Autorul isi propune sa cerceteze in ce masura interactiunea unui grup cu un altul determina reactualizarea unor trasaturi preexistente sau construirea unor trasaturi noi pe baza diferntelor dintre cele doua grupri.
Prima etapa este reprezentata de definirea un 555j95f or concepte esntiale: identitate culturala, identitate etnica, grup etnic, categorie etnica.
Pentru studierea efectiva a fenomenului, autorul alege mai intai punctul de vedere primordialist. Dupa un scurt istoric al acestei teorii, autorul isi construieste argumentul pe baza postulatiilor unor autori afiliati teoriei. Este subliniata importanta legaturilor specifice, naturale ce surclaseaza influentele sociale.
Teoria primordialista este prezentata in contrast cu cu cea socio-biologica.
Autorul ia in consideratie , de asemenea, abordarea interactionalista, care are ca specific privilegierea influentei interactiunilor sociale.
Problemele cheie ale identitatii grupurilor sunt analizate raportandu-se la natura acestei identitati, la transformarile suferite in timp de acceptiunea termenului de identitate etnica si la relatia cultural-etnic relativ la notiunea de grup.
Un alt termen cheie analizat este cel de frontiera etnica, fiind vizate schimburile dintre grupuri, precum si regulile si gradul de permisivitate ce guverneaza intr-un grup.
Atribuirea categoriala este definita ca fiind procesul prin care actorii sociali se identifica si sunt identificati de altii.
Un element important in cadrul grupului este chiar numele pe care acesta il poarta. Numele, eticheta este un generator al identitatii. Este mentionat cazul subgrupurilor ca obtin identitate prin nominalizare.
Alte doua concepte importante in procesul de analiza a identitatii grupului sunt cele de mit al originii si de memorie istorica a grupului.
In cadrul subcapitolului Contact cultural si identitate, autorul incearca sa relave in ce masura este afectata identitatea grupului in conditiile aparitiei schimburilor culturale, a migratiilor, de altfel inerente societatii moderne. El trateaza problema frontierelor etnice, mai precis a metodelor de mentinere si de traversare a acestora in contextul migrarii in societati industriale.
Lucrarea se incheie fara concluzii prea generale, ci mai curant relationate la ultima problema tratata. De altfel, intreaga lucrare are o structura neobisnuita pentru o lucrare de cercetare sociologica. Ipotezele nu sunt formulate clar, definirea conceptelor cheie este intercalata cu alte idei intr-un mod ce putea fi evitat, nu sunt specificate metodele si tehnicile de cercetare, iar concluziile lucrarii lipsesc.
|
