SAPARD
5.1 Rolul programului. Activitati eligibile
SAPARD reprezinta cel de-al treilea instrument de asistenta financiara din partea UE pentru statele candidate si viitoarele state membre din Europa Centrala si de Est în perioada 2000-2006. Programul sprijina aceste tari în procesul de pregatire pentru participarea la Politica Agricola Comuna si Piata Interna si în rezolvarea problemelor specifice legate de o agricultura si o dezvoltare rurala durabile.
Bugetul total al programului SAPARD (pentru toate cele zece state anterior mentionate) este de 540 milioane EURO/ anual. Alocarea fondurilor pentru fiecare stat în parte se bazeaza pe mai multe criterii: populatia rurala, suprafata agricola, PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumparare si situatia specifica fiecarui stat în parte. Este important de notat ca unele din aceste criterii sunt diferite de cele aplicate în cazul programelor PHARE si ISPA si de aceea si alocarile pentru fiecare tara sunt diferite.
Pe baza criteriilor anterior mentionate, Polonia primeste cea mai mare suma, respectiv 175 milioane EURO anual, iar Slovenia cea mai mica suma si anume 6,6 milioane EURO. Fondurile alocate anual pentru România prin intermediul acestui program sunt de 156 milioane EURO (în preturi 2001), situându-se pe pozitia a doua dupa Polonia.
Alocarea financiara din partea UE pentru fiecare tara
în cadrul programului SAPARD
Ţara candidata |
Buget anual (MEURO) în preturi 2001 |
Bulgaria | |
Republica Ceha | |
Estonia | |
Ungaria | |
Letonia | |
Lituania | |
Polonia | |
România | |
Slovacia | |
Slovenia | |
TOTAL |
Pentru atingerea obiectivelor mai sus mentionate, fiecare stat candidat sau viitor membru UE a adoptat un Plan National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) în conformitate cu principiile utilizate de catre statele membre. Continutul fiecarui program reflecta prioritatile fiecarei autoritati nationale în functie de circumstante si probleme specifice, dar în limitele stabilite prin Regulamentul SAPARD.
Conform Regulamentului SAPARD, Planul poate include masuri privind urmatoarele aspecte:
o investitii în exploatatii agricole;
o îmbunatatirea procesului de productie si comercializare a produselor agricole si piscicole;
o îmbunatatirea calitatii si a standardelor privind sanatatea produselor de origine vegetala si animala;
o metode de productie care au în vedere protejarea mediului înconjurator si conservarea peisajului natural;
o dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice;
o crearea de grupuri de producatori agricoli[1];
o crearea de servicii de înlocuire în ferme si servic 343b16d ii de management a fermei;
o renovarea si dezvoltarea satelor, protejarea si conservarea mostenirii rurale;
o îmbunatatirea calitatii terenurilor si reparcelare;
o crearea si actualizarea registrelor funciare;
o managementul resurselor de apa;
o dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale;
o masuri forestiere, inclusiv împadurirea suprafetelor agricole, investitii în holdinguri forestiere private si prelucrarea/comercializarea produselor forestiere;
o îmbunatatirea pregatirii profesionale;
o asistenta tehnica, inclusiv studii care sa contribuie la pregatirea si monitorizarea programului, precum si la campania de publicitate si informare.
Lista include un numar mare de masuri similare cu cele finantate în statele membre prin intermediul programelor UE dedicate agriculturii si dezvoltarii rurale. Fac exceptie masurile care au în vedere crearea capacitatii de a aplica legislatia comunitara (cum ar fi cele referitoare la crearea si actualizarea registrelor funciare).
În România, în perioada 2000-2006, conform PNADR, vor fi finantate proiecte în urmatoarele domenii:
Axa 1: Îmbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate:
Îmbunatatirea procesului de productie si al marketingului produselor agricole si piscicole;
1.2 Îmbunatatirea calitatii si a standardelor privind sanatatea produselor de origine vegetala si animala;
Axa 2: Îmbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura:
Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale;
2.2 Managementul resurselor de apa;
Axa 3: Dezvoltarea economica a zonelor rurale:
3.1 Investitii în exploatatii agricole;
3.2 Înfiintarea de grupuri ale producatorilor agricoli;
3.3 Metode de productie care au în vedere protejarea mediului înconjurator si conservarea mediului natural;
Diversificarea economica;
Masuri forestiere;
Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:
4.1 Îmbunatatirea pregatirii profesionale;
Asistenta tehnica, inclusiv studii care sa contribuie la pregatirea si monitorizarea programului, precum si la campania de publicitate si informare.
5.2 . Expertiza oferita prin programul SAPARD
SAPARD este un program de pre-aderare care co-finanteaza activitati de investitii, lucrari si servicii în domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale si functioneaza pe principiul rambursarii unor cheltuieli executate de catre beneficiar în baza contractului. Procedurile privind achizitiile publice si private se bazeaza pe specificatiile Acordului Multianual de Finantare.
