TRATATUL DE FUZIUNE

TRATATUL DE FUZIUNE

Tratatele de la Roma prevad înfiintarea unor institutii distincte, similare celor care au fost înfiintate prin Tratatul de la Paris (1952).

Astfel, vom regasi:

·    939f51j     939f51j   în domeniul decizional, câte un Consiliu;

·    939f51j     939f51j   în domeniul executiv, fiecare Comunitate dispune de o institutie cu atributii executive - Comisia;

·    939f51j     939f51j   câte o Adunare, institutie având atributii de control politic;

·    939f51j     939f51j   câte o Curte de justitie, institutie jurisdictionala.

Desi o perioada au existat, în paralel, 3 sisteme institutionale in­ternationale, înca de la intrarea în vigoare a Tratatelor de la Roma, în 1958, s-a avut în vedere reunirea institutiilor celor 3 Comunitati, în institutii unice, deci realizarea unui sistem institutional unic.

La nivel jurisdictional, apare, în anul 1958, o unica Curte de justitie, ca organism jurisdictional.

La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând fiinta institutia Adunarii Parlamentare (prin unificarea Adunarii comune - CECO cu celelalte 2 Adunari - CEE si CEEA), care, începând cu anul 1962, poarta denumirea de Parlamentul european.

Pasul decisiv pentru unificarea institutiilor a fost facut prin Tratatul de la Bruxelles, din 8 aprilie 1965, care a intrat în vigoare la 1 ianua­rie 1967. Cunoscut si sub numele de "Tratatul instituind un Consiliu unic si o Comisie unica a Comunitatilor europene", Tratatul de la Bruxelles a avut drept obiect unificarea institutiilor de structura a celor 3 Comunitati europene.

Astfel, la nivel decizional rezulta un or­ganism unic, Consiliul de Ministri, iar la nivel executiv rezulta o sin­gura institutie - Comisia europeana.

Tratatul de la Bruxelles cuprinde 39 de articole, grupate în 5 capitole, fara sa aduca modificari competentelor atribuite initial insti­tutiilor comunitare prin tratatele de constituire.

Fuziunea institutionala a dus la crearea unui buget unic al Comu­nitatilor. In acelasi timp, s-a creat o administratie comunitara unica, stabilindu-se un statut unic al functiei publice comunitare si unificân­du-se sistemele de imunitati si privilegii ale functionarilor comunitari.

Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel institutional, cele 3 Comunitati ramânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate con­stitutive continuând sa ramâna separate.

Institutiile comune, nou înfiintate, duc la îndeplinire sarcinile prevazute în toate cele 3 Tratate constitutive.