TRATATUL INTERNATIONAL

TRATATUL INTERNATIONAL In sensul cel mai larg tratatul este un acord de vointa intre subiecte de drept international supus normelor de drept international .- Tratatul este un act juridic exprimand acordul de vointa intervenit intre state ca principale subiecte de sau intre acestea si alte subiecte de drept international,ori intre acestea din urma in scopul de a crea , a modifica sau a stinge drepturi si obligatii in raporturile dintre ele. CLASIFICARI SI DENUMIRI ALE TRATATELOR O clasificare materiala consta in distictia facuta de doctrina intre tratate legi care au valoare normativa , legistativa si tratatul contract comparate cu contractele din drcptul civil. Tratatele legi normative contin reguli generale de comportament susceptibile prin continutul lor sa fie aplicate de un numar mare de state daca nu chiar de ansamblul comunitatii statelor. Tratatele contracte sunt considerate cele care intervin intre 2 sau un numar restrans de state al caror obiect il formeaza o serie de prestatii reciproce la care se obliga partile si care isi inceteaza efectele de indata ce prestatiile respective au fost indeplinite. Sunt considerate ca apartinand unei categorii distincte TRATATELE CONSTITUTIVE de organizatie internationala . Accstea stabilesc structuri si determina modurile de functionare ale organizatiei , specificitatea lor constand in vointa statelor membre de a asigura functionarea indelungata a structurilor si grija de a realiza continuitatea activitatitor acestora. CLASIFICAREA FORMALA A TRATATELOR - in functie de numarul partilor :- Tratate bilaterale si - Tratate functionale - dupa natura juridica : - Tratate intre state , - Tratate intre state si organizatii intenationale , - Tratate intre organizatii intcrnationale. Denumirea tratatelor nu reflecta deosebiri in ceea ce priveste nature lor juridica si in conseciuta nu are influenta asupra fortei juridice a respectivelor tratate. Denumirea de Tratat se atribuie de regula documentelor care reglementeaza domenii importante ale relatiilor internationale, politice si economice.EXEMPLE:-Tratate de pace,Tratate de prietenie,-Tratate de neagrcsiune , - Tratate de comert , - Tratate de navigatie CONVENTIA - desemneaza de regula intelegeri prin care sunt reglementate relatiile internationale in domeniul special.EXEMPLE : Convenstia privind drepturile tratatelor , Conventia privind relatiile diplomatice , - Conventia privind relatiile consulare , - Conventia privind drepturile marii PACTUL - Denumirea unor tratate care in general au un caracter solemn si rcglementeaza probleme politice.ACORDUL - Este un termen apicabil unor intelegeri care intervin in cele mai variate domenii , in general precis determinat 848b16i :- economic , - financiar , -comercial , - cultural PROTOCOLUL- Indica adesea documente accesorii la un tratat in scopul completarii, modificarii sau prelungirii acestuia.STATUL poate desemna actul constitutiv al unei organizatii internationale sau se refera la un anumit regim juridic. In practica diplomatica se mai intalnesc denumiri cum sunt : schimbul do note prin care se reglementeaza expeditiv anumite probleme. modulis vendi prin care se solutioneaza provizoriu.

