Simpozionul "Colocvii
politice"
Timisoara, 18-19 mai 2002
Ca de a III-a editie a simpozionului "Colocvii politice", organizat începând din 2000 de Universitatea Banatul, prin Facultatea de stiinte Politice si Administrative, a fost gazduita de asta data de capitala Banatului. Modificarea (pr 24124e47y ecedentele editii s-au desfasurat în placuta ambianta a statiunii Baile Herculane) s-a datorat convingerii exprimate de organizatori ca "invitatii au ce vedea si în Timisoara".
Supozitia a fost confirmata pe parcursul celor doua zile. Am avut ce auzi în cadrul celor doua sectiuni (Relatii bilaterale între state, respectiv Relatii intercomunitare, relatii culturale) si am avut ce vedea în încarcatul de istorie (inclusiv recenta) oras de pe Bega. În cea de-a doua privinta, am avut privilegiul sa beneficiem de amabilele servicii ale domnului conf. univ. dr. Daniel Vighi (pentru vizitarea centrului istoric) si ale domnului conf. univ. dr. Vasile Docea (pentru vizitarea Memorialului Revolutiei din 1989, unde am beneficiat de competenta si însufletita expunere a presedintelui acestui asezamânt, domnul Traian Orban).
Sectiunea de relatii bilaterale a fost dominata de discutia asupra raporturilor bilaterale româno-sârbe (iugoslave) în secolul XX, si chiar mai înainte, cvasitotalitatea comunicarilor având ca subiect aceste raporturi. Mentionez, în acest sens: România si Iugoslavia: probleme de granita, 1920-1924 (Stelian Mândrut), Tensiuni la frontiera româno-iugoslava, 1944-1945 (Vasile Râmneantu), Criza politica româno-iugoslava de la sfârsitul anilor '40 (Miodrag Milin). În cadrul dezbaterilor, desfasurate într-un spirit critic si nonconformist, s-a acordat atentie si specificului plurietnic si pluriconfesional al societatii banatene. Viziunea asupra relatiilor bilaterale a fost întregita de expunerea Atasatii de politie SS de pe lânga Legatia Germana din Bucuresti si impactul ei asupra relatiilor româno-germane (Ottmar Trasca). Lucrarea, extrem de interesanta, a avut si avantajul utilizarii unor documente inedite din arhivele germane.
O alta comunicare extrem de captivanta a creionat trasaturi ale societatii române de ieri si azi (Caragiale. Literatura si politica). Domnul Daniel Vighi a prezentat, cu verva-i caracteristica, corelatii inedite dintre cele doua domenii de activitate. Un deosebit interes au stârnit, de asemenea, nebanuit de masiva contributie a evreilor în înfrumusetarea Budapestei, în lectura d-lui Lucian Nastase (Asimilare si modernitate în spatiul transilvan, 1867-1918), si numeroasele copii dupa gravuri tiparite în presa germana referitoare la România, prezentate si comentate de domnul Vasile Docea (România lui Carol I în periodicele ilustrate germane). De remarcat si dezbaterea asupra personalitatii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, lansata de colegul nostru, Liviu Ţaranu.
Alte comunicari au abordat probleme ca Relatiile bilaterale mediate: SUA, Israel si Autoritatea Palestiniana dupa septembrie 2000 (Lucian Rosenfeld), Comunicarea între ONG-uri situate în tari diferite (Lia Lucia Epure), Ioan Lupas si ceilalti (Radu Ardelean), Conciliul ecumenic Vatican II si raporturile dintre crestini si necrestini (Liliana Cîra-Niculescu), Programe bilaterale ale Directiei pentru Cultura din Iasi (Florin Cântec), Banatul, o diversitate asumata (Andrei Milin). De asemenea, mai mentionez, pentru interesantul schimb de opinii pe care l-a ocazionat, comunicarea d-lui Cosmin Iute (Problematici de integrare sociala a Comunitatii Rromilor). Lucrarea a avut la baza, surprinzator poate, ideea simplista a unei opresiuni generalizate, de tip apartheid chiar, a minoritatii rromilor din România.
Contributiile reprezentantilor CNSAS s-au intitulat Proiectul hidrocentralei de la Portile de Fier si relatiile româno-iugoslave (Liviu Ţaranu), respectiv Revolutia maghiara din 1956 si relatiile româno-iugoslave (Silviu B. Moldovan).