5.3 Cum se stabileste ceea ce se finanteaza
Acest proces are la baza PNADR, care se poate modifica în functie de conditiile existente la un moment dat. Aceste modificari trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare a Programului si de catre Comisia Europeana.
5.4 Implementarea programului SAPARD
5.4.1 O abordare descentralizata
Programul SAPARD este implementat complet descentralizat, ceea ce implica responsabilitatea exclusiva a autoritatilor din statele candidate sau viitoare state membre în gestionarea fondurilor. O Agentie SAPARD a fost creata în fiecare dintre aceste state.
Este pentru prima data când Comisia aplica un sistem complet descentralizat de administrare a unui program de asistenta externa. Principala ratiune a acestei abordari este de a oferi statelor candidate posibilitatea de a câstiga experienta în aplicarea regulilor si procedurilor UE. În mod practic, Agentiile SAPARD vor opera într-o maniera similara cu agentiile platitoare din statele membre (create în conformitate cu Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola - FEOGA) si, dupa aderare, ele vor putea îndeplini acelasi rol.
În plus, programul implica un numar mare de proiecte (în multe state candidate s-a estimat ca se vor procesa anual mii de proiecte). Ar fi fost aproape imposibil, din punct de vedere administrativ, sa se efectueze de catre Comisie o verificare prealabila a utilizarii fondurilor (asa cum se întâmpla cu PHARE si ISPA).
Agentia SAPARD (ca si Autoritate Contractanta) este responsabila cu activitatea de informare si comunicare privind acest program, de organizarea licitatiilor si de contractare, precum si de managementul administrativ si financiar al acestuia. Agentia SAPARD ia toate decizille fara aprobarea prealabila a Comisiei. Uniunea Europeana realizeaza doar un control ulterior (ex-post) asupra modului în care programul a fost aplicat.
5.4.2 Trei pre-conditii majore
România, ca si celelalte state incluse în programul SAPARD, a trebuit sa îndeplineasca trei conditii înainte de a începe implementarea acestuia:
Aprobarea de catre Comitetul STAR al Uniunii Europene a Planului pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) pe sapte ani. Acest plan include setul de prioritati, precum si o strategie pentru dezvoltare rurala si o estimare a resurselor financiare necesare.
Acreditarea Agentiei SAPARD, acreditare acordata de catre Comisia Europeana înainte ca fondurile sa fie transferate în România. Fondul National a fost responsabil cu acreditarea nationala a Agentiei SAPARD.
Agentia are doua roluri
o sa implementeze masurile incluse în program;
o sa faca plati catre beneficiari.
Încheierea unui Acord Financiar Multianual (MAFA) si respectiv a unui Acord Financiar Anual (AFA) cu Comisia Europeana. Acordul Financiar Multianual, documentul de baza din punct de vedere juridic pentru programul SAPARD, defineste cadrul juridic al aplicarii acestuia.
Acordul Financiar Anual stabileste angajamentul financiar al Uniunii Europene pentru fiecare an, precum si eventuale modificari sau amendamente la cel Multianual.
5.4.3 Administrarea programului SAPARD în cadrul Guvernului României
5.4.3.1 Structuri cheie
În scopul implementarii programului SAPARD, conform MAFA, în fiecare tara candidata au fost create urmatoarele structuri:
(a) Autoritatea Competenta, în cazul României este vorba de Fondul National (FN) din Ministerul Finantelor Publice sub responsabilitatea Oficialului National cu Autorizarea (NAO). FN este responsabil cu emiterea si retragerea acreditarii Agentiei SAPARD, cu monitorizarea acesteia din punct de vedere al respectarii procedurilor pentru care a fost acreditata si cu numirea Organismului de Certificare a conturilor acesteia.
Fondul National reprezinta, de asemenea, singura entitate financiara prin care fondurile sunt transferate în România. Aceasta înseamna ca FN este responsabil cu managementul financiar al programului, cu solicitarea si primirea de fonduri din partea Comisiei în baza angajamentelor anuale asumate de aceasta, precum si cu raportarea financiara catre aceasta.
În concluzie, din punct de vedere procedural, Fondul National asigura urmarirea implementarii programului si raspunde în fata Comisiei Europene pentru aceasta.
(b) Agentia SAPARD reprezinta organismul responsabil cu aplicarea tehnica si financiara a programului, începând cu selectia proiectelor si pâna la plata finala. Sarcinile acesteia se traduc prin îndeplinirea a doua mari functii: functia de implementare (selectare-contractare) si functia de plata.
