuprinzatoare a administratiei publice. Aceste deficiente nu
privesc doar adoptarea acquis-ului, ci sunt valabile si in cazul gestionarii asistentei
financiare europene. In plus, eforturi suplimentare vor fi necesare in anumite domenii, in
special in ceea ce priveste dreptul societatilor comerciale, politica de concurenta, protectia
mediului, justitia si afacerile interne, uniunea vamala si controlul financiar.
In cadrul negocierilor de aderare au fost inchise provizoriu 27 de capitole. Romania
indeplineste in general angajamentele asumate in negocieri, desi au fost remarcate intarzieri
in anumite domenii.
Avand in vedere progresele realizate fata de Opinie, nivelul de aliniere si capacitatea
administrativa inregistrate de Romania pana la acest moment, evolutia sa in ceea ce
priveste implementarea angajamentelor asumate in negocieri, precum si eforturile de
pregatire aflate in curs, Comisia se asteapta ca Romania sa isi asume obligatiile de stat
membru in conformitate cu calendarul stabilit. In perioada anterioara aderarii, Romania
trebuie sa continue pregatirile, conform angajamentelor luate in cadrul negocierilor.
C. CONCLUZII
Fata de Opinia din 1997, in care Comisia concluziona ca Romania indeplineste criteriile
politice, a fost consolidata si aprofundata in continuare stabilitatea institutiilor ce
garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si respectul si protectia
minoritatilor. Aceasta evolutie s-a accelerat pe parcursul anului trecut. Romania continua sa
indeplineasca criteriile politice.
Au fost inregistrate progrese in ceea ce priveste abordarea necesitatii de reforma
administrativa si judiciara. In mai 2004 a fost lansata o strategie de reforma a administratiei
publice, referitoare la reforma functiei publice, descentralizare si deconcentrare si
coordonarea politicilor. A fost facut un prim pas pozitiv in ceea ce priveste reforma functiei
publice. Infiintarea Cancelariei Primului Ministru ar trebui sa contribuie la imbunatatirea
coordonarii si consistentei politicilor. Recursul la ordonante de urgenta a fost limitat la
„circumstante extraordinare”, dar aceasta nu a rezultat deocamdata intr-o diminuare a
utilizarii acestora. Legile privind libertatea informatiei si transparenta procesului legislativ
trebuie implementate pe deplin. Revizuirea Constitutiei din octombrie 2003 a contribuit la
fluidizarea procesului parlamentar, prin acordarea de responsabilitati primare pentru
diferite tipuri de legislatie ambelor camere. Eforturile de imbunatatire a formularii
politicilor si a procesului legislativ trebuie sa continue. Sunt necesare eforturi suplimentare
pentru intarirea guvernarii la nivel local si regional, in vederea asigurarii implementarii
adecvate a acquis-ului la aceste nivele.
Managementul cazurilor in tribunale si calitatea hotararilor judecatoresti trebuie sa se
amelioreze. Sondajele oficiale confirma existenta posibilitatii ca executivul sa influenteze
rezultatul procedurilor judecatoresti. Cu toate acestea, schimbarile organizationale si
legislative aduse sistemului judiciar din Romania ar trebui sa contribuie la cresterea
independentei si eficientei acestuia. Implementarea concreta este o prioritate.
Coruptia continua sa fie grava si raspandita in Romania. Legislatia anticoruptie a Romaniei
este in general bine dezvoltata, dar capacitatea acesteia de a combate coruptia va depinde
de implementarea efectiva a legii. Eforturi suplimentare sunt necesare in special pentru a
asigura independenta, eficienta si responsabilizarea Parchetului National Anticoruptie.
Resursele de care dispune acesta ar trebui sa se concentreze asupra investigarii coruptiei la
nivel inalt.
Romania continua sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului si a
inregistrat progrese in cateva domenii. Introducerea standardelor nationale pentru serviciile
de protectia copilului si a unor reguli stricte privind adoptiile internationale, ce par a fi in
conformitate cu Conventia ONU privind drepturile copilului, ar trebui sa imbunatateasca in
continuare protectia drepturilor copilului. In ceea ce priveste libertatea de expresie, situatia
juridica a jurnalistilor s-a imbunatatit, dar situatia economica a multor organizatii mass
media ramane precara si sunt necesare eforturi suplimentare pentru a garanta independenta
mass media. Desi restituirea terenurilor agricole este aproape incheiata, este necesara o
abordare mai rapida si mai transparenta in ceea ce priveste restituirea imobilelor si a
proprietatii cultelor religioase. Eforturile de a solutiona problemele privind relele
tratamente in timpul arestului, traficul cu fiinte umane si supraaglomerarea penitenciarelor
trebuie sustinute.