Simpozionul
"Serviciile Comuniste de
Securitate a Statului. Asumarea trecutului,
la răscruce de drumuri? O stare de
fapt în Europa Centrală si de Sud-Est"
Bucuresti (27-28 mai 2002)
În buna sa traditie, Institutul Goethe din Bucuresti a organizat în zilele de 27 si 28 mai 2002 simpozionul cu tema "Serviciile comuniste de Securitate a Statului. Asumarea trecutului, la rascruce de drumuri? O stare de fapt în Europa Centrala si de Sud-Est", la care, pe lânga personalitati marcante ale societatii civile din România si membriii ai Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, au participat si invitati din partea Autoritatii Federale pentru Administrarea Actelor Serviciului Sigurantei Statului din fosta RDG, Institutului Ungar de Istorie, Departamentului pentru Documentarea Crimelor Comunismului din cadrul Ministerul Justitiei din Slovacia, Institutului de Istorie Contemporana al Academiei de stiinte din Cehia, Comitetului Iugoslav al Avocatilor pentru Drepturile Omului Serbia-Muntenegru si Comitetului Helsinki-Croatia.
Au fost abordate, din punctul de vedere al internationalizarii experientelor nationale, problemele juridice, organizatorice si administrative ale confruntarii cu trecutul, în încercarea de a gasi solutii comune pentru rezolvarea acestora. Astfel, doamna Marianne Birthler, însarcinat federal pentru Administrarea Actelor Serviciului Sigurantei Statului din fosta RDG, a prezentat situatia din Germania, în speta controversele juridice actuale, stiut fiind ca aceasta este tara cu cea mai bogata experienta în acest domeniu. Sentinta data în cazul Heltmuth Kohl a aratat cum, pe parcursul aplicarii legii, pot aparea unele limitari importante în ceea ce priveste accesul la dosarele celor ce ocupa functii politice sau oficiale, protejarea sferei private fiind prioritara.
Exista si doua situatii speciale, ivite dupa destramarea Cehoslovaciei. În Cehia, documentele sunt gestionate de Ministerul de Interne; este permis accesul persoanelor la propriul dosar, dar este înca împiedicat accesul jurnalistilor la informare. La rândul ei, Slovacia, în conditiile în care materialele se afla în fondurile Serviciului de Informatii Slovac, are totusi un Departament pentru Documentarea Crimelor Comunismului ce functioneaza în baza legii arhivelor si a celei privind imoralitatea si ilegitimitatea regimului comunist, acest departament editând si câteva publicatii.
Domnul Ticu Dumitrescu a vorbit despre transformarile pe care le-a suferit proiectul de lege al domniei sale pe parcursul întregului proces legislativ, pâna la materializarea în Legea 187/1999, precum si despre sperantele de care a fost animata societatea româneasca si evolutia ulterioara a procesului de deconspirare a Securitatii.
Asumarea si confruntarea cu propriul trecut, între jurnalul personal si dosarul de Securitate, au facut obiectul interventiei domnului Stelian Tanase.
S-au purtat discutii despre felul în care au actionat aceste servicii secrete (modul de recrutare a informatorilor, urmarirea oponentilor regimurilor comuniste), relatiile dintre ele si interactiunea cu puterea politica, reusindu-se o creionare a societatilor comuniste din aceasta regiune. De asemenea, pe marginea modului de realizare efectiva a accesului la dosare, au fost initiate dezbateri ce s-au bucurat de interesul publicului; angajatii CNSAS din cadrul Serviciului Cercetare (Cristina Anisescu, Încadrarea informativa a populatiei. Cum functiona reteaua informativa) si Directiei Investigatii (Germina Nagât, Accesul la propriul dosar) putând sa împartaseasca din experienta lor.
Ecourile simpozionului s-au prelungit prin deschiderea, în seara zilei de 28 mai, a expozitiilor "Stasi - Garant al dictaturii Partidului Socialist Unit din Germania" (organizata de partea germana), "si tu ai fost urmarit (organizata de CNSAS), si peretii aveau urechi" (contributie a colegilor din Cehia), onorata de prezenta presedintelui României, domnul Ion Iliescu.
Alina Ilinca
|