TIPURI sI FORME DE STAT
Procesul īndelungat de afirmare a statelor a generat diverse tipuri si forme de stat. Istoria a consemnat, astfel, la poluri opuse, doua tipuri de stat
. de esenta dictatoriala (absolutista), care a aparut ca expresie a unor comandamente istorice, dar prin nesocotirea vointei cetatenilor sau printr- 646h78g o presupusa legimitate de ordin divin;
. de esenta democratica, care, indiferent de forma, constituie expresia vointei cetatenilor, materializata prin consimtamāntul dat.
Esenta statului, adica tipul de stat respectiv, se manifesta prin mai multe forme, īn functie de conditiile concrete ale epocii si tarii respective. Forma de stat are īn vedere modul de organizare a puterii de stat si, īn special, structura si functionarea organelor supreme de conducere. Rezulta ca indiferent de esenta statului, democratica s-au dictatoriala, forma de stat este data de trei elemente:
. forma de guvernamānt, care este un raport īntre organele de stat īn procesul de constituire si exercitare a puterii. Formele de guvernamānt īn statele lumii contemporane sunt:
- monarhii constitutionale;
- republici parlamentare;
- republici prezidentiale
Īntre esenta statului (democratica sau dictatoriala) si forma de guvernamānt exista īn general o strānsa legatura;
. structura statului, care reprezinta un raport īntre organele centrale si locale ale statului. Sub acest aspect se disting:
a. state federative, care constituie o comunitate de state nesuverane, ce presupune un stat central cu competenta si personalitate distincte de cele ale statelor membre. Organizarea statala de tip federal are ca obiectiv central rezolvarea problemelor comune, functiile statale fiind īmpartite īntre statul federal si statele membre. Ca urmare, īn statele federale se īntālnesc, īn paralel, organe ale puterii si ordinii de drept federale si organe ale puterii si ordinii de drept ale statelor membre.
b. confederatii de state suverane, īn care statele membre īsi pastreaza suprematia si independenta īn mod integral, competentele statului federal referindu-se la luarea unor decizii īn comun īn domeniul relatiilor internationale.
Confederatia poate cunoaste si forme mai evoluate, cu organe comune, cum sunt: adunarea reprezentativa, seful de stat, organele diplomatice, armata, finantele, mentināndu-se si structuri distincte reprezentate de parlamente si guverne separate;
c.state national-unitare, īn care puterea apartine grupurilor conducatoare, alese sau delegate ale īntregii comunitati. Alaturi de natiunea hotarātor majoritara, īn aceste state pot fiinta si minoritati nationale, care se bucura de aceleasi drepturi politice, juridice si economice cu ale natiunii majoritare, necesare acestor minoritati, avānd calitatea de cetateni ai statului national.
3. Regimul politic, care reprezinta pentru unii politologi, un element al formei de stat, iar pentru altii, un element al sistemului politic. Daca statul reprezinta institutia centrala a sistemului politic, atunci, firesc, regimul politic este legat, īn primul rānd, de stat. El constituie un element al formei de stat, element hotarātor īndefinirea tipului de stat, deoarece regimul respectiv exprima un raport īntre organele de stat si cetateni. Daca organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, ca expresie a vointei lor, avem de a face cu un regim democratic si, invers, cu unul de factura dictatoriala.
De aceea, īn analizele politologice, cānd se urmareste elucidarea esentei statului, se vorbeste de regula despre regim politic.
|
