Romania si Uniunea Europeana
Romania a fost prima tara din blocul comunist care a stabilit relatii oficiale cu CE in martie 1990. Dar exista si o istorie care explica acest lucru.
8.1. Scurta istorie a relatiilor Romania - CEE
Contactele dintre Romania si CEE dateaza inca din 1967 - cand au avut loc primel 727h77h e negocieri bilaterale. Este vorba despre acorduri tehnico-sectoriale - branzeturi, oua, carne porc (Romania a beneficiat de scutire de taxe). Interesul CEE era ca Romania sa nu mai practice preturi de dumping. In anii 70 au fost semnate acorduri de cooperare economica in domeniul produselor agro-alimentare, textile, produse industriale, comert cu carbune si otel. In aceeasi perioada Romania era implicata in negocieri comerciale in cadrul GATT
Cel mai mare succes in relatia bilaterala ante-89 intre Romania si CEE a fost repurtat in 1974 prin semnarea unui acord bilateral de includere a Romaniei in Sistemul General de Preferinte (GSP) al CEE. In 1980 a avut loc crearea Comisiei Mixte Romania - CEE. Oricum, relatiile CEE - Romania s-au deteriorat in a doua jumatate a anilor 80 datorita flagrantelor incalcari ale drepturilor omului si a caracterului regimului Ceausescu.
8.2. Romania in contextul regional al extinderii UE catre est
Entuziasmul creat de caderea regimurilor comuniste a dus la aparitia problemei posibilitatii extinderii CEE. Astfel, incepand cu decembrie 1991 se incheie Acorduri Europene de Asociere intre UE si tarile eliberate din blocul sovietic. Aceste Acorduri reglementeaza cadrul juridic si institutional pentru promovarea relatiilor comerciale si pentru dialog politic institutionalizat. Primele tari cu care s-au incheiat acorduri au fost Ungaria si Polonia in 1991. Romania a semnat un Acord de Parteneriat si Cooperare cu UE in februarie 1993 si care a intrat in vigoare in feb 1995, dupa ratificare.
Aceste tari, foste comuniste, au dorit treptat mai mult: recunoasterea eligibilitatii lor pentru a deveni membre. Consiliul European de la Copenhaga ( iunie 1993) recunoaste explicit principiul extinderii catre statele asociate din CEE si fixeaza o serie de criterii economice si politice de aderare - asa-numitele "criterii de la Copenhaga":
Institutii stabile care sa garanteze democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului, ale minoritatilor.
Economie de piata functionala - astfel incat sa faca fata politicii concurentiale a UE.
Capacitatea de a-si asuma obligatiile de stat membru - inclusiv obiectivele uniunii economice, politice si monetare.
Transpunerea legislatiei comunitare in legislatia nationala - adoptarea acquis-ului comunitar.
Prin Consiliul European de la Essen (1994) este pentru prima oara cand sunt invitate si fostele tari comuniste si a fost adoptata o Strategie Globala de Preaderare de catre UE.
Romania adopta in iunie 1995 o Strategie Nationala de Pregatire a Aderarii - document semnat de toate partidele. In 22 iunie 1995 Romania depune cererea oficiala de aderare impreuna cu Strategia (cu un an mai tarziu decat Polonia si Ungaria). Tot in 1995 mai depun si alte state: Bulgaria, Slovacia, Balticele.
Consiliul European de la Madrid (1995) decide ca fiecare stat candidat va fi tratat in functie de progresele sale. In acest sens adopta procedura:
Comisia realizeaza un raport pe baza unui chestionar adresat guvernului, in functie de criteriile Copenhaga.
Consiliul UE decide asupra oportunitatii invitarii de a incepe negocierile, pe baza acestui raport.
In 1997 UE adopta un document important pentru tarile est-centrale: "Agenda 2000. Pentru o Europa mai puternica si mai extinsa", iar prin Consiliul de la Luxemburg (1997) - lanseaza procesul de extindere cu 6 state: Cehia, Cipru, Estonia. Polonia, Slovenia, Ungaria (grupul Luxemburg). Negocierile pentru grupul Luxemburg au fost demarate in 1998. Se lanseaza Parteneriatele de Aderare, care contin prioritati pentru fiecare tara in parte. Se face distinctia intre: proces de aderare (in care erau incluse toate cele 12) si negocieri de aderare (in care erau incluse doar cele 6).
Statele candidate, inclusiv Romania, au elaborat Programe nationale in vederea adoptarii acquis-ului. In iunie 1999 Romania a inaintat Comisiei Programul National de Aderare la UE. Consiliul European Helsinki (1999) a decis deschiderea negocierilor de aderare cu celelalte 6 tari - Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia.
8.3. Negocierile
Negocierile cu Romania au fost incepute in 2000, dupa Conferinta Interguvernamentala de la Bruxelles, din februarie 2000. Dupa ce candidatura unui stat e acceptata, UE ofera ajutor si monitorizeaza progresele pe linia angajamentelor luate.