Functia de implementare a Agentiei SAPARD include:
o lansarea apelurilor de proiecte si primirea propunerilor de proiecte;
o verificarea propunerilor de proiecte pentru aprobarea proiectelor pe baza termenilor si conditiilor de eligibilitate precizate în PNADR;
o selectarea proiectelor pe baza criteriilor de selectie stabilite în PNADR;
o verificarea concordantei cu Acordul Financiar Multianual ;
o stabilirea obligatiilor contractuale între Agentie si beneficiarii finali ai fondurilor, inclusiv posibile sanctiuni în eventualitatea în care acestia nu-si respecta obligatiile asumate;
o emiterea autorizatiei de începere a lucrarilor;
o executarea de controale pe teren în vederea stabilirii eligibilitatii, atât înainte, cât si in timpul derularii proiectului;
o urmarirea activitatilor pentru a se asigura ca implementarea proiectelor progreseaza conform celor convenite în contract;
o raportarea progresului masurilor implementate, pe baza unor indicatori specifici;
o asigurarea ca beneficiarul este informat cu privire la contributia Comunitatii Europene la proiectul sau si ca respecta criteriile de vizibilitate legate de acest aspect si convenite în contract.
Functia de plata a Agentiei SAPARD include:
o verificarea solicitarilor de plata;
o executarea de controale pe teren pentru a stabilirea eligibilitatii platii;
o autorizarea platii;
o executarea platii;
o contabilizarea angajamentelor si a platilor;
o controlul beneficiarilor dupa plata pentru a verifica în ce masura termenii si conditiile de eligibilitate continua sa fie respectate (daca acest lucru este cerut de obligatiile contractuale dintre Agentia SAPARD si beneficiar sau de prevederile Programului).
Fondul National va face platile beneficiarilor selectati numai pe baza ordinului de plata emis de Agentia SAPARD.
În România, Agentia SAPARD are un sediu central localizat în Bucuresti si 8 birouri regionale, localizate în Iasi, Constanta, Târgoviste, Craiova, Timisoara, Satu-Mare, Alba-Iulia si Bucuresti. Acestea sunt responsabile cu primirea propunerilor de proiecte si selectarea proiectelor. Pentru masura 1.1, proiectele cu o valoare mai mare de 100.000 EURO sunt evaluate si selectate de catre sediul central al Agentiei.
În România, pentru cele doua masuri finantate în prima faza de derulare a programului, Agentia SAPARD a delegat anumite responsabilitati Ministerului Agriculturii (Directia Generala pentru Dezvoltare Rurala) si Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Locuintei. Este vorba despre verificarea tehnica a fezabilitatii proiectelor si verificarea la fata locului a implementarii acestora. Aceste institutii actioneaza în cadrul programului SAPARD, în calitate de Servicii Tehnice Delegate (STD).
(c) Organismul de certificare opereaza în mod independent fata de Agentia SAPARD. Rolul sau este de a certifica conturile Agentiei, de a raporta cu privire la sistemul de control si management al programului si de a verifica elementele de co-finantare.
În cazul României, Curtea de Conturi reprezinta Organismul de Certificare si are urmatoarele functii:
o verificarea existentei si corectitudinii co-finantarii nationale de 25%;
o raportarea anuala cu privire la sistemele de management si control ale Agentiei SAPARD;
o eliberarea unui certificat privind contul anual al Agentiei SAPARD, precum si pentru contul în EURO SAPARD, în ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi.
Actori cheie
Coordonatorul National al Asistentei (NAC) este responsabil cu asigurarea coordonarii atât în ceea ce priveste programarea alocarii fondurilor (pentru asigurarea unei legaturi strânse între procesul de aderare si asistenta financiara din partea UE), cât si în ceea ce priveste monitorizarea implementarii programelor UE. În România, NAC este reprezentat de Ministrul Integrarii Europene.
Oficialul National cu Autorizarea (NAO) reprezinta corespondentul financiar al NAC si conduce Fondul National. El coordoneaza din punct de vedere financiar implementarea programelor UE, inclusiv SAPARD. Este localizat în Ministerul Finantelor Publice.
Autoritatea de Management are rolul de a coordona din punct de vedere administrativ întregul dispozitiv de implementare al programului SAPARD. Autoritatea de Management trebuie sa creeze un sistem care sa înglobeze informatii financiare si statistice despre modul în care programul este aplicat. Aceste date trebuie trimise Comitetului de Monitorizare. Autoritatea de Management propune Comisiei ajustari ale Programului dupa aprobarea acestora de catre Comitetul de Monitorizare. Este, de asemenea, responsabila si cu elaborarea raportului anual de implementare a programului si transmiterea acestuia Comisiei Europene.
Autoritatea de management raspunde de asemenea si de pregatirea sedintelor Comitetului de Monitorizare. Aceasta implica pregatirea agendei si a documentelor care urmeaza sa fie discutate. În România, Autoritatea de Management este localizata în Ministerul Integrarii Europene.
Comitetul de Monitorizare reuneste reprezentanti ai autoritatilor publice implicate în derularea programului (Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul National de Statistica, Fondul National), precum si reprezentanti ai autoritatilor profesionale agricole si patronale din domeniul agro-alimentar (asociatii ale fermierilor, Federatia agricultorilor ecologici, Patronatul producatorilor de lapte etc.). Rolul sau este de a urmari implementarea programului în România si de a-l adapta si modifica atunci când este necesar. Comisia Europeana participa ca observator fara drept de vot la acest comitet.
