TIPOLOGII ALE PARTIDELOR
Partidele politice pot fi grupate in functie de diverse criterii astfel:
1) Dupa structura si mod de functionare sunt partide de cadre si partide de masa.
Partide de cadre: Atunci cand au aparut partidele, ele nu aveau decat foarte putini membri. Cetateni mai de vaza au hotarat sa se asocieze, activitatile lor fiind mai degraba voluntare. Astazi 848g66i , aceste partide poarta numele de partide de alegatori. Prin acest lucru intelegem ca numarul alegatorilor unui partid este in raport mult mai mare decat cel al membrilor acestuia, iar legatura pe care o au acestia fata de partid este de cele mai multe ori slaba. Partidele de cadre, care au aparut in sec. XIX personifica elite si reprezinta punctul de plecare al fiecarui partid. Astfel de partide reunesc un numar restrans de membri, personalitati cu priza la electorat, se sprijina pe aristocratie, cler, armata, cu notabilitate, selectionate dupa prestigiu si avere. N-au organizatii mari in teritoriu si au o autonomie relativ mare a comitetelor locale, n-au o disciplina interna impusa, structura tinde sa devina semipermanenta. Finantele sale de campanie vin din donatii, sunt neregulate, ceea ce poate incuraja dependenta partidului fata de grupurile de interese economico-financiare si coruptia institutiilor guvernamentale dirijate de ele.
Partidul de cadre nu are o ideologie stricta. Tipice in acest sens sunt partidele americane.
Partide de mase: In comparatie cu partidele burgheze, constituite deseori din fractiuni parlamentare, partidele muncitoresti au dispus inca de timpuriu de un aparat partinic bine organizat, avand un numar relativ crescut de membri (partid de membri). Partidele de masa, asa cum le cunoastem noi astazi, sunt si ele foarte bine organizate. De aceea, ele isi pot acoperi o mare parte din cheltuieli prin cotizatiile membrilor. Partidele de masa apar atunci cand se simte nevoia reprezentarii unor clase sociale sau grupuri sociale largi. Sunt bine centralizate, structura rigida piramidala si disciplinata, cu raporturi pe verticala intre membri si lideri. Ele isi asuma rol de reprezentant al maselor largi, legaturi directe cu simpatizantii si posibil alegatorii, in genere propaganda demagogica si putere prin abuzuri. Tocmai astfel de partide avanseaza, sustin, osifica structuri de conducere, care autonomizeaza nomenclatura fata de masa de membrilor, astfel incat, nu e lung drumul pana la partid-stat cu lideri inatacabili si cu o traiectorie, cel putin nondemocratica, daca nu antidemocratica.
2) Dupa programul de partid: partide cu program integral (fac exces de probleme doctrinare si se pierd in teorii) si partide de actiune (mai pragmatice, mai fara preocupari doctrinare, mai oportuniste, rutiniere, predispuse la politicianism, coruptie, intriga si chiar terorism).
3) Dupa ideologie si baza sociala a partidelor acestea pot fi: partide de idei, (pun accent pe ideologie, social-democrate, fasciste, confesionale, conservatoare, liberale), partide oportuniste, (se apropie de partidele de actiune, se implica in actiuni imediate, partide orientate dupa putere si avantaje).
4) Dupa intentiile comportamentului politic partidele pot fi partide active (active parlamentar sau extraparlamentar), partide latente (activeaza doar in campaniile electorale), partide competitive (in sistemul pluripartidist) si partide necompetitive (in sistemul monopartidist).
5) Dupa disciplina de vot partidele politice pot fi: partide suple (fara disciplina de vot), partide rigide (cu disciplina stricta de vot).
6) Dupa pozitia adoptata fata de sistemul politic partidele politice pot fi: Partide conforme sistemului: Acest tip de partide aproba politica sistemului in care functioneaza. Obiectivul acestor partide este de a stabiliza ordinea politica sau de a o ameliora treptat prin intermediul reformelor. Partide adverse sistemului: Acest tip de partide nu accepta principiile impuse de sistemul politic in care functioneaza. Imediat dupa preluarea puterii, aceste partide nu mai respecta regulile de joc. Ele trec sub interdictie celelalte partide (asa cum au facut-o nazistii in 1933) sau le degradeaza la rangul de simpli sateliti (politica SED-ului din RDG)
7) Dupa functia ocupata in sistemul politic partidele pot fi: Partid de guvernamant: Acest tip de partid a iesit castigator in urma alegerile, constituind guvernul pana la urmatoarele alegeri. In acest sens pot exista mai multe partide de guvernamant in acelasi timp care alcatuiesc guvernul impreuna, intr-o coalitie ;Partide de opozitie: Acest tip de partid a pierdut alegerile, constituind astfel opozitia parlamentara. Bineinteles ca pot exista mai multe partide de opozitie, al caror obiectiv este de a creste in preferintele alegatorilor, oferind o alternativa in vederea urmatoarelor alegeri ; partide cu potential de coalitie si partide cu potential de santaj, partid de balanta (decid formarea majoritatii parlamentare).