In procesul de negociere Romania - UE au participat:
o Consiliul UE (ministri de resort) si
o Comisia (DG Extindere);
o Guvernul Romaniei (care din 2001 infiintase Ministerul Integrarii Europene; pana atunci functionase o Directie in MAE si Departamentul de Integrare Europeana subordonate direct Guvernului);
o Delegatia Nationala de Negociere a Aderarii Romaniei (condusa de un Negociator Sef - Vasile Puscas, pe toata durata negocierilor, avand in vedere mandatul PSD).
o Comitetul Executiv pentru Integrare Europeana - in subordinea Cabinetului Premierului - alcatuit din ministrii MAE, MIE, M Finante, Negociatorul Sef, Ministrul insarcinat cu Secretariatul General al Guvernului; acest Comitet Executiv avea reuniuni saptamanale si se reunea de cate ori era nevoie;
o Comitetul Interministerial pentru Integrare Europeana.
Dialogul Romania - UE s-a desfasurat prin mai multe institutii: Consiliul de Asociere (din care faceau parte reprezentantii guvernului Romaniei, reprezentantii Consiliului UE si ai Comisiei UE), Comitetul de Asociere (reprezentanti de rang inferior celor din Consiliul de Asociere), Comitetul Parlamentar.
Negocierile s-au desfasurat pe 31 de capitole. In Raportul de tara al Comisiei din 2002 se mentioneaza prima oara data de 2007 ca data aderarii. La Consiliul European de la Bruxelles din 2003 s-a decis calendarul de aderare. Romania a fost beneficiara celui mai mare sprijin financiar al UE ca tara - 1 miliard de euro in 2006.
In 2004, la cateva luni dupa intrarea Romaniei in NATO, UE decide instaurarea unei clauze de salvgardare[1] pentru Romania si Bulgaria - care prevede amanarea cu un an a aderarii daca nu sunt indeplinite obiectivele propuse in foile de parcurs. Pentru activarea clauzei era nevoie de decizia unanima a Consiliului.
La 8 decembrie 2004 Romania a inchis provizoriu toate capitolele de negociere - fapt confirmat la Consiliul European de la Bruxelles. La 25 aprilie 2005 a fost semnat Tratatul de Aderare a Romaniei la UE.
Este important de subliniat faptul ca aderarea nu inseamna adaptarea imediata la politicile UE. Romania beneficiaza de o perioada de tranzitie pentru 8 capitole:
Libera circulatie a serviciilor
Libera circulatie a capitalurilor
Concurenta
Agricultura
Transporturi
Impozitare
Energie
Mediu.
Romania a mai avut o clauza speciala referitoare la doua capitole de negociere:
Ce insemna acest lucru? Daca Romania nu ducea la indeplinire angajamentele in 11 sectoare ce tin de cele doua domenii, Consiliul poate adopta cu 72% din voturi o decizie care sa duca la amanarea aderarii acestui stat. Iata cele 11 sectoare:
controlul potentialelor ajutoare de stat prin Consiliul Concurentei;
consolidarea mecanismelor de monitorizare a ajutoarelor de stat;
respectarea angajamentului de a nu acorda ajutoare de stat in domeniul siderurgic si reducerea productiei in acest domeniu;
alocarea de resurse adecvate Consiliului Concurentei;
implementarea Planului de Actiuni Schengen si a acquis-ului
asigurarea controlului de calitate la viitoarele granite;
implementarea unui program actualizat de reforma a sistemului judiciar;
accelerarea luptei impotriva coruptiei - mai ales la nivel inalt; independenta efectiva a PNA;
audit independent al rezultatelor luptei anticoruptie;
cadru legal clar pentru jandarmerie si politie si a cooperarea dintre ele;
dezvoltarea si implementarea unei strategii multianuale anti-criminalitate.
Dupa aderare Comisia monitorizeaza aplicarea legislatiei (a acquis-ul comunitar) pentru a se asigura de respectarea acestor obligatii.
In Tratatul de Aderare au fost introduse clauze de salvgardare si dispozitii tranzitorii (de exemplu, restrictii privind libera circulatie a lucratorilor, accesul la retelele de transport rutier, dispozitii privind normele veterinare, fitosanitare si pentru siguranta alimentelor).
Aderarea Romaniei a fost insotita si de o serie de masuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficientele in domeniile: siguranta alimentelor, fonduri agricole, reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei. Dupa cum stim, in toate aceste domenii, au existat probleme pe tot parcursul anului 2007 - ti in mod special in domeniul judiciar si al luptei impotriva coruptiei. Pe de alta parte, Romania a avut o rata a cresterii economice mare, la scara UE. Ramane de vazut cum face fata sistemul nostru financiar in conditiile unei crize financiare ce depaseste chiar granitele UE.
|