5.4.4 Implicarea Comisiei Europene în implementarea programului SAPARD
În cadrul programului SAPARD, rolul Comisiei Europene se limiteaza la furnizarea cadrului general procedural (conform reglementarilor comunitare existente în acest sens), la aprobarea PNADR, la repartizarea alocarilor bugetare privind contributia anuala comunitara la program, la verificarea îndeplinirii conditiilor pentru acreditare si conferirea managementului programului institutiilor nationale desemnate pentru aceasta, monitorizarea respectarii procedurilor din pachetul de acreditare si controlul ex-post financiar si tehnic al aplicarii programului.
Întreaga responsabilitate privind implementarea tehnica si financiara a programului este în sarcina guvernului tarii beneficiare.
5.5 Derularea licitatiilor de proiecte
5.5.1 Publicitatea licitatiilor
Licitatiile de propuneri de proiecte în cadrul programului SAPARD se organizeaza numai la nivel national. Anunturile de licitatii sunt publicate în tara beneficiara si includ urmatoarele elemente:
numele programului,
Autoritatea Contractanta (Agentia SAPARD),
scopul licitatiei,
bugetul aferent,
termenul limita de depunere a propunerilor de proiecte,
adresa de unde poate fi procurat (în mod gratuit) pachetul informativ.
Potentialii beneficiari sunt informati despre lansarea de licitatii de proiecte prin anunturi publice în mass-media, distribuirea de brosuri de informare, seminarii, întâlniri cu potentialii beneficiari, precum si prin anunturi pe site-urile Internet ale Agentiei SAPARD (www.sapard.ro) si respectiv Delegatiei Comisiei Europene în România (www.infoeuropa.ro).
5.5.2 Pachetul informativ
Pachetul informativ cuprinde Ghidul Solicitantului, inclusiv cererea de finantare si instructiuni de completare a acesteia, precum si mai multe anexe (referitoare la lista solicitantilor eligibili, lista impozitelor si taxelor la care solicitantii nu trebuie sa aiba restante, continutul cadru al studiului de fezabilitate, planul de afaceri etc.).
Ghidul contine informatii despre criteriile de eligibilitate a solicitantilor, proiectelor si cheltuielilor, procedurile de urmat în cazul solicitarii unui ajutor nerambursabil, cererea de finantare si documentele justificative, locul în care trebuie depusa cererea de finantare, termenul limita de depunere a acesteia, criteriile de selectie.
5.5.3 Depunerea si conformitatea cererii de finantare
Propunerile de proiecte vor fi depuse la Biroul Regional de Implementare al Programului SAPARD (BRIPS) din regiunea în care se va implementa proiectul. Ele trebuie depuse pâna la termenul limita care figureaza în anuntul sesiunii cererii de proiecte.
Expertul BRIPS va verifica daca conditiile de conformitate administrativa pentru cererea de finantare si dosarul de licitatie au fost respectate.
Pot exista doua situatii:
o cererea de finantare este conforma. În acest caz, se va completa si semna o fisa de verificare a conformitatii care împreuna cu cele trei exemplare ale cererii de finantare vor fi înregistrate sub acelasi numar. O copie a fisei va fi înmânata solicitantului si ori de câte ori solicitantul se va adresa Agentiei SAPARD în legatura cu proiectul sau, va trebui sa mentioneze numarul de înregistrare specificat pe fisa de verificare a conformitatii.
o cererea de finantare nu este conforma. În acest caz, va semna si reprezentantul solicitantului fisa de verificare a conformitatii care va fi înregistrata. O copie a fisei va fi înmânata solicitantului, care va putea sa completeze / modifice cererea de finantare si sa o redepuna.
Aceeasi cerere de finantare poate fi declarata neconforma de maximum trei ori pentru aceeasi sesiune de cerere de proiecte. Daca solicitantul se prezinta a patra oara cu aceeasi cerere de finantare, aceasta nu va fi acceptata spre a fi verificata.
Proiectele conforme sunt evaluate de catre Serviciile Tehnice Delegate si Agentia SAPARD. Procesul de evaluare cuprinde mai multe etape:
o verificarea eligibilitatii: Evaluatorii verifica daca proiectul si solicitantul sunt eligibili conform conditiilor programului. Criteriile de eligibilitate sunt conditii obligatorii care trebuie sa fie îndeplinite de catre solicitant si de catre proiect pentru a putea fi acceptat în calitate de candidat pentru acordarea finantarii nerambursabile.
o verificarea pe teren a proiectelor. Expertii Serviciilor Tehnice Delegate si, în anumite cazuri, ai Agentiei SAPARD vor verifica la fata locului daca tot ceea ce a declarat solicitantul în cererea de finantare este conform cu realitatea.
o întocmirea listei proiectelor selectate spre finantare în urma procesului de evaluare si aprobarea acesteia împreuna cu raportul de selectie de catre Agentia SAPARD.