Strategia privind Roma, adresata in mod explicit combaterii discriminarii, este
implementata, dar discriminarea de facto a minoritatii rome ramane raspandita. Sprijinul
acordat abordarii de incluziune in ceea ce priveste invatamantul este o evolutie pozitiva.
Aceeasi tendinta incurajatoare a fost constata in ceea ce priveste sanatatea si ocuparea
fortei de munca.
In Opinia sa din 1997, Comisia confirmase deja eforturile substantiale de reforma,
intreprinse de autoritatile romane in vederea transformarii economiei. Fata de Opinie,
structura si performantele economice s-au imbunatatit semnificativ. Stabilitatea
macroeonomica a fost atinsa, au fost efectuate reforme economice profunde, iar
angajamentul autoritatilor romane fata de respectarea cerintelor economice aferente aderarii
la UE a fost constant.
In concluzie, Romania indeplineste criteriul privind existenta unei economii de piata
functionala. Implementarea hotarata si sustinuta a programului de reforma structurala ar
trebui sa permita Romaniei sa faca fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul
Uniunii.
Ameliorari ar putea fi aduse in sustinerea stabilitatii macroeonomice si in reformele
structurale. Prioritatea trebuie sa revina mentinerii tendintei dezinflationiste si asigurarii
sustenabilitatii pozitiei externe, prin implementarea in continuare a unui mix de politici
prudent, precum si prin reducerea in continuare a deficitului sectorului public in sens larg.
Pentru a realiza aceste deziderate, sunt esentiale progrese substantiale in intarirea
disciplinei financiare, ajustarea permanenta a preturilor la energie astfel incat sa acopere
costurile si imbunatatirea performantelor financiare ale intreprinderilor de stat.
Sustenabilitatea fiscala trebuie imbunatatita, prin continuarea reformei cheltuielilor si
ameliorarea gradului de respectare a obligatiilor fiscale. Procesul de privatizare trebuie
finalizat, diferendele post-privatizare trebuie solutionate iar intreprinderile neviabile trebuie
reorganizate mai rapid. In sectoarele cheie, precum energia, mineritul si transporturile,
urmarirea cu perseverenta a restructurarii trebuie sa fie insotita de eforturi mai vizibile in
directia privatizarii. Progrese substantiale sunt necesare in ceea ce priveste functionarea
sistemului judiciar si a administratiei publice, inclusiv prin aplicarea uniforma si previzibila
a legislatiei, astfel incat sa poata fi creat un mediu de afaceri prielnic si echitabil.
Fata de Opinie, Romania a inregistrat progrese apreciabile in ceea ce priveste adoptarea
acquis-ului si, mai recent, a inregistrat progrese si in ceea ce priveste intarirea capacitatii
administrative de a implementa si aplica efectiv acquis-ul.
Pe parcursul anului trecut, Romania a inregistrat progrese in marea majoritate a capitolelor
de acquis si este pe punctul de a finaliza transpunerea legislatiei necesare inainte de data
programata pentru aderare, in conditiile in care ritmul actual al progreselor se va mentine.
Pe ansamblu, alinierea la acquis a atins un nivel corespunzator in marea majoritate a
domeniilor. Capacitatea administrativa a fost consolidata in cea mai mare parte a
domeniilor, dar suporta inca imbunatatiri, de vreme ce nu au fost infiintate toate institutiile
necesare. In vederea acoperirii lipsurilor ramase, trebuie acordata atentia cuvenita
implementarii integrale si la timp a strategiilor si planurilor de actiune deja aprobate pentru
intarirea capacitatii administrative.
In cea ce priveste piata interna, Romania a continuat sa inregistreze progrese in
transpunerea legislatiei din domeniul liberei circulatii a marfurilor. Cu toate acestea,
trebuie finalizata transpunerea legislatiei privind achizitiile publice. In plus, practicile care
pun sub semnul intrebarii angajamentul Romaniei de a implementa proceduri de achizitii
publice deschise si transparente trebuie sa inceteze. A continuat alinierea legislatiei in
domeniul liberei circulatii a persoanelor, in special cu privire la recunoasterea reciproca a
calificarilor profesionale si libera circulatie a fortei de munca. Trebuie finalizata alinierea
in ceea ce priveste drepturile cetatenilor, iar capacitatile administrative si de pregatire
profesionala, pe ansamblu, trebuie imbunatatite. Romania a inregistrat progrese
semnificative in ceea ce priveste libera circulatie a serviciilor, in special in domeniul
serviciilor financiare. Romania trebuie sa acorde atentie in continuare eliminarii barierelor
identificate in calea dreptului de stabilire si a liberei circulatii a serviciilor, precum si
dezvoltarii pietei asigurarilor si a titlurilor financiare. Cu toate ca alinierea la acquis-ul
privind libera circulatie a capitalurilor a avansat in continuare, trebuie eliminate restrictiile
existente in ceea ce priveste transferurile de capital si platile, iar nivelul de implementare a
legislatiei de catre Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor
trebuie sa se amelioreze.