gcntelmens agrimen san denumirea de compromis atunci cand se lasa la latitudinea instantelor solutionarea unor probteme.CONDITII DE FUNCTIONARE PRIVIND TRATATELE INTERNATIONALE

Elementele esentiate ale unui tratat se refera la : Anumite determinari ale acordului de vointa Calitatea partitor 1a acord, state sau alte subiecte de drept international Acordul sa urmareasca producerea de efecte juridice. Realizarca acordului sa fie supusa normelor de drept international. 1.Acordul partilor - trebuie sa fie rezultatul vointci lor liber exprimata si neafectata do vicii de consimatamant . Trebuic sa se stabileasca asupra unui obiect realzabil si ilicit. 2. Partile intre care intervinc acordul - acestea pot fi : state, organizatii intcrnationale sau entitali carora sa le fie recunoscuta calitatea de subiect de drept international. 3.Conditia ca tratatul sa produca efecte juridice care pot sa constea in: stabilirea unor reguli de comportament sau in crearea, modificarea, stingerea unor drepturi si obligatii concrete intre parti.4. Tratatul trcbuie sa se supuna normelor de drept international.Incheierea tratatului1.- Negocierea este prima etapa in cursul careia se elaboreaza textul, adica continutul pe articole al tratatului . Se desfasoara intre reprezentanti ai statelor special abilitati in acest sens prin documente care se numesc depline puteri.Negocierea tratatului bilateral se incheie cu convenirea textului intre cele 2 parti . In cazul tratatului multilateral negocierea se incheie cu adoptarea textului tratatului pe articole si in ansamblul sau. 2.- Semnarca tratatelor - Semnarea in scopul antentificarii textului negociat semnifica finalizarea negogierilor .Negocierile nu sunt urmate intotdeauna de semnarea definitiva , uneori se procedeaza doar 1a semnarea ad referendum sau parafarea textului. 3.- Exprimarea consimtamantului statelor de a deveni parti la tratat se poate face prin ratificaro care este un act al Parlamentului national prin aprobare sau acceptare care este un act at guvernelor .Aderarea la tratat se refera numai la Tratatele multilaterale si intervine in cazurile in care un stat nu a participat la negocierea si semnarea Tratatelor dar decide ulterior sa devina parte la acesta sau semnare in anumite cazuri echivaleaza cu exprimarea consimtamantului statului de a fi pate la tratat. 4.Intrarea in vigoare a Tratatelor - in general este prevazuta expres in tratat sau se stabileste ulterior do parti. Documentele prin care statele isi comunica prin definirea procedurilor interne de exprimare a consimtamantului se numesc instrumente de ratificare. LEGISLATIA ROMANIEI PRIVIND INCHEIEREA TRATATELOR Potrivit Constitutiei si Legii ur. 4/1991 incheierea Tralatelor internationale in numele Romaniei intra in competenta presedintelui tarii. Presedintele poate incheia Tratate in numele Romanici sau poate imputernici in acest scop primul ministru, ministrul afacerilor externe, altor membri ai guvernului sau unor reprezentanti diplomatici ai Romaniei. Rezervele la Tratat - Conventia de la Viena din 1969 defineste rezerva la Tratat ca fiind declaralie unilaterala, indiferent cum este redactata sau denumita, facuta de catre un stat, atunci cand semneaza , ratifica, accepta, aproba sau adera la un Tratat prin care urmareste sa excluda sau sa modifice efectul juridic al anumitor prevederi ale Tratatulni in aplicarea lor a acelui stat . Un stat poate sa refuze sa fie legat de anumite clauze si sa accepte restul acordului . Rezervele se aplica doar Tratatelor multilaterale. Rezcrvele trebuie facute doar in scris si comunicate statelor contractante si altor state care au dreptul sa devina parti la tratat . Ele pot fi formulate cu prilejul semnarii Tratatului, ratificarii, aprobarii sau acceptarii si aderarii.Celelalte parti la tratat sunt libere sa formuleze obiectiuni la rezervele comunicate, ori sa le accepte expres sau tacit. Cu privire la continutul ori rezervelor care se pot formula la acestea se cer indeplinite urmatoarele conditii: formularea oricaror rezerve sa nu fie in mod expres interzisa de Tratat rezervcle sa nu se refere la anumite dispoziti ale Tratatului la care este in mod expres exclusa posibilitatea de a se formula rezerve.