8) Dupa modul in care se pot grupa partidele politice pot fi: partide de dreapta centru-dreapta si extrema dreapta (partide conservatoare, partide fasciste), partide de stanga centru-stanga si extrema stanga (Partidul Socialist, Partidul Comunist, Partidul Social Democrat), partide de centru Partide Social Crestine, Partide Democrat Crestine.
9) Dupa raporturile cu sistemul politic global partidele politice pot fi:
partide constitutionale (actioneaza intr-un regim politic democratic caruia ii respecta preceptele, regulile si principiile), partide autoritare (isi impun programele intregului organism politic, se definesc prin rigoare, disciplina, ideologie).
10) In functie de obiectivele socio-politice partidele politice pot fi:
Partide nationaliste: Aceste partide resping regulile de joc ale democratiei, promovand o ideologie nationalista, deseori impletita si cu una de sorginte populara destul de confuza si cu o atitudine rasista. Ele considera ca toate relele au fost aduse in lume de liberalism si comunism. Partide conservatoare: Ele au ca obiectiv prezervarea starii de fapt. Din acest motiv, ele au o atitudine sceptica cu privire la inovatii si schimbari, subliniind totusi faptul ca principiile traditionale nu pot fi realizate fara anumite masuri considerabile si de durata. Partide liberale: Acestea apara libertatea si drepturile individului, punand accent pe stabilitatea statului de drept. Ele resping ideea de comunizare a mijloacelor de productie. partide liberale (apara libertatea si drepturile individului, pun accent pe stabilitatea statului de drept, resping ideea de comunizare a mijloacelor de productie), Partidele social-democrate: Ele au ca obiectiv suprem dreptatea sociala, tinzand spre o ordine politica bazata pe egalitatea tuturor oamenilor. Aceste partide se impun mai ales pentru cei slabi din punct de vedere economic. Partide social-democrate (au ca obiectiv dreptatea sociala, ordinea politica bazata pe egalitatea tuturor oamenilor), Partidele comuniste: Independent de parerea (deseori contrastanta) a majoritatii populatiei, aceste partide insista asupra rolului lor de conducere si de 'avangarda' in ceea ce priveste progresul social, propagand ideea de dictatura a proletariatului. Partide comuniste (insista pe rolul de conducere si de avangarda in ceea ce priveste programul social, propagand ideea de dictatura a proletariatului), partidul popular (incearca sa apere interesele tuturor gruparilor sociale, nu stabilesc accente specifice pentru membrii si alegatorii sai, ideologiile nu joaca un rol primordial).
11) Dupa dimensiune, numarul militantilor si relatiile dintre ei partidele politice pot fi: partide unice (ansamblu omogen cu o directie bine precizata), partide unificate (uniune de partide cu un program unic), partide dominante (aflate intr-o pozitie centrala in sistemul puterii), partide mari dar care nu pot accede la putere decat in coalitii ; partide mici (joaca un rol de sprijin fie in guvern, fie in opozitie legea orbitarii).
12) Dupa criterii psihologice pornind de la comparatia cu varstele omului partidele politice pot fi: partide radicale (iau hotarari precipitate si imprudente), partide liberale (sunt intreprinzatoare), partide conservatoare (dau dovada de maturitate, chibzuinta, echilibru), partide absolute (dau dovada de vointa ferma si dorinta de impunere).
13)Clasificare in functie de domeniul de implicare politica:
Partid popular: Acest tip de partide incearca sa apere interesele tuturor gruparilor sociale, nedelimitandu-se astfel de nici un segment al populatiei, integrand in schimb obiectivele sale cat mai multi cetateni. Bineinteles ca acest lucru nu inseamna ca partidele populare nu stabilesc accente specifice pentru membrii si alegatorii sai. Ideologiile nu joaca in programele partidelor populare decat un rol secundar.
Grupuri de interese: Acest tip de partide isi concentreaza activitatile in favoarea apararii intereselor unei grupari anume (grupare sociala, confesionala, regionala), neavand pretentii de a acoperi toata sfera civila. Programul acestor partide este deseori foarte bine conturat. Partidul de clasa este o varianta a grupurilor de interese. Categorii si variante de partide politice
|