Romania a continuat sa inregistreze progrese in transpunerea acquis-ului privind dreptul
societatilor comerciale si a acquis-ului privind protectia drepturilor de proprietate
intelectuala si industriala. In ciuda acestui fapt, gradul de aplicare al acestor drepturi nu a
tinut pasul cu alinierea legislativa. Alinierea legislativa a Romaniei in domeniul
contabilitatii si auditului trebuie finalizata. In timp ce legislatia romaneasca in domeniul
concurentei este, in linii mari, aliniata la regulile antitrust ale UE, in prezent se afla in curs
de definitivare propuneri in vederea finalizarii alinierii la legislatia din domeniul ajutorului
de stat. Nivelul de aplicare a legislatiei de catre autoritatea concurentei din Romania
necesita in continuare o imbunatatire considerabila, in materie de ajutor de stat. Eforturile
intreprinse recent in acest sens trebuie intensificate. Romania trebuie sa se asigure ca
ajutoarele pentru restructurare acordate companiilor siderurgice sunt in conformitate cu
Acordul European.
Romania a inregistrat progrese semnificative in transpunerea acquis-ului din domeniul
agriculturii, precum si din domeniul veterinar si fitosanitar, si si-a intarit capacitatea
administrativa. Cu toate acestea, trebuie imbunatatita in continuare capacitatea
administrativa si de implementare generala. O atentie deosebita trebuie acordata
consolidarii agentiei SAPARD si realizarii elementelor necesare pentru functionarea IACS.
Planurile de modernizare pentru unitatile din sectorul veterinar neconforme cu prevederile
comunitare trebuie introduse neintarziat. Progrese constante au fost inregistrate in sectorul
pescuitului, in ceea ce priveste alinierea si capacitatea administrativa. Cu toate acestea, sunt
necesare eforturi sustinute pentru recrutarea unui numar suficient de personal in cadrul
Inspectiei Piscicole si pentru echiparea cu instrumente de inspectie adecvate. Baza de date
privind pescuitul trebuie infiintata.
Romania a continuat sa inregistreze progrese in transpunerea acquis-ului in domeniul
transporturilor si in consolidarea structurilor administrative din domeniul transportului
rutier, feroviar si aerian. Alinierea este destul de inaintata in sectorul maritim. Starea
tehnica a flotei de navigatie fluviala trebuie imbunatatita.
Romania a inregistrat unele progrese in alinierea la acquis-ul din domeniul impozitarii, iar
in prezent o atentie deosebita trebuie acordata finalizarii alinierii legislative si intaririi
capacitatii administrative. Transpunerea acquis-ului privind politicile sociale si ocuparea
fortei de munca a continuat. In viitor, eforturile vor trebui indreptate in directia finalizarii
alinierii legislative in domeniul dreptului muncii si consolidarii capacitatii Inspectiei
Muncii de a asigura implementarea adecvata in domeniul sanatatii si securitatii la locul de
munca. Atentia cuvenita trebuie acordata promovarii dialogului social si imbunatatirii starii
de sanatate a populatiei, aceasta din urma fiind cu mult sub media UE. Capacitatea
administrativa in ceea ce priveste gestionarea Fondului Social European trebuie
imbunatatita cu prioritate. Progresele legislative in sectorul energiei trebuie insotite de
implementarea integrala si dezvoltarea capacitatii administrative, in special cu privire la
structurile pietei interne a energiei. Trebuie finalizat procesul de restructurare a pietelor de
energie.
Romania a inregistrat progrese constante in ceea ce priveste politica industriala, dar
principala provocare o constituie implementarea acesteia, in conditiile in care deficientele
structurale limiteaza capacitatea de aplicare. Trebuie asigurata transparenta totala a
procesului de privatizare. Progresele in domeniul telecomunicatiilor au continuat, prin
liberalizarea pietei telecomunicatiilor si finalizarea transpunerii acquis-ului.
