SISTEMUL ELECTORAL DIN SLOVENIA
Potrivit Constitutiei, statutul care regleaza sistemul electoral din Slovenia este adoptat cu votul a doua treimi din numarul deputatilor din Adunarea Nationala. O asemenea majoritate se cere pentru ca sistemul electoral este va 111g62b zut ca un atribut democratic de o importanta deosebita din punct de vedere constitutional, si se cere ca parlamentul sa ajunga la un cit mai larg consens asupra sa. Noul sistem electoral a fost fundamentat in toamna anului 1992 prin aprobarea in Adunare a unui pachet de legi privind alegerea in Adunarea Nationala si Consiliul National, precum si alegerea Presedintelui.
Deputatii sint alesi prin vot direct si secret, in baza sufragiului egal si universal. De fiecare data este ales cite un reprezentant al minoritatilor italiana si maghiara. Dreptul de vot il au toti cetatenii sloveni care au implinit virsta de 18 ani in ziua desfasurarii alegerilor, si nu sint subiectul unei sanctiuni care le interzice acest drept. Cei care nu au rezidenta permanenta pot si ei vota in unitati speciale aflate pe teritoriul tarii, sau la sediul ambasadelor si a oficiilor consulare din strainatate.
Legea care reglementeaza alegerea reprezentantilor in Adunarea Nationala se bazeaza pe urmatoarele principii:
Ocuparea locurilor se face in baza sistemului proportional combinat cu elemente ale celui majoritarist. Cele doua principale modificari aduse sistemului proportional sint:
Dintre acestea doua doar pragul este caracteristic sistemului majoritarist.
Deputatii sint alesi in acord cu unitatea electorala in care candideaza. Circumscriptiile sint in asa fel formate incit, numarul de locuitori care ii revine fiecarui candidat sa fie constant. Slovenia este divizata in 8 circumscriptii electorale. Voturile ramase sint redistribuite la nivel national si nu la nivelul circumscriptiei, cu toate ca locurile libere sint realocate la nivelul circumscriptiilor, in concordanta cu rezultatele finale. Este posibil ca aproape jumatate dintre locurile distribuite la nivel national sa fie oferite unor anumiti candidati, indiferent de voturile primite, dar in baza unei ordini stabilite de partide.
Procedura prin care sint sustinute alegerile este bazata pe un principiu conform caruia candidatii sint lansati din cadrul partidelor politice, cu toate ca legea prevede ca insasi alegatorii pot propune anumiti candidati pe liste.
Fiecare partid politic promoveaza candidatii in baza regulilor interne, cu toate ca legea prevede ca punerea pe lista a persoanelor sa se faca in baza unui vot secret. Lista unui anumit partid trebuie sa fie sustinuta de semnaturile a nu mai putin de trei deputati din Adunarea Nationala, sau cel putin 50 de alegatori din circumscriptie in cazul in care pe lista apar persoane care sint din circumscriptiua respectiva sau in orice alt caz de semnaturile a cel putin 100 de alegatori din acea circumscriptie.
Alegatorii pot sa propuna o lista de candidati cu singura conditie sa fie in numar de cel putin 100.
Legile privind alegerea in Adunarea Nationala, evidenta celor cu drept de vot, cazurile de exceptie la care constitutia face referire, modul de constituire a partidelor politice, organizarea campaniilor electorale sint relevante pentru desfasurarea alegerilor.
Constitutia prevede un numar de 90 de deputati pentru Adunarea Nationala, iar mandatul lor este de patru ani. In fiecare dintre cele 8 circumscriptii sint alesi cite 11 deputati, in total 88. Fiecare circumscriptie este divizata in alte 11 sub-circumscriptii. Ca regula generala, un candidat apare numai pe o singura lista, numai in cazuri exceptionale ii este permis unui candidat sa fie prezent pe maxim 2 liste, in doua circumscriptii diferite. Numarul maxim de persoane posibile pe o lista este 11, iar cel minim de sase. Circumscriptiile sint in asa fel formate incit, fiecare deputat sa raspunda de un numar egal de locuitori. Cele doua locuri care dau diferenta pina la 90 sint ocupate de cite un reprezentant al minoritatilor nationale, cea italiana si cea maghiara. In Slovenia sint circa 1,5 milioane de persoane cu drept de vot. Fiecare alegator are dreptul sa voteze in circumscriptia din care face parte.
Candidatii minoritatilor etnice trebuie sa fie obligatoriu membri ai rspectivei comunitati si sa aiba drept de vot.
Candidatii la functia de deputat pot fi propusi atid de catre partidele politice cit si de alegatori. Legea mai permite si formarea de coalitii pre-electorale, in asa fel incit doua sau mai multe partide sa se prezinte la scrutin cu o lista comuna de candidati.
Promulgarea rezultatelor cunoaste doua faze. Prima este cea de la nivelul circumscriptiilor, unde sint cunoscute numarul de mandate direct alesse. Acestea trebuie sa fie in proportie de cel putin 9,1% din voturi. O a doua faza este cea nationala cind se redistribuie locurile ramase libere catre candidatii care nu au fost alesi prin mandat direct in circumscriptii. Calculele se bazeaza pe sistemul D'Hondt's cu exceptia ca voturile ramase sint luate in considerare. Un prag electoral este introdus in cea de-a doua runda, iar aici pot participa doar listele care au obtinut cel putin trei mandate directe, doar ele pot lua parte la redistribuirea voturilor.
Partidele pot specula listele de rezerva, punind anumite persoane care sint dorite in Adunarea Nationala. Pe aceste liste se pot obtine destul de multe locuri in Adunare incit un partid sa influenteze decisiv rezultatul final al alegerilor. Un partid trebuie sa faca cunoscuta inaintea alegerilor lista de rezerva pentru ca alegatorul sa stie la cine se poate duce votul sau in cazul in care nu are efect in prima runda, cea a mandatelor directe.