Solicitantii vor fi informati în scris, de catre Agentia SAPARD, asupra deciziei luate cu privire la cererile lor de finantare.
Decizia de respingere a unei cereri sau de a nu acorda ajutor financiar nerambursabil va fi facuta pe urmatoarele baze:
o cererea este incompleta sau nu este conforma cu conditiile administrative impuse;
o solicitantul nu este eligibil;
o proiectul nu este eligibil (de exemplu, activitatea propusa nu este acoperita de Program, proiectul depaseste durata maxima alocata, costul total eligibil al proiectului sau contributia ceruta este mai mare decât maximul alocat etc.);
o scorul total al criteriilor de selectie al proiectului este mai mic decât cel al proiectelor selectate în cadrul sumelor maxime disponibile pentru respectiva cerere de proiecte.
Proiectele declarate eligibile, dar care în urma procesului de selectie nu au fost selectate, pot participa la urmatoarele sesiuni de cereri de proiecte dupa ce îsi vor fi actualizat avizele expirate, în acelasi regim cu proiectele înscrise la sesiunea respectiva.
5.5.6 Semnarea contractului
Dupa decizia de acordare a finantarii nerambursabile, beneficiarului i se va propune un contract de finantare, în conformitate cu contractul cadru de finantare al Agentiei SAPARD anexat Ghidului Solicitantului.
Orice modificare la contract trebuie sa fie facuta printr-un act aditional la contractul initial. Modificarile la contract pot fi facute de catre beneficiar în baza unei note explicative ce poate fi solicitata la BRIPS.
5.6 Respectarea obligatiilor contractuale de catre beneficiarul finantarii
Beneficiarul este obligat sa respecte prevederile contractuale pe întreaga perioada de valabilitate a contractului, respectiv perioada de executie la care se adauga 5 ani de la data ultimei plati. De asemenea, este obligat sa respecte criteriile de eligibilitate si selectie înscrise în cererea de finantare pe toata aceasta perioada.
Daca beneficiarul nu respecta obligatiile contractuale, Agentia SAPARD, în calitate de Autoritate Contractanta, îsi rezerva dreptul de a întrerupe platile si / sau de a rezilia contractul si poate cere înapoierea integrala a sumelor deja platite. Proiectul ramâne eligibil pentru co-finantare numai daca nu sufera o modificare substantiala pe perioada de valabilitate a contractului.
Modificari substantiale la un proiect sunt acelea care:
afecteaza natura si conditiile de implementare sau ofera unei firme sau organism public un avantaj necuvenit;
rezulta dintr-o schimbare a naturii proprietatii unui articol din infrastructura sau o încetare ori schimbare a localizarii activitatii co-finantate.
Sprijinul acordat va fi recuperat daca investitiile finantate nu sunt utilizate conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioada de 5 ani dupa finalizarea proiectului (data ultimei plati).
În cazul întreruperii contractului de catre beneficiar, Agentia SAPARD va înceta executia contractului, va solicita rambursarea sumelor deja platite în cadrul contractului si va impune penalitati într-un procent prevazut de lege.
În plus, Agentia SAPARD poate impune sanctiuni în eventualitatea în care beneficiarul nu îndeplineste obligatiile contractuale, conform MAFA, sectiunea A, art. 5, punctul 1.d.
5.6.2 Verificarea derularii contractului si a proiectului
Pe parcursul derularii proiectului, serviciile delegate ale Agentiei SAPARD vor verifica la fata locului modul de implementare a proiectului. Aceste verificari se fac în urma fiecarei cereri de plata adresata de catre beneficiar, înaintea aprobarii acesteia.
În cazul în care la verificarea pe teren se constata ca o parte a cheltuielilor efectuate de beneficiar nu sunt eligibile plata se va face numai pentru cheltuielile eligibile.
Beneficiarul unei finantari SAPARD trebuie sa specifice în orice material publicitar sau informativ ca proiectul a fost realizat cu sprijinul Uniunii Europene prin Programul SAPARD si trebuie sa respecte Manualul de Identitate Vizuala.
5.7 Licitatii legate de implementarea proiectelor selectate pentru finantare în cadrul programului SAPARD
În maximum 3 luni de la semnarea contractului de finantare, beneficiarul privat trebuie sa organizeze o cerere de oferte pentru achizitiile prevazute în proiect.
În cazul beneficiarilor publici, în maximum 8 luni de la semnarea contractului de finantare, acestia vor organiza licitatii pentru achizitiile publice prevazute în proiect.
Trebuie respectate instructiunile de achizitii pentru beneficiarii privati si respectiv Manualul de Instructiuni privind achizitiile publice pentru lucrari, bunuri si servicii.