In ceea ce priveste politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale, au fost
inregistrate progrese in pregatirea pentru implementarea politicilor structurale, prin
desemnarea Autoritatilor de Management si Plata si stabilirea atributiilor acestora, si pentru
adoptarea Planului National de Dezvoltare 2004-2006. Trebuie continuate eforturile de
aliniere a capacitatii administrative la nivelul cerut, pentru ca Romania sa poata beneficia la
maximum de instrumentele structurale. Protectia mediului este un domeniu in care
Romania a atins un nivel satisfacator de aliniere la acquis-ul din majoritatea sectoarelor,
dar in care implementarea este in general in urma. In continuare, transpunerea trebuie sa se
concentreze asupra finalizarii alinierii in domeniile legislatiei orizontale, calitatii aerului,
managementului deseurilor, calitatii apei, protectiei naturii si o serie de alte domenii.
Implementarea acquis-ului transpus ramane principala provocare si, ca urmare, necesita
eforturi crescute. Este de cea mai mare importanta ca administratia de mediu, la toate
nivelele, sa obtina resurse suficiente pentru a face fata necesitatilor crescute in ceea ce
priveste recrutarea si pregatirea personalului, echipamentele. De asemenea, planificarea
strategica, investitiile adecvate si planurile financiare trebuie sa ramana in atentia
serviciilor publice din domeniul protectiei mediului.
Alinierea legislativa din domeniul protectiei si sanatatii consumatorilor este avansata;
Romania a inregistrat progrese apreciabile in ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii
administrative si coordonarea generala a activitatilor de supraveghere a pietei. Trebuie ca
aceste eforturi sa continue, iar implicarea consumatorilor trebuie sa se amelioreze.
Au fost inregistrate progrese legislative in numeroase domenii legate de justitie si afaceri
interne, cu precadere in ceea ce priveste migratia, azilul si cooperarea judiciara in materie
penala si civila. Cu toate acestea, capacitatea de implementare trebuie sa se imbunatateasca
semnificativ in aproape toate domeniile, ca si cooperarea interinstitutionala. Numeroase
agentii si institutii implicate in aplicarea legii sunt inca afectate de lipsa de personal
suficient, ceea ce va necesita si o capacitate superioara de a pregati personalul.
Independenta puterii judiciare trebuie asigurata in mod concret. In ceea ce priveste
combaterea coruptiei, capacitatea de implementare trebuie consolidata substantial, iar
legislatia existenta trebuie aplicata riguros. Romania trebuie sa implementeze planurile
actuale in vederea solutionarii aspectelor sus-mentionate, si mai ales sa consolideze
capacitatea administrativa a institutiilor relevante, sa implementeze efectiv reforma
sistemului judiciar, sa angajeze si sa pregateasca personalul necesar, si sa ia masuri cu un
impact semnificativ asupra coruptiei.
In domeniul vamal au fost inregistrate progrese limitate, iar alinierea legislativa trebuie
finalizata. Coordonarea interna trebuie imbunatatita. In continuare, toate taxele vamale si
masurile cu efect echivalent asupra importurilor si exporturilor din si inspre Comunitate
vor trebui eliminate. Romania a continuat eforturile in domeniul controlului financiar. Cu
toate acestea, cadrul legislativ trebuie finalizat in domeniul auditului extern si al protectiei
intereselor financiare ale Comunitatii. Capacitatea administrativa trebuie consolidata, astfel
incat sa poata fi implementat un sistem financiar solid.
Intr-o serie de sectoare importante trebuie imbunatatita capacitatea globala a administratiei
publice de a implementa si aplica legislatia nou adoptata. Romania a inceput sa abordeze
acest aspect prin reforma cuprinzatoare a administratiei publice. Aceste deficiente nu
privesc doar adoptarea acquis-ului, ci sunt valabile si in cazul gestionarii asistentei
financiare europene. In plus, eforturi suplimentare vor fi necesare in anumite domenii, in
special in ceea ce priveste dreptul societatilor comerciale, politica de concurenta, protectia
mediului, justitia si afacerile interne, uniunea vamala si controlul financiar.
In cadrul negocierilor de aderare au fost inchise provizoriu 27 de capitole. Romania
indeplineste in general angajamentele asumate in negocieri, desi au fost remarcate intarzieri
in anumite domenii.
