Transpunerea in practica a aquisului Schengen in Romania in vederea accederii la spatiul Schengen

1. Extinderea spatiului Schengen

Spatiul Schengen reprezinta o zona de libertate de miscare unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.

Decizia privind extinderea spatiului Schengen a fost luata la sfarsitul anului 2007 de Consiliul UE; astfel, la data de 21 decembrie 2007 au fost eliminate controalele la frontierele terestre si maritime pentru cele 9 state membre (exceptie face Cipru) care au aderat la UE in 2004 si la sfarsitul lunii martie 2008 vor fi eliminate controalele pentru zborurile interne Schengen in aeroporturi.

Libertatea de miscare a persoanelor este asigurata pe teritoriul a 24 state membre ale spatiul Schengen, fara controale la frontierele interne terestre si maritime - din Portugalia in Polonia si din Grecia in Finlanda.

Decizia privind extinderea spatiului Schengen a fost luata in decembrie 2008 de catre Consiliul UE; astfel, la data de 12 decembrie 2008 au fost eliminate controalele la frontierele terestre pentru Confederatia Elvetiana. Controalele la frontierele aeriene vor fi eliminate la sfarsitul lunii martie 2009

4 State ce urmeaza a adera la spatiul Schengen :

. Liechtensein se afla in prezent in procedura de negocieri privind aderarea la Acordul de Asociere intre Elvetia si UE.

. Cipru. Desi a devenenit membru UE in anul 2004, Cipru va adera la spatiul Schengen cel mai probabil in cursul anului 2009.

. Romania si Bulgaria. Acquis-ul Schengen a fost acceptat in totalitate odata cu pregatirile pentru aderarea la UE. Ambele state au depus Declaratia de Pregatire pentru evaluarea Schengen. Anul 2011 reprezinta orizontul de timp pentru aderarea celor doua state membre UE la spatiul Schengen.

Evaluarea Schengen este in responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

2. Beneficii aduse de aderare

Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schen 616f57g gen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata in timp din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie este luata la nivelul fiecarui stat membru Schengen. 

Libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre reprezinta beneficiul adus de aderarea la spatiul Schengen fara ca acesta sa fie inteles ca absolut

Odata cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa 'cale libera' infractorilor.

Astfel, se impune o cooperarea transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea si urmarirea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale. 

Un set de masuri care sa compenseze impactul negativ al eliminarii controalelor la frontierele interne.

3. Categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen

Potrivit articolului 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen in cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, denumit in continuare Protocolul Schengen, Romania trebuie sa accepte in totalitate acquis-ul Schengen.

Exista doua categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

1. Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria I, etapa pre-aderare la UE)

2. Prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria a II-a, etapa post-aderare la UE)

Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate si aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne si sunt supuse procesului de evaluare Schengen. In acest context, Romania trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele relevante din acquis-ul Schengen intr-o maniera corecta, uniforma si eficienta, fiind supusa apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

Romania a implementat prevederile din prima categorie inainte de aderarea la Uniunea Europeana, fara sa fie supusa procesului de evaluare Schengen. Implementarea si monitorizarea prevederilor din aceasta categorie au facut parte din procesul de pregatire pentru aderarea la UE.

Implementarea si aplicarea prevederilor din Categoria a II-a presupune ca toate pre-conditiile legislative, operative si tehnice sa fie indeplinite, in special cerintele referitoare la accesul la SIS II si la un control eficient la frontierele externe. In acest context, Romania trebuie sa tina cont inclusiv de recomandarile si cele mai bune practici reliefate in cadrul evaluarilor Schengen care se deruleaza in alte state membre UE.

Procesul de evaluare consta in verificarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune ca Romania trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele acquis-ului Schengen intr-o maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta. Evaluarea Schengen este in responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

Procesul de evaluare Schengen consta in verificarea ca toate conditiile necesare acquis-ului Schengen sa fie indeplinite. Acest lucru presupune ca statul candidat trebuie sa demonstreze capacitatea sa de a indeplini cerintele acquis-ului Schengen intr-o maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta.