5.7.1 Tipurile de contracte legate de implementarea proiectelor SAPARD
Exista trei tipuri de contracte legate de implementarea proiectelor aprobate în cadrul programului SAPARD:
Contracte de servicii
Contractele de servicii sunt contracte care ofera asistenta tehnica, studii, know-how, instruire, etc. Notiunea de "furnizor de servicii" se refera la orice persoana fizica sau juridica care ofera servicii.
Contracte de furnizare de bunuri
Contractele de furnizare de bunuri implica proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea si comandarea de bunuri, pe lânga alte activitati specificate în contract, spre exemplu servicii de întretinere, reparatii, instalare, instruire, precum si servicii post-vânzare. "Furnizorul" poate fi orice persoana fizica sau juridica care furnizeaza bunuri.
Contracte de lucrari
Contractele de lucrari finanteaza lucrari de inginerie (infrastructura, constructii etc.). "Contractantul" poate fi orice persoana fizica sau juridica care desfasoara aceste lucrari.
5.7.2 Instructiuni de achizitii pentru beneficiarii publici si privati
Prevederile care guverneaza persoanele fizice sau juridice care pot participa cu oferte pentru adjudecarea de contracte de achizitii sunt denumite criterii de eligibilitate. Este obligatorie respectarea regulii privind nationalitatea persoanelor fizice si juridice si originea achizitiilor.
Reguli referitoare la nationalitate si origine: vezi cap. 4.2.1)
Contractele de achizitii sunt deschise în mod egal pentru toate persoanele fizice si juridice din Statele Membre ale Uniunii Europene, din tarile candidate sau viitoare state membre (Bulgaria, România, Republica Ceha, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia) si Turcia.
Regula nationalitatii se aplica consultantilor propusi de furnizorii de servicii, care iau parte cu oferte sau contracte de servicii co-finantate de Comunitatea Europeana.
Ofertantii trebuie sa declare tara lor de origine prin prezentarea de documente legale care intra sub incidenta legilor tarii respective. Daca Autoritatea Contractanta suspecteaza ca un candidat /ofertant are numai un birou înregistrat într-o tara sau stat eligibil si ca nationalitatea candidatului /ofertantului este neeligibila, atunci candidatul /ofertantul trebuie sa demonstreze ca are legaturi efective si continue cu economia tarii respective. Astfel se evita acordarea de contracte unor firme a caror nationalitate este eligibila, dar care au în tara eligibila numai o "casuta postala".
Reguli referitoare la origine: Toate bunurile si echipamentele achizitionate în cadrul unui contract de achizitii de bunuri trebuie sa fie originare din Statele Membre ale UE sau din tarile candidate mentionate anterior.
Ofertantul trebuie sa mentioneze în oferta sa originea achizitiilor. Furnizorii trebuie sa prezinte Autoritatii Contractante certificatul de origine când aduc bunurile în tara beneficiara.
Certificatele de origine trebuie eliberate de autoritatile competente ale furnizorilor din tara respectiva si sa fie conforme cu acordurile internationale la care tara respectiva este semnatara.
Exceptii de la regula privind nationalitatea si originea pot fi facute în câteva cazuri specifice, care se decid de la caz la caz numai pe baza unei derogari acordate de Comisia Europeana.
5.7.2.2 Criterii pentru excludere
Persoanele fizice si juridice nu au dreptul sa participe la licitatii si sa li se acorde contracte daca:
(a) sunt insolvabile sau în stare de faliment sau lichidare, afacerile lor sunt administrate de un judecator sindic, sunt în încetare de plati si au intrat intr-un aranjament cu creditorii (reesalonare de plati), au suspendat activitatile de afaceri sau sunt in situatii similare decurgând (prevazute) din legislatia nationala sau alte reglementari;
(b) fac obiectul unei actiuni în justitie de declarare a falimentului, lichidare, administrare de catre un judecator sindic, legate de un acord cu creditorii sau orice alta situatie similara prevazuta de legislatia nationala sau de alte reglementari;
(c) au fost condamnate pentru abateri profesionale printr-o actiune judecatoreasca care are putere de res judicata (actiune judecatoreasca definitiva si irevocabila);
(d) sunt vinovate de o grava greseala profesionala, pe care beneficiarul o poate dovedi;
(e) nu si-au îndeplinit obligatiile de plata a taxelor si impozitelor conform prevederilor legale ale tarii unde îsi au domiciliul;
(f) nu si-au îndeplinit obligatiile de plata a contributiei de asigurari sociale în concordanta cu prevederile legale ale tarii în care îsi au domiciliul;
(g) sunt vinovate de prezentarea denaturata a informatiilor solicitate de autoritatile contractante, ca o conditie de participare la invitatia de ofertare sau contract;
(h) au declarat ca au încalcat un contract (în sensul ca au produs insuccesul acestuia) urmare a obligatiilor pe care le-au avut într-un alt contract cu aceeasi Autoritate Contractanta sau alt contract finantat din fonduri comunitare;
(i) se afla în una din situatiile care prevad excluderea conform clauzelor de etica în legatura cu oferta si contractul.