rezervele sa nu fie incompatibile cu obiectul si scopul Tratalului. EFECTELE REZERVELOR - Intre statul care a formulat rezerve si statele parti care le-au acceptat dispozitiile , care leaga aceste state sunt cele modificate conform rezervelor.Pe de alta parte intre statul rezervatar si statele care au formulat obiectiuni- intalnim 2 situatii: statele care au formulat obiectiuni la rezerve au latitudinea sa accepte ca restul dispozitiilor tratatutui neafectate de rezerve sa se aplice intre ele si statul rezervatar statele care au formulat obiectiuni la rezerve au posibilitatea ca prin obiectiunile lor sa refuze aplicarea ansamblului tratatului intre ele si statul rezervatar. APLICAREA TERITORIALA A TRATATELOR - Tratatul se aplica asupra ansamblului teritoriului statelor parti. APLICAREA IN TIMP A TRATATELOR - Regula generala este neretroactivitatea Tratatului.Un Tratat considerat a fi luat sfarsit daca toate partile la acest Tratat incheie ulterior un Tratat asupra aceleiasi materii .Dispozitiile particulare din Tratatele bilaterale se aplica in locul prevederilor generale ale conventiei de codificare. EFECTELE TRATATULUI FATA DE PARTI Tratatul international leaga juridic numai statele parti la acest Tratat Tratatele nu produc efecte cu privire la statele terte Cerinta bunei credinte, adica, orice Tratat in vigoare leaga partile si trebuie executat de ele cu buna-credinta. EFECTELE TRATATELOR FATA DE STATE TERTE - Regula generala este ca fata de terti nu creaza nici obligatii, nici drepturi. CONDITII IN CARE STATELE POT DOBANDI DREPTURI IN TEMEIUL UNOR TRATATE CARE NU SUNT PARTI Daca partile la Tratat inteleg prin dispozitiile acestuia sa confere acest drept-fie statului tert, fie unui grup de state caruia acestuia ii apaitine fie tuturor statelor, Daca statul tert consimte chiar si tacit CONDITIILE PENTRU CARE ANUMITE STATE REZULTA OBLIGATII DIN TRATAT CARE NU SUNT PARTI I) Partile la Tratat sa fi inteles sa creeze o asemenea obligatie prin dispozitiile Tratatului; Statul tert sa accepte in mod expres si in scris aceasta obligatie. In doctrina s-a considerat ca prin indeplinirea acestor conditii se realizeaza de fapt un acord colateral intre statele parti la tratat si statul tert. TRATATE OBIECTIVE - In practica conventionala contemporana se inregistreaza existeuta unui numar crescand de Tratate care stabilesc regimuri juridice general aplicabile, obiective, in intelesul comunitatii internationale in ansamblul sau.Din asemenea Tratale pot rezulta drepturi si obligatii opozabile erga omnes, deci si statelor terte fara comsimtamantul lor ca o exceptie de la principiul consensualismului care domina materia dreptului tratatelor. Sunt considerate in aceasta categorie Tratatele multilaterale care stabilesc anumite regimuri teritoriale cum sunt acelea privind mentalitatea unor tari sau instituirea unor regimuni juridice speciale pentru unele regimuri ori localitati sau zone geografice mai largi.Ex: Elvetia - statutul de oras liber , Tratatul privind La Antartica. Tot in aceasta categorie care stabilesc un anumit regim pentru cai de comunicatie internationala si categoria Tratatelor multilaterale prin care se creaza o organizatie internationala ca subiect nou de drept international.APLICAREA TRATATELOR IN ORDINEA JURIDICA INTERNA Consecinta a regulii Tratatelor este legea partilor sau Pacta sunt servanda consta in obligatia statelor parti la un tratat de a asigura aplicarea acestuia in ordinea lor juridica interna. Ex Consititutia Romaniei prevede ca tratatele ratificate de Parlament potrivit legii fac parte din dreptul international. MODIFICAREA TRATATELOR - Modificarea este termenul generic prin care se indica orice schimbari aduse textului unui Tratat.Amendarea se refera la anumite modificari partiale si de mai unica importanta. Revizuirea desemneaza orice modificari substantiale si extinse ale textului unui Tratat. Orice Tratat poate fi modificat numai cu acordul partilor Pentru ca modificarile sa

