Societatea politica
Pe baza valorificarii contributiilor mentionate, precizam ca prin societate politica se īntelege totalitatea institutiilor, organizatiilor, 222h72c asociatiilor si mijloacelor de informare īn masa, care, īn mod organizat si programatic, se implica īn problemele puterii si conducerii politice, fie facānd parte din organele de conducere politica, fie activānd pentru dobāndirea puterii politice.
Asadar, institutiile, organizatiile, asociatiile, mijloacele de informare cu caracter politic sunt cele care se implica īn problemele puterii politice fie pentru a o exercita, fie pentru a o dobāndi, daca nu o detin.
Societatea politica difera de la o formatiune sociala la alta, de la o etapa la alta, de la o tara la alta, prin consistenta ei organizatorica, autoritatea politica si caracterul sau democratic.
Īn societatea politica se includ: statul cu toate componentele sale (putere judecatoreasca, legislativa, executiva); partidele politice; oricare alte organizatii care se implica īn problema puterii prin manifestarea unor optiuni īn organizarea si conducerea societatii si printr-o activitate de dobāndire a puterii politice.
Se impune precizarea ca nu oricine face politica, care īsi manifesta sprijinul sau dezaprobarea fata de cei implicati īn puterea politica poate fi declarat ca facānd parte din societatea politica. Prin īnsasi asertiunea ca "nu faci politica" se exprima, de fapt, o atitudine care īnseamna, īn ultima instanta, tot politica. Numai ca unii, facānd politica, se implica īn mod direct, programatic si organizat īn problemele puterii, facānd astfel, parte din societatea politica, si altii care nu se implica īn problemele puterii, desi au atitudini si conceptii politice, ramānānd īn limitele societatii civile.
Īn acest context, organizatiile profesionale de tip sindical sau organizatiile de creatie, religioase, de caritate etc., au caracter apolitic atāta vreme cāt nu se implica īn problemele puterii politice, desi pot sa faca, si chiar fac, politica, īndeosebi prin reprezentarea si apararea intereselor socio-profesionale sau de alta natura, ale grupurilor pe care le reprezinta.
Ţinānd cont de situatia actuala, trebuie sa se īnteleaga cu claritate ca organizatiile politice sunt numai acelea care, prin statut, prin program, prin activitati consfintite de o reglementare legala, se implica īn problemele puterii politice, ale organizarii si conducerii societatii.
Societatea politica este formata, de regula din guvernanti sau cei care tind sa devina guvernanti si care, īntr-un regim democratic, se afla īn slujba intereselor cetatenilor, pe baza unui stat de drept, care slujeste societatii civile.
Īn cazul regimurilor dictatoriale, societatea politica este opusa intereselor societatii civile si se constituie prin nerespectarea vointei cetatenilor, servind, de regula, interesele unor grupuri restrānse din cadrul societatii civile, nu ale tuturor cetatenilor si numai īn masura īn care se impune asigurarea unei functionalitati a angrenajului social.
Īntr-un regim dictatorial, societatea politica tinde sa-si subordoneze societatea civila, pe care, īn loc sa o slujeasca, o transforma īntr-un instrument de aservire.
Societatea politica autentic democratica presupune, īn plan istoric, asa cum aprecia politologul de origine liberala Benjamin Constant, trecerea de la puterea absoluta, care modeleaza singura societatea, la puterea politica democratica reprezentativa, care armonizeaza īn mod necoercitiv actiunile si interesele uneori contradictorii ale agentilor economici, politici si sociali individuali si este controlata de societatea civila, deci trecerea de la un stat absolutist al societatii la unul "construit" de societatea civila.
|