Avand in vedere progresele realizate fata de Opinie, nivelul de aliniere si capacitatea
administrativa inregistrate de Romania pana la acest moment, evolutia sa in ceea ce
priveste implementarea angajamentelor asumate in negocieri, precum si eforturile de
pregatire aflate in curs, Comisia se asteapta ca Romania sa isi asume obligatiile de stat
membru in conformitate cu calendarul stabilit. In perioada anterioara aderarii, Romania
trebuie sa continue pregatirile, conform angajamentelor luate in cadrul negocierilor.
D. PARTENERIATUL PENTRU ADERARE: EVALUARE
GENERALA
Au fost evaluate progresele inregistrate de Romania, precum si stadiul global al pregatirilor
pentru indeplinirea criteriilor de la Copenhaga, concluziile fiind prezentate mai sus.
Prezenta sectiune evalueaza pe scurt gradul de indeplinire a prioritatilor cuprinse in
Parteneriatul pentru Aderare.
In mai 2003 a fost adoptat Parteneriatul pentru Aderare revizuit. Rolul acestui Parteneriat
consta in a sprijini autoritatile romane in eforturile lor de a indeplini criteriile de aderare.
Acest document acopera in detaliu prioritatile in pregatirile pentru aderare, in special in
implementarea acquis-ului, constituind totodata baza pentru programarea asistentei de
preaderare din fonduri comunitare, precum programul Phare.
Romania a continuat sa duca la indeplinire prioritatile stabilite de Parteneriatul revizuit. Pe
ansamblu, au fost inregistrate progrese semnificative, care insa au implicatii neuniforme
asupra obiectivelor prevazute in Parteneriat. Sunt necesare eforturi suplimentare in vederea
indeplinirii actiunilor stabilite in cadrul Parteneriatului pentru Aderare. Pentru o serie de
prioritati, Guvernul va beneficia de asistenta Phare, proiectele referitoare la acestea fiind
incluse in Programul Phare 2004 (a se vedea mai multe detalii la Partea A.2. a prezentului
Raport
In ceea ce priveste criteriile politice, Romania a initiat reforme importante in domeniul
administratiei publice, luptei impotriva coruptiei si justitiei, cu scopul de a consolida
democratia si statul de drept. Progrese suplimentare au fost inregistrate in domeniul
drepturilor omului si protectiei minoritatilor. Cu toate acestea, toata atentia trebuie sa se
indrepte catre implementarea acestor reforme si aplicarea legislatiei existente. Eforturi
considerabile trebuie intreprinse in acest sens si trebuie accelerat ritmul reformelor pentru
indeplinirea acestor prioritatilor prevazute in cadrul Parteneriatului revizuit pentru Aderare.
Romania a inregistrat progrese in implementarea prioritatilor prevazute in cadrul
Parteneriatului revizuit pentru Aderare cu privire la criteriile economice. Datorita in
principal unui mix de politici mai adecvat, Romania a continuat redresarea economica. In
ceea ce priveste reformele structurale, au avut loc privatizari importante in sectorul
industrial si al energiei. Cu toate acestea, trebuie depuse eforturi suplimentare in vederea
solutionarii problemei acumularii de arierate si a reticentei in utilizarea procedurilor de
faliment.
Romania a realizat progrese semnificative in adoptarea si implementarea acquis-ului.
Totusi, sunt necesare in continuare eforturi considerabile in vederea implementarii efective
Decizia Consiliului 2003/397/CE din 19 mai 2003 privind principiile, prioritatile, obiectivele intermediare si
conditiile prevazute in cadrul Parteneriatului pentru Aderare cu Romania (OJ L 145, 12.6.2003, p. 21).
si a aplicarii legislatiei adoptate ca urmare a angajamentelor asumate in cadrul negocierilor.
Pe ansamblu, alinierea legislativa, precum si administratia trebuie dezvoltate in vederea
indeplinirii acestor angajamentelor.
Progresele referitoare la aspectele identificate ca prioritare in Parteneriatul pentru Aderare
sunt discutate in detaliu in cadrul altor sectiuni ale Raportului, in special in cadrul Partii
B.3. Parteneriatul revizuit pentru Aderare urmareste aceeasi structura ca si Raportul de tara.
Parteneriatul revizuit pentru Aderare continua sa reprezinte un instrument principal in
orientarea eforturilor Romaniei in pregatirea pentru aderare. Implementarea acestuia
trebuie sa continue. Parteneriatul revizuit pentru Aderare trebuie sa beneficieze de atentia
politica necesara si ar trebui sa constituie un sprijin pentru Romania in elaborarea agendei
sale legislative si de constructie institutionala.
|