Concurenta loiala: pentru a evita conflictele de interese, orice firma sau expert care contribuie la pregatirea unui proiect nu va participa la licitatiile care utilizeaza rezultatele acestei activitati de pregatire.
Transparenta si impartialitate: procesul de acordare a contractului trebuie sa fie complet transparent si impartial.
Cea mai avantajoasa oferta financiara: Trebuie sa fie selectata cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic.
Nu se va actiona retroactiv: Contractele intra în vigoare de la data semnarii lor de catre ultimul semnatar. Nu se pot debloca fonduri si nu se pot furniza servicii sau bunuri înainte de semnarea contractului. Toate contractele trebuie sa contina datele exacte la care au fost semnate de partile contractante.
Arhivarea documentelor: Documentele scrise ale procedurilor de licitatie si contractare sunt confidentiale si trebuie pastrate de Beneficiar timp de cinci ani de la realizarea proiectului. Aceste documente trebuie sa includa ofertele originale depuse în cadrul licitatiilor, alaturi de dosarele de licitatie si de corespondenta aferenta, precum si toate celelalte documente, conform prevederilor Art. 16 din cadrul Conditiilor Generale pentru Acordarea Contractelor de Ajutor Financiar Nerambursabil.
5.7.2.4 Clauze etice
Orice încercare a unui candidat sau participant la licitatie de a obtine informatii confidentiale, de a încheia acorduri ilegale cu concurentii sau de a influenta decizia Autoritatii Contractante în legatura cu licitatia va conduce la respingerea candidaturii acestuia.
Fara autorizarea prealabila scrisa a Autoritatii Contractante, un contractant si personalul sau sau orice alta companie cu care contractantul este asociat sau are legaturi, nu va putea, nici macar colateral sau pe baza de subcontractare, sa furnizeze alte servicii, sa realizeze lucrari sau sa furnizeze echipament pentru proiect. Aceasta interzicere se aplica, de asemenea, pentru oricare alte programe sau proiecte care ar putea contribui, din pricina naturii contractului, la aparitia conflictului de interese între partile contractului.
Când se înainteaza o candidatura sau oferta, candidatul sau ofertantul trebuie sa declare ca el nu este afectat de conflicte potentiale de interese si ca nu are, în particular, legatura cu alti ofertanti sau parti implicate in proiect. Daca astfel de situatii ar aparea pe parcursul derularii contractului, contractorul trebuie sa informeze imediat Autoritatea Contractanta.
Contractantul trebuie, tot timpul, sa actioneze onorabil si impartial în acord cu codul de conduita profesionala din domeniul sau. El trebuie sa se abtina a face declaratii publice despre proiect fara aprobarea prealabila a Autoritatii Contractante. El nu are voie sa angajeze Autoritatea Contractanta în nici un mod fara încuviintarea scrisa, prealabila, a acesteia.
Pe durata contractului, contractantul si personalul sau trebuie sa respecte drepturile omului si sa încerce sa nu încalce traditiile politice, culturale si religioase ale tarii beneficiare.
Contractantul nu poate accepta plati in legatura cu contractul decât cele în care este direct implicat. Contractantul si personalul sau nu vor exercita alte activitati si nu vor accepta avantaje nepotrivite cu obligatiile sale de la Autoritatea Contractanta.
Contractantul si personalul sau sunt obligati sa pastreze secretul profesional pe toata durata contractului si dupa finalizarea acestuia. Toate rapoartele întocmite sau primite de la contractant sunt confidentiale.
Contractantul se va abtine de la orice legaturi care ar compromite independenta sa sau a personalului sau. Daca furnizorul înceteaza sa fie independent, Autoritatea Contractanta poate, indiferent de problemele provocate, sa dispuna încetarea contractului fara nici o alta notificare si fara ca furnizorul sa pretinda compensatii.
Comisia Europeana îsi rezerva dreptul de a suspenda sau anula finantarea proiectului daca s-au descoperit practici de coruptie sau de orice fel, în orice etapa a derularii procesului si daca Autoritatea Contractanta nu a reusit sa ia toate masurile necesare pentru remedierea acestei situatii. În cazul acestei prevederi, prin "practici de coruptie" se întelege oferirea de mita, cadouri, bacsisuri sau comisioane de catre orice persoana ca stimulent sau rasplata pentru obtinerea de facilitati privind contractul sau pentru implementarea unui contract deja încheiat cu Autoritatea Contractanta.
Mai mult, toate dosarele de ofertare si contractele pentru lucrari, bunuri si servicii trebuie sa includa o clauza care sa stipuleze ca ofertele vor fi respinse sau contractele anulate daca se observa o crestere extraordinara a cheltuielilor de regie în cadrul contractului.
