TIPOLOGIA RELATIILOR POLITICE
Un prim criteriu de structurare a relatiilor politice este dat de atitudinea actorilor politici în
procesul de inf1uentã .si/sau de dobândire a puterii politice pentru solutionarea unor interese
diferite. Acestea vor fi: relatii de luptã, de aliantã, de solidaritate si intermediare (aliante
electorale, blocuri politice, uniuni nationale; .santajul, boicotarea votãrii unei legi etc.).
Din punctul de vedere al su 636e48g biectilor relatiilor politice, deci al purtãtorilor structurilor constitutive
de putere, pot fi deosebite mai multe tipuri de relatii politice:
- relatii între actori politici individuali: contactul dintre doi lideri politici, doi .sefi de stat, de
guvern, dintre diverse delegatii sau reprezentanti ai unor organizatii politice aflati la masa
tratativelor;
- relatii dintre un actor politic jndividua1 .si un grup politic sau o
organizatie politicã (întâlnirea unui deputat cu alegãtorii sãi; con-tactele sau relatiile unui lider
politic cu membrji sau simpatizantii partidului sãu; .sedintele de lucru ale guvemului; audierile în
fata comisiilor parlamentare);
sj
- relatii dintre organizatiile , asoci atiile (grupãrile) politice. In
cadrul acestora, unele actioneazã în vederea cuceririi puterii politice, iar altele pentru pãstrarea ei;
unele doresc sã-si apere interesele prin utilizarea puterii, în timp ce altele încearcã contracararea
acestora prin acuza de lipsã de legitimitate a puterii instituite. În aceastã privîntã, a se vedea
contestarea puterii instituite în mod democratic de cãire mi.scãrile politice, institutionalizate sau nu
(manifestatii stradale, greve prelungite);
- relatii politice care se stabi1esc între institutiile politice de bazã ale sistemului (stat .si partide
politice; stat .si organizatiile politice:
partide politice .si autoritãtile politice centra1e - parlament, guvem etc.) în lupta pentru suprematie
în topul puterii. Institutiile reprezintã "anumite relatii sociale care au dobândit o formã relativ
constantã" sau "siructuri sociale având un caracter relativ stabil".,,Ele îsj pãstreazã jdentitatea .si
atunci când subiectii concreti ai relatiilor se schimbã. Prin intermedjul lor sunt apãrate, conservate
.si promovate anumite interese sociale constientizate sub forma unor idei, norme si valori sociale,
recunoscute ca atare pe arii variabile de extindere. Unele institutii sunt oficjalizate, iar altele se
impun si dureazã doar prin automatisme sociale dupã criterjul modului cel mai direct de servire a
jntereselor puterii si ale dom inatiei unui grup sau clase asupra altora, întelegând prin aceasta, în
primul rând, statul sj par-tjdele politice"
- relatii politice nationale, în societãtile multietnice, sau când între majoritatea emicã si mi
noritãti agregarea intereselor are loc prin intermediul unui partid sau unor societãti politice formate
pe o bazã pur etnicã si teritorialã .si nu pe o doctrinã, program politic sau ideologic;
- relatii politice intemationale, care se stabilesc: înire state; între state si organismele politice
intemationale (O.N.U.; C.E.E.; Parlamentul si Consjliul Europei; N.A.T.O. etc.); între djferite
2 Maurice Duverger, Introduzione alla poiitica, Laterza, Baii, 1964.
organizatii politice (Internationala Socialistã; Internationala Liberalã).
Din cele de mai sus reiese cã relatiile politice au un caracter istoric si deri vat din specificul
organizãrii socia1e. Principalele lor caracteristici sunt:
- caracter de dominatie, capacitatea de a impune vointa sa asupra altcuiva, la nevoie chiar cu
ajutorul fortei;
- caracter inegal: protagoni.stii relatiilor politice au initiativa în stabilirea si im punerea
altemativelor;
- orice relatie politicã este prevãzutã cu o semnificatie, cu un sens, ceea ce face ca orice
activitate politicã sã se raporteze la com-portamentul celuilalt, în functie de care î.si orienteazã
strategia de atingere a scopului;
- caracter antagonic: eflcienta functionãrii lor presupune conflic -tul, lupta, deoarece purtãtorii
lor sunt protagoni.stii unor interese opuse, adeseori ireconciliabile. În functie de caracterul acestei
contradictii, modul de a jntra în relatie poate fl pa.snic sau violent, iar relatiile politice pot fi relatii
de luptã, de aliantã sau intermediare.
|