fie efective acest acord trebuie sa parcurga in general etapele prevazute pentru incheierea Tratatelor , negocierea, adoptare, ratificare, intrare in vigoare. INCETAREA TRATATELOR -CaRacterul temporar al tratatelor tine de evolutia relatiilor internationale ; de modul in care aceasta evolutie este perceputa de state in general si in cadrul fiecarui raport conventional .Incetarea tratatelor ca urmare a vointei partilor poate avea loc atat in conformitate cu clauzele-expuse ale Tratatului cat si ca urmare a unor imprejurari ce pot interveni in cursul aplicarii Tratatelor. Tratatul poate fi incheiat pe o durata determinata la implinirea careia isi inceteaza efectele .In cele mai multe cazuri tratatele care contin clauze privitoare la incheierea lor pe o anumita perioada (3,5,10 ani) prevad si o clauza privind tacita reconductiune. Conform acesteia la implinirea perioadei pentru care Tratalul a fort constituit acesta se considera reinnoit pe perioade identice daca nici una din parti nu isi manifesta intentia de a pune capat Tratatului la expirarea perioadei respective. Tratatele isi pot inceta efectele si ca urmare a unei conditii rezolutorii expres prevazuta in cuprinsul lor. In mod exceptional tratatele isi pot inceta efectele ca urmare a manifestarii unilaterale de vointa a uneia din parti prin denuntare sau retragere. Incetarea unni Tratat sau suspendarea acestuia se poate realiza si tacit ca urmare a incheierii intrc aceleasi parti ale unui Tratat cu acelasi obiect. Violarea Tratatului de cite una din parti poatè antrena incetarea acestuia sau suspendarea efectelor lui. INCETAREA TRATATELOR INDEPENDENT DE VOINTA PARTILOR Intervine in situatii care fac imposibila executarea lor ca urmare a disparitiei obiectului sau partilor la Tratat si ca efect al schimbarii fundamentale a imprejurarilor. NULITATEA TRATATELOR - VICIILE DE CONSMTAMANT - Din practica statelor in mateRie conventionala rezulta ca pentru valabilitatea Tratatelor trebuie indeplinite anumite conditii: - Atunci cand aceste conditii nu sunt indeplinite si se ajunge la nulitatea Tratatelor si in consecinta partile au un motiv licit spre exemplu neexecutarea lor. Nulitatea Tratatelor intervine in cazul in care Tratatul contravine unei norme de ins coges, in vigoare in momentul incheierii sale sau unei noi norme de ins congens aparuta in cursul aplicarii Tratatului.De asemenea in cazurile in care se constatata un viciu de consimtamant are afectat acordul de vointa al partilor la momentul incheierii Tratatului. INTERPRETAREA TRATATELOR Pe plan international sarcina intepretarii revine in primul rand statelor parti la Tralat si in mod exceptional unei instante arbitrate sau judiciare.Organizatiile internationale sunt abilitate sa interpreteze anumite categorii de Tratate.Pe plan intern interpretarea Tratatelor revine autoritatilor guvernamentale competente in domeniul relatiilor externe, de regula ministerelor de externe ale statelor parti.

