Teoria generala a sisitemului social in conceptia lui Hennry- Janne
Sociologul Belgian , autorul monumentalei grupari “Le systeme social essau de theorie generale ” , aparute la institutul de sociologie al univaersitatii libere din Bruxelles i 343i89d n anul 1968, a dat din perspective sisitemului sociologic European una din primele replica modelului structuro-functionalist, al lui Talleot Parssaus.
Efortul lui Henry Janne s-a indrepata spre construirea unui cadru de referinta generala, prin integrarea modelelor partiale intr-un model general al societatii globale. El porneste de la idea ca modelul general al societatii globale se constituie ca o teorie macro-sociologica a sistemului social cu conditia ca aceasta sa aiba “puterea de a integra in mod coerent si fara distorsiuni tendentioase toate faptele cercetate”.
Henry Janne apreciaza ca “printre sisitemele sociale cele mai coerente se innumara societatile globale”.
Spre deosebire de organismele biologice strans integrate sistemele sociale sunt discontinue, unitatile lor componente dispunand de o larga autonomie.
Modelul lui Janne arata ca fiecare societate globala este acordata intr-un substract material “dat” ce cuprinde alaturi de nivelul ecologic nivelul democratic.
Sistemele sociale , sunt, deci realitati socio-formale transcedente si dependente in acelasi timp de indivizi.
Structura funadmentala a acestor sisiteme este aceea a “puterii in sens larg social ” ce dapeseste sensul politic al notiunii de putere. Acest model al societatii globale este unul general aplicabil oricarei societati, de tip democratic sau totalitar societatilor inchise , autarhice, dar si celor dinamice, deschise. El este de asemenea aplicabil societatilor globale concret istorice- fie ca este vorba de societatile nord-americane, vest europeana, balcanica, araba sau est asiatica.
Conceptul de sistem social exprima foarte bine conjuncture a doua perceptii antagoniste: pe de-o parte perceperea fenomenului in unitatea si coerenta sa: ca sistem politic , sistem esducativ ; pe de alta parte perceperea fenomenului in interactiunile sale interne intre componentele active a caror rezultanta este: jocurile factorilor politici, actiunea factorilor educationali, mecanismul cererii si ofertei pe piata.
|