Contractantul trebuie sa furnizeze Comisiei Europene, la cererea acesteia, documentatia privind conditiile în care s-a executat contractul. Comisia poate efectua verificari la fata locului, pentru cazurile suspectate de cheltuieli de regie anormale.
Contractantii care au platit cheltuieli de regie extraordinare la proiectele co-finantate de Uniunea Europeana sunt susceptibili, în functie de faptele gasite, sa li se anuleze contractele sau sa fie exclusi pentru totdeauna de la primirea de fonduri comunitare.
Nerespectarea uneia sau mai multora din clauzele de etica poate conduce la excluderea candidatilor, ofertantilor sau contractantilor de la alte contracte comunitare si penalizarea acestora. Persoanele fizice sau companiile din domeniu trebuie sa fie informate în scris asupra acestor aspecte.
5.8 Proceduri de achizitii pentru beneficiarii privati
Pentru achizitii de servicii, bunuri si lucrari, care valoreaza mai putin de echivalentul in lei a 10.000 EURO, beneficiarul poate acorda contractul pe baza unei oferte de la un singur furnizor.
Pentru achizitii de servicii, bunuri si lucrari, care valoreaza mai mult de echivalentul în lei a 10.000 EURO, beneficiarii privati trebuie sa obtina oferte de la cel putin 3 furnizori.
Beneficiarii privati depun ofertele originale la BRIPS, acestea constituindu-se ca documente justificative la cererea de plata.
Perioada de valabilitate a ofertelor - Ofertantii sunt legati prin ofertele lor pe perioada specificata în ofertele respective. Aceasta perioada trebuie sa fie suficienta pentru a permite Autoritatii Contractante sa examineze ofertele, sa aprobe propunerea de adjudecare, sa aleaga ofertantul câstigator si sa semneze contractul.
Trebuie parcurse urmatoarele etape:
Primirea si înregistrarea ofertelor - La primirea ofertelor, Autoritatea Contractanta trebuie sa le înregistreze si sa emita recipisa de primire pentru cele depuse direct sau prin curier.
Alegerea ofertantului câstigator - Autoritatea Contractanta va selecta oferta care permite cel mai bine realizarea obiectivelor proiectului propus prin studiul de fezabilitate si planul de afaceri. Dupa alegerea ofertantului câstigator, Autoritatea Contractanta întocmeste Raportul de adjudecare a contractului.
Semnarea contractului de achizitii - Autoritatea Contractanta emite spre semnare, contractorului, contractul de achizitie. Daca ofertantul câstigator nu semneaza contractul în termenii stabiliti, acesta pierde contractul. Autoritatea Contractanta poate încheia contractul cu ofertantul imediat urmator.
Modificari ale contractelor de achizitii - Contractele de achizitii pot necesita modificari pe durata derularii lor, daca anumite circumstante de implementare modifica conditiile initiale din momentul semnarii contractului. Modificarile la contract se realizeaza pe baza unui act aditional la contractul initial semnat de ambele parti. Schimbarile de adresa si de cont bancar vor fi notificate în scris de Contractant Autoritatii Contractante.
Principiul de baza care guverneaza acordarea contractelor este ofertarea competitiva. Scopul acesteia vizeaza asigurarea transparentei operatiunilor, obtinerea calitatii dorite a serviciilor, bunurilor si lucrarilor si eficientizarea utilizarii fondurilor. Reglementarile aplicabile obliga Autoritatea Contractanta sa garanteze cea mai larga participare, în mod egal, la ofertare si contractare.
5.9.1 Categoriile de proceduri pentru achizitii publice
SERVICII |
BUNURI |
LUCRĂRI |
pâna la 5000 EURO Licitatie cu o singura oferta |
pâna la 5000 EURO Licitatie cu o singura oferta |
pâna la 5000 EURO Licitatie cu o singura oferta |
între 5000 si 200.000 EURO Licitatie competitiva negociata |
între 5000 si 30.000 EURO Licitatie competitiva negociata |
între 5000 si 300.000 EURO Licitatie competitiva negociata |
între 30.000 si 150.000 EURO Licitatie locala deschisa |
între 300.000 si 5.000.000 EURO Licitatie locala deschisa |
|
peste 200.000 EUROLicitatie restrânsa cu precalificare Sunt invitati 4 - 8 furnizori de servicii |
peste 150.000 EURO Licitatie internationala deschisa |
peste 5.000.000 EURO Licitatie internationala deschisa Licitatie restrânsa de ofertare (in cazuri exceptionale) |
Valoarea de referinta pentru stabilirea tipului de procedura de catre beneficiarul public, va fi valoarea în lei a contractului, transformata în EURO la cursul de referinta calculat de Banca Nationala a României, în ziua începerii procedurii de licitatie.
Conditiile de derulare a diferitelor categorii de licitatii sunt cele descrise la capitolele 4.3. - 4.6.
|