15.SOLUTIONAREA PASNICA A DIFERENDELOR Reglementarca pasnica a diferendelor si interzicerea recurgerii la amenintarca cu forta sau cu folosirea acesteia se completeaza reciproc. Proceduri pentru solutionarea pe cale pasnica a conflictelor dintre state cum ar fi negocierea ,medierea sau arbitrajul au fost folosite inca din antichitate. Cele doua confeninte de la Haga din 1899 si 1907 au codificat acele proceduri iar o data cu infiintarea societatii natiunilor la mijloacele pasnice existente s-au adaugat atributlile in acest domeniu ale Consiliulul acestei organizatii si s-a creat Curtea Permanenta de Justitie Internationala. In afirmarea acestui principiu un rol important l-a avut si intrarea in vigoare a cartei O.N.U. Art.2,alin.3 al Cartei prevede "Toti membrii organizatiei vor rezolva diferendele lor internationale prin mijloace pasnice in asa fel incat pacea si securitatea internationala ,precum si justitia sa nu fie puse in primejdie". Reglementarea pasnica a diferendelor impun statelor parti la diferend si altor state o serie de obligatii corelative cum sunt: sa se abtina de la orice act susceptibil de a agrava situatia; statele parti la litigiu recurg sau accepta in mod voluntar procedura pasnica; libera alegere a modalitatilor acestei reglementari; diferendele trebuie sa fie solutionate in conformitate cu principiile de justitie si de drept international. Notiunile de diferend si situatie Diferendul reprezinta o neintelegere sau un dezacord declarat intre mai multe state cu privire la un drept , o pretentie sau un interes. Situatia este o stare de fapt care ar putea da nastere unui diferend si care de regula priveste mai multe state. Mijloace de reglementare pasnica a diferendelor 1.Mijloace politice sau diplomatice sunt: - negocierile ,bunele oficii ,medierea , ancheta internationala si concilierea. 2.Mijloace de natura jurisdictionala:arbitrajul si solutionarea judiciara care se realizeaza de Curtea Internationala de Justitie 3.Proceduri de solutionare pasnica a diferendelor create in cadrul anumitor organizatii intemationale sau prin unele tratate multilaterale care reglementeaza colaborarea statelor in domemi precis determinate.1.Mijloacete politice sau diplomatice a). NEGOCIERILE constituie prima procedura diplomatica de solutionare pasnica .Partile sunt angajate in contracte directe , obiectivul negocierilor poate fi solutionarea ca atare a diferendului sau doar clarificarea elementelor acestuia in vederea determinarii proceduril pe care partile de comun accord o vor adopta in continuare in scopul solutionarii definitive. Ele se desfasoara prin contracte si tratative intre reprezentantii partilor ca si prin schimburi de documente scrise . Negociatorii sunt in general functionari ai Ministerelor Afacerilor Externe si / sau membrii ai Misiunilor Diplomatice ale unui stat acreditat pe langa celalalt stat dar pot fi si alte personalitati cu experienta si prestigiu in domeniile ce formeaza obiectul diferendului. b). BUNELE OFICII prin termenul de bune oficii se desemneaza actiunea amicala a unui tert care intervine pentru a apropia partile la un diferend si ale determina sa negocieze ori sa reia negocierile intrerupte.Persoana ori statul care ofera bunele oficii nu se implica in solutionarea de fond a diferendului ci faciliteaza doar comunicarea intre parti si asigura mijloace inateniale de desfasurare a negocienilor directe Pentru a se angaja in activitatile de bune oficii ,tertul are nevoie de acceptarea partilor. c).MEDIEREA -Se aseamana cu bunele oficii dar presupune o implicare mai mare a tertului in rezolvarea conflictului. Medierea poate fi actiunea unei personae aleasa tinand seama de calitatile sale personale sau functiunile ce le indeplineste :ea poate fi realizata si de unul sau mai multe state ori de o organizatie intemationala. d).ANCHETA INTERNATIONALA =este o tehnica traditionala cutumiara folosita in cazurile in care exista divergente intre partile la un diferend asupra situatiei de fapt care 1-a generat .In aceste cazuri se face apel la terte persone care nu sunt implicate in litigiu .Comisiile de ancheta se alcatuiesc numai pe baza unui acord international incheiat de partile in litigiu .Sunt formate dintr-un numar impar de membrii denumiti comisari,care pot fi cetateni ai statelor parti la diferend dar si ai unor state terte e)CONCILIEREA INTERNATIONALA reprezinta o modalitate mai noua de solutionare pe cale diplomatica a unor diferende internationale .Ea reprezinta un mod de reglementare a diferendelor internationale de orice natura in care o comisie constituita de parti ,fie cu titlu permanent, fie ptr.o anumnita situatie ,procedeaza la o examinare impartiala si se straduieste sa defineasca termenii unui angajament susceptibil de a fi acceptat de parti ,ori acorda partilor orice concurs care ii va fi cerut in vederea reglementarii. CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE- Primul sistem judiciar permanent a fost constituit o data cu Curtea Permanenta de Justitie Internationala (CP.J.I.) Statutul C.P.J.I.a fast adoptat in unanimitate de Adunarea Generala a Societatii Natiunilor in decembrie 1920 si a intrat in vigoare in anul 192 1 ,dupa intrunirea ratificarilor necesare. Putem defini Curtea Internationala de Justitie ca forma judiciara institutionalizata in cadrul careia un corp de judecatori numiti anterior pe o perioada determinata analizeaza diferendul potrivit unei proceduri prestabilite prin statutul tribunalului si da o hotarare care este obligatorie pentru partile aflate in diferend.Caracterul facultativ al jurisdictiei Curtii Internationale de Justitie Articolul 36 din Statut consacra principiul caracterului facultative al jurisdictiei C.I.J. Textul stabileste ca intra in competenta C.I.J."toate cauzele pe care i le supun partile" ,statele parti la statut vor putea sa declare ca recunosc ca obligatorie jurisdictia Curtii "in raport cu orice alt stat care accepta aceeasi obligatie". Asadar,potrivit deplinei libertati de vointa a partilor in solutionarea diferendelor internationale ,jurisdictia C.I.J. se bazeaza pe consimtamantul statelor parti la litigiul cu care este sesizata. Structura C.LJ. A.Judecatorii permanenti -Curtea are ca membrii permanenti 15 judecatori ,care functioneaza cu titlu individual ,fiind alesi de catre Consiliul de Securitate si Adunarea Generala O.N.U. ,pe o perioada de 9 ani ,cu posibilitatea reinnoirii mandatului .Calitatea de judecator al Curtii este incompatibila cu exercitarea altor functii judiciare intr-o cauza anterioara . Cei 15 magistrati trebuie sa aiba cetatenii diferite si de regula sunt: 5 din tarile membre permanente ale Consiliului de Securitate ; 2 judecatori din America Latina;2 judecatori din Asia , 3 judecatori din Africa , un judecator din Europa Rasariteana si doi din Europa Occidentala . Curtea alege un presedinte si un vicepresedinte pe o perioada de 3 ani . B.Judecatorli ad-hoc sunt special numiti de catre un stat ptr. solutionarea unui anumit diferend in cazul in care nici unul dintre cei 15 judecatori ai Curtii nu are calitatea de cetatean al sau .Mandatul lor este limitat la cauza pentru care au fost desemnati. C. Camerele Curtii -sunt constituite din trei sau mai multi judecatori numiti in vederea examinanii unor cauze determinate sau care se pot solutiona in cadrul unei proceduri sumare,in litigii de mai mica importanta .Deasemenea ptr.a solutiona o anumita cauza care reprezinta un intres particular Curtea poate sa instituie ad-hoc ,la cererea partilor, o camera de judecata mai restransa formata din 3-5 judecatori ,numar care va fi fixat de Curte cu asentimentul partilor. Competenta Curtii Internationale de Justitie A.Competenta contencioasa 1)Competenta ratione personae-numai statele pot fi parti in cauzele supuse Curtii. Este vorba in primul rand ,de toate statele member O. N.U. care, in aceasta calitate ,sunt automat si membre ale Statutului Curtii .dar si statele care nu apartin 0.N.U., dar au devenit parti La Statutul Curtii . Persoanele fizice sau juridice nu au acces la jurisdictia C.I.J. 2).Competenta ratione materiae -In competenta C.I.J. intra doua categorii de cauze: cele pe care i le supun partile si anume: interpretarea unui tratat ; orice problema de drept international ; existenta oricarui fapt care,daca ar fi stabilit,ar constitui incalcarea unei obligatii intemationale ; natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligatii internationale. toate chestiunile prevazute in mod special in Carta Natiunilor Unite sau in tratatele si conventiile in vigoare. B. Competenta consultativa Pe langa faptul de a da hotarari ca instanta judiciara , Curtea este imputernicita sa emita si avizele consultative,care pot fi cerute pentru orice problema juridica de Adunarea Generala sau de Consiliul de Securitate . Cu autorizatia Adunarii Generale ,mai pot solicita avize consultative si alte organe 0.N.U.ca si institutiile specializate .Statele nu pot solicita avizul consultativ al Curtii . Avizele consultative ale C.I.J. nu au caracter obligatoriu. Procedura desfasurata in cadrul C.I.J A. Exprimarea consimtamantului - Jurisdictia C.I.J se bazeaza pe consimtamantul statelor parti la litigiu cu care este sesizata .Exprimarea consimtamantului poate avea loc inainte si indiferent de producerea vreunui diferend(a priori) ori a posteriori (adica in cazul si pentru solutionarea unui anumit diferend). Acceptarea a priori se poate face prin doua modalitati distincte: clauza facultativa tratatele bilaterale sau multilaterale. Acceptarea jurisdictiei Curtii a posteriori, deci dupa aparitia intre doua state a unui diferend,se face printr-un acord special care intervine intre aceste state. B. Dreptul aplicabil Art.38 din Statutul Curtii prevede enumerarea oficiala a izvoarelor de drept international ,care sunt: conventiile internationale generale si speciale recunoscute expres de statele in litigiu; cutuma intemationala; principiile generale de drept ;hotararile judecatoresti si doctrina celor mai calificati specialisti de drept international ai diferitelor natiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept. C.Procedura de judecare a C.I.J - Curtea este autorizata sa-si elaboreze propriile sale reguli de procedura. Desfasurarea procesului este astfel conceputa incat sa permita partilor toate argumentele de drept si de fapt si sa asigure contradictorialitate.Procedura admite ca faze distincte administrarea de probe scrise si dezbateri orale. In cursul desfasurarii procesului daca considera necesara curtea poate decide efectuarea unor anchete sau expertize. La cererea unei parti sau din oficiu curtea poate dispune cu titlu provizoriu luarea unor masuri conservatorii in situatiile in care interesele partilor sau un anunit element al litigiului trebuie sa fie protejat in intervalul de timp ,pana la adoptarea unei solutii definitive. D. Hotararea - Solutionarea unul diferend supus Curtii se incheie prin adoptarea unei hotarari. Solutia este aceea pentru care opteaza majoritatea judecatorilor prezenti . In cazul unei impartiri egale intre voturile judecatorilor va decide votul presedintelul Curtii.Hotararea cuprinde 3 parti: in prima sunt cuprinse o serie de elemente care conduc la individualitatea diferendului,adica identificarca partilor ;a judecatorilor;analiza faptelor;reproducerea argumentelor juridice ale partilor. a doua cuprinde motivarea solutiei; a treia cuprinde dipozitivul ,declara solutia ptr. care s-au pronuntat majoritatea judecatorilor ,respectiv care sunt acestia si identifica judecatorii care nu au fost de acord cu solutia data .Motivarea opiniilor separate se anexeaza la hotararea Curtii. Hotararile au un caracter obligatoriu ,intarit si de o prevedere a Cartei conform careia o parte la un diferend poate sesiza Consiliul de Securitate ,daca cealalta parte nu-si executa obligatiile ce-i revin in temeiul unei hotarari a Curtii. In conditii foarte stricte se poate admite revizuirea unei hotarari a C.I.J. .Conditiile ptr. aceasta sunt: -sa se fi descoperit un fapt nou; -acest fapt sa fie de natura a exercita o influenta decisiva asupra hotararii; -sa nu fi fost cunoscut Curtii si partii care cere revizuirea in timpul pronuntarii hotararii; -ignorarea acestui fapt sa nu se fi datorat neglijentei partii solicitante.