Comisiile electorale si procedura de vot
Responsabila de legalitatea alegerilor este Comisia Electorala Republicana, care organizeaza programul de desfasurare.
Mai intii, are loc procedura de inscriere a candidaturilor. Partidele sau alegatorii trebuie sa prezinte listele cu candidati la Comisia Electorala a Circumscriptiilor si listele de rezerva la Comisia Electorala Republicana. Campania electorala dureaza o luna de zile, iar in ultimile 24 de ore legea obliga la "tacere totala".
Pina cu 24 de ore inainte de incetarea campaniei, alegatorii care stiu ca vor fi peste granita la data desfasurarii scrutinului trebuie sa-si anunte intentia si modul de vot - prin posta sau prin intermediul ambasadelor si oficiilor consulare. Acest lucru daca sint rezidenti intr-o tare in care alegerile sint inlesnite prin intelegere internationala.
Comisiile au la dispozitie o zi pentru a verifica legalitatea candidaturilor. Listele trebuie sa fie facute publice, insotite de o descriere succinta a candidatilor, cu cel putin 15 zile inainte de scrutin, in ziare si pe posturile publice de radio si televiziune. Cei care sint in incapacitatea de a se deplasa la sectia de votare (batrini, invalizi, bolnavi spitalizati sau ingrijiti la domiciliu, militari in exercitiul functiunii, detinuti, precum si cei care nu au viza de rezidenta trecuta in actul de identitate ) trebuie sa anunte intentia lor de vot prin intermediul postei sau sa beneficieze de urna mobila.
Alegerile din 1990
In 1990 sistemul electoral proportional a fost "pus la treaba" pentru a alege cei 80 de delegati in Camera Socio-politica, una dintre cele trei ale Adunarii la acea data, cind Slovenia inca era parte a fostei Iugoslavii si nu ar fi putut sa incalce Constitutia federala. Pentru alegerea acestor delegati, slovenia a afost impartita in 16 circumscriptii, inclusive cele pentru alegerea reprezentantilor minoritatilor etnice. Alegatorii nu au votat pentru un singur candidat, al unui singur partid, intr-o singura circumscriptie. Ei puteau sa isi dea votul unui singur partid sau sa il distribuie intre candidatii mai multor partide. Datorita acestui fapt, realocarea mandatelor listelor de rezerva se facea daca un anumitpartid trecea pragul electoral de 2,5 procente in prima faza a alegerilr, faza locala.
Alegerile din 1992
In urma scrutinului din 1992, opt partide au intrat in Adunarea Nationala. Cele mai multe locuri, 22, le-a obtinut Partidul Democrat Liberal Sloven (LDS), urmat de Crestinii Democrati Sloveni (SKD) - 15 locuri, Lista Social Democratilor Uniti (ZLSD) - 14 locuri, Partidul National Sloven (SNS) - 12 locuri, Partidul Popular Sloven (SLS) - 10 locuri, Democratii Sloveni (DS)- 6 locuri si Social Democratii Sloveni (SDS) - 4 locuri. Alte doua locuri ramase au fost repartizate minoritatilor italiana si maghiara.
Coalitia de guvernare a ost alcatuita de liberali, crestini democrati, social democratii uniti si SDS. SDS si ZLSD s-au retras apoi de la guvernare, ceea ce ceea ce a condus la formarea unui guvern minoritar compus numai din liberali si crestin democrati. Migratia politica a dus la reducerea numarului de partide parlamentare nu la mult timp dupa alegeri.
Presedintele si Consilierii Nationali
Sistemul electoral de alegere a deputatilor influenteaza, nu de putine ori deciziv, alegerea presedintelui si a consilierilor nationali. Presedintele este ales in baza unui sistem majoritar absolut, iar alegerea consilierilor nationali sint indirecte prin intermediul grupurilor de interese (comunitati locale, patronate, angajati, asociatii profesionale)
Alegerea presedintelui Adunarii Nationale
Aceasta se face in prima sedinta costitutiva dupa validarea mandatelor deputatilor, dupa ce se intilneste Comisia pentru Alegeri si Treburi Administrative. Presedintele poate fi orice deputat care este propus de Comisie sau de cel putin 10 colegi dintre ai sai. Propunerile de candidatura pot veni in orice moment pina la inceperea procedurii de vot. Votul se poate repeta pina cind candidatul obtine majoritatea ceruta.
Functii si atributii
Conduce sedintele, stabileste ordinea de zi, poate propune limite de timp pentru dezbateri, face anunturi in numele Adunarii, verifica qurum-ul, autentifica textele adoptate si inregistrarile dezbaterilor, verifica procedura de vot si anuleaza voturile survenite in urma unor ilegalitati, interpreteaza regulile si regulamentele interioare etc.
Puteri speciale
Rol informal de mediator in chestiuni administrative si bugetare, joaca un rol important in afacerile externe, fiind cel care primeste delegatiile straine si ambasadorii, si tine locul sefului statului cind acesta nu este, ocupind in acest timp si functia de Comandant Suprem al armatei . Impreuna cu Secretarul general este responsabil de relatia cu parlamentele straine. El este cel care poate chema politia pentru restabilirea ordinii in Camera daca apar conflicte majore.
Facilitati materiale
I se acorda indemnizatie de deputat la care se adauga un spor in valoare de 80% din salariul unui coleg de-al sau. Primeste masina de serviciu, birou si paza permanenta.
Bibliografie
www.sigov.si
www.aimpress.ch
www.ipu.org
www.uvi.si
|
