Societatea politica
Pe baza valorificarii contributiilor mentionate, precizam ca prin societate politica se întelege totalitatea institutiilor, organizatiilor, 222h72c asociatiilor si mijloacelor de informare în masa, care, în mod organizat si programatic, se implica în problemele puterii si conducerii politice, fie facând parte din organele de conducere politica, fie activând pentru dobândirea puterii politice.
Asadar, institutiile, organizatiile, asociatiile, mijloacele de informare cu caracter politic sunt cele care se implica în problemele puterii politice fie pentru a o exercita, fie pentru a o dobândi, daca nu o detin.
Societatea politica difera de la o formatiune sociala la alta, de la o etapa la alta, de la o tara la alta, prin consistenta ei organizatorica, autoritatea politica si caracterul sau democratic.
În societatea politica se includ: statul cu toate componentele sale (putere judecatoreasca, legislativa, executiva); partidele politice; oricare alte organizatii care se implica în problema puterii prin manifestarea unor optiuni în organizarea si conducerea societatii si printr-o activitate de dobândire a puterii politice.
Se impune precizarea ca nu oricine face politica, care îsi manifesta sprijinul sau dezaprobarea fata de cei implicati în puterea politica poate fi declarat ca facând parte din societatea politica. Prin însasi asertiunea ca "nu faci politica" se exprima, de fapt, o atitudine care înseamna, în ultima instanta, tot politica. Numai ca unii, facând politica, se implica în mod direct, programatic si organizat în problemele puterii, facând astfel, parte din societatea politica, si altii care nu se implica în problemele puterii, desi au atitudini si conceptii politice, ramânând în limitele societatii civile.
În acest context, organizatiile profesionale de tip sindical sau organizatiile de creatie, religioase, de caritate etc., au caracter apolitic atâta vreme cât nu se implica în problemele puterii politice, desi pot sa faca, si chiar fac, politica, îndeosebi prin reprezentarea si apararea intereselor socio-profesionale sau de alta natura, ale grupurilor pe care le reprezinta.
Ţinând cont de situatia actuala, trebuie sa se înteleaga cu claritate ca organizatiile politice sunt numai acelea care, prin statut, prin program, prin activitati consfintite de o reglementare legala, se implica în problemele puterii politice, ale organizarii si conducerii societatii.
Societatea politica este formata, de regula din guvernanti sau cei care tind sa devina guvernanti si care, într-un regim democratic, se afla în slujba intereselor cetatenilor, pe baza unui stat de drept, care slujeste societatii civile.
În cazul regimurilor dictatoriale, societatea politica este opusa intereselor societatii civile si se constituie prin nerespectarea vointei cetatenilor, servind, de regula, interesele unor grupuri restrânse din cadrul societatii civile, nu ale tuturor cetatenilor si numai în masura în care se impune asigurarea unei functionalitati a angrenajului social.
Într-un regim dictatorial, societatea politica tinde sa-si subordoneze societatea civila, pe care, în loc sa o slujeasca, o transforma într-un instrument de aservire.
Societatea politica autentic democratica presupune, în plan istoric, asa cum aprecia politologul de origine liberala Benjamin Constant, trecerea de la puterea absoluta, care modeleaza singura societatea, la puterea politica democratica reprezentativa, care armonizeaza în mod necoercitiv actiunile si interesele uneori contradictorii ale agentilor economici, politici si sociali individuali si este controlata de societatea civila, deci trecerea de la un stat absolutist al societatii la unul "construit" de societatea civila.
|
