TRATATUL DE LA MAASTRICHT ASUPRA UNIUNII EUROPENE -1992 (intrat in vigoare in 1993)

TRATATUL DE LA MAASTRICHT ASUPRA UNIUNII EUROPENE -1992 (intrat īn vigoare īn 1993)

La trei ani si jumatate dupa intrarea īn vigoare, la 1 iulie 1987, a Actului unic european, procesul evolutiv al constructie 818d37i i comunitare a fost relansat, prin adoptarea de texte care, dupa ce au luat o forma juridica si au fuzionat cu dispozitiile privind Uniunea politica si la Uni­unea economica si monetara, s-au concretizat īntr-un tratat privind Uniunea europeana, semnat la 7 februarie 1992, la Maastricht . Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii europene a intrat īn vigoare la 1 noiembrie 1993.

Tratatul prezinta Uniunea ca "o noua etapa īn procesul care creeaza o uniune din ce īn ce mai strānsa īntre popoarele Europei, īn care deciziile sunt luate cāt mai aproape posibil de cetateni". Uniunea "este fondata pe Comunitatile europene completate de politicile si formele de coope­rare instaurate de prezentul Tratat. Ea are ca misiune sa organizeze, īntr-un mod cāt mai coerent si solidar, relatiile īntre statele membre si īntre popoarele lor".

Titlurile II, III si IV au modificat Tratatele constituind Comunitatea europeana, Comunitatea europeana a carbunelui si otelului si Comunitatea europeana a energiei atomice.

Modificarile cele mai importante au vizat Tratatul constituind Comunitatea europeana (CE), ale carei obiective sunt redefinite īn functie de modificarile aduse competentelor comunitare si īn care au fost introduse un anumit numar de schimbari institutionale. Celelalte 2 Tratate constitutive (CECA si EURATOM) nu au fost modificate decāt īn masura necesara punerii dispozitiile lor institutionale īn armonie cu schimbarile aduse Tratatului CE.

Titlul V, consacrat "politicii externe si de securitate comuna", a īnlocuit dispozitiile Actului unic european privind cooperarea politica europeana. Noile dispozitii urmaresc deschiderea unei cai privind elaborarea unei veritabile politici a Uniunii Europene, prin intermediul pozitiilor si actiunilor comune care se dezvolta, cu anumite rezerve la aparare.

Titlul VI, cu privire la "cooperarea īn domeniul justitiei si afacerilor interne: a tinut sa instaureze o sistematizare a unei cooperari reali­zate pāna acum de o maniera informationala sau pe baza de con­ventii extra sau paracomunitare īncheiate īntre toate statele membre sau īntre unele dintre ele.

Titlul VII este format din "dispozitii finale". Astfel, sunt prevazute:

limitele competentei Curtii de justitie;

relatiile Tratatului asupra Uniunii Europene si Tratatele consti­tutive ale Comunitatilor europene;

revizuirea tratatelor;

aderarea la Uniune;

abrogarea dispozitiilor tratatului de fuziune a executivelor din anul 1965 si din AUE;

durata tratatului;

ratificarea tratatului, depozitul si limitele de redactare a tratatului.

Sintetizānd prevederile Tratatului de la Maastricht, acesta cuprinde:

1. Modificari si completari ale celor 3 tratate existente, constituind CECO, CEE si EURATOM. Tratatul CEE se va numi, de acum īnainte Tratatul CE, iar Comunitatea economica europeana - Comu­nitatea europeana;

2. Dispozitii privind cooperarea īn domeniile justitiei si afacerilor interne, deci, īn special, īntre autoritatile politienesti si cele judiciare. Aceste dispozitii fac parte din tratatul general privind Uniunea Euro­peana, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu privire la CECO, CEE si EURATOM. Rationamentul consta īn aceea ca mai multe state membre nu sunt īnca pregatite sa transfere īntreaga compe­tenta īn aceste domenii Comunitatii;

3. Dispozitii privind politica externa si de securitate comuna. Acestea constituie un capitol separat, īn afara cāmpului celor 3 tratate anterioare;

4. Dispozitii privind politica sociala.

De asemenea, Tratatul asupra Uniunii Europene mai prevede:

A) O cetatenie unionala. Toti cetatenii statelor membre sunt ce­tateni ai Uniunii.

Fiecare cetatean are dreptul:

- sa se deplaseze si sa-si stabileasca domiciliul īn mod liber pe teritoriul statelor membre;

- sa voteze si sa candideze la alegerile municipale si europene care se desfasoara īn statul īn care īsi are domiciliul;

- de a fi protejat de autoritatile diplomatice sau consulare ale ori­ carui stat membru;

- de a se adresa Parlamentului si functionarului īnsarcinat cu sondarea opiniei publice.

B) Uniunea economica si monetara (UEM)

Uniune economica, īn sensul ca directiile politicii economice ale statelor membre si ale Comunitatilor vor fi adoptate de catre Consiliul de ministri, care, īn acelasi timp, va supraveghea evolutia economiei īn fiecare stat membru si īn Comunitati;

Uniune monetara - de la īnceputul fazei finale a UEM, Comuni­tatile vor avea o singura politica monetara.

C) Uniunea politica care cuprinde, īn principal, urmatoarele aspecte:

politica externa si de securitate comuna, care va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei politici de aparare, procesul Conferintei asupra Securitatii si Cooperarii īn Europa (CSCE), dezarmarea lui, precum si aspectele de natura economica pe care le ridica securitatea;

cresterea rolului Parlamentului european;

sporirea competentelor Comunitatilor;

politica comuna īn domeniul juridic si al afacerilor interne.

Tratatului asupra Uniunii europene i s-au adaugat 17 protocoale, din care 16 anexate Tratatului CE si 33 de declaratii.

Aplicarea Tratatului asupra UE a necesitat, din anumite puncte de vedere, adoptarea de texte sau de masuri de aplicare, dintre care unele au fost elaborate anticipānd intrarea īn vigoare a tratatului si intrate īn vigoare īn acelasi timp cu el.