Domenii supuse vizitelor de evaluare:

Eliminarea controalelor la frontierele interne si implicit aderarea la spatiul Schengen este precedata de un proces de evaluare pe parcursul caruia Romania va trebui sa primeasca si sa raspunda unui chestionar extins, la intrebari suplimentare din partea statelor membre si va fi supusa totodata unor vizite de evaluare in teren.

Calendarul privind demararea si desfasurarea procesului de evaluare se va stabili in comun, de catre Secretariatul General al Consiliului UE, statele membre si Romania, in cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.

Vizitele de evaluare vor viza urmatoarele domenii:

* frontiere terestre, aeriene si maritime

* cooperare politieneasca

* vize

* protectia datelor

* implementarea Sistemului Informatic Schengen in Romania

Incepand anul acesta, Romania va fi pregatita sa primeasca primele misiuni de evaluare Schengen pe urmatoarele domenii: cooperare politieneasca, vize, protectia datelor.

Masuri adoptate de statele Schengen:

eliminarea controalelor la frontierele interne si stabilirea unui set de reguli pentru trecerea frontierelor externe

separarea fluxurilor de pasageri in porturi si aeroporturi

armonizarea regulilor referitoare la conditiile de acordare a vizelor

stabilirea unor reguli pentru solicitantii de azil

introducerea unor reguli referitoare la supravegherea si urmarirea transfrontaliera pentru fortele de politie din statele Schengen

intarirea cooperarii judiciare prin intermediul unui sistem rapid de extradare si implementare a deciziilor judecatoresti

crearea Sistemului Informatic Schengen

Sistemul Informatic Schengen (SIS) este un sistem utilizat de statele care au aderat la spatiul Schengen in vederea asigurarii securitatii punctelor de frontiera, precum si pentru aplicarea corespunzatoare a legislatiei in domeniu. Categoriile de date colectate si introduse in SIS sunt urmatoarele:

. date privind bunurile (obiecte, vehicule, etc.) pierdute sau furate

. date privind persoanele cautate in vederea extradarii

. date privind persoanele disparute

. date privind persoanele citate de autoritatile judiciare

. date privind persoanele semnalate ca inadmisibile.

Joint Supervisory Authority (JSA) este Autoritatea Comuna de Control, stabilita conform Conventiei de aplicare a Acordului de la Schengen (art. 115 alin. (1)) responsabila de controlul serviciului de asistenta tehnica al Sistemului de Informatii Schengen (SIS), primul sistem de informatii comun autoritatilor care aplica dispozitiile acestei Conventii .

JSA este constituita din reprezentanti ai autoritatilor nationale responsabile de protectia datelor din fiecare Stat Membru. In Romania, aceasta este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Responsabilitatile acestui organism european sunt urmatoarele:

. sa examineze dificultatile de aplicare sau de interpretare care pot aparea in timpul utilizarii SIS;

. sa studieze eventualele problemele referitoare la exercitarea controlului independent de catre autoritatile nationale de control ale partilor contractante sau la exercitarea dreptului de acces la sistem;

. sa elaboreze propuneri armonizate in vederea gasirii unor solutii comune pentru problemele existente;

. sa supravegheze masurile speciale adoptate de fiecare Parte Contractanta in vederea asigurarii securitatii datelor in cazul transmiterii acestora catre servicii situate in afara teritoriilor Partilor contractante;

. sa emita, la cererea unei Parti Contractante, opinii privind dificultatile de implementare si interpretare a prevederilor art. 126 din Conventie referitoare la prelucrarea datelor transmise.;

JSA se angajeaza sa monitorizeze progresul SIS si sa analizeze toate propunerile in vederea asigurarii protectiei drepturilor fundamentale, in special dreptul la protectia datelor cu caracter personal, drept prevazut in art. 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

4. Sistemul Informatic National de Semnalari (SINS) si protectia datelor tale cu caracter personal

Sistemul Informatic National de Semnalari (SINS) reprezinta sistemul de informatii creat la nivel national care, la data aderarii Romaniei la Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen, va furniza date catre Sistemul Informatic Schengen (SIS), in conformitate cu reglementarile europene in materie.

SINS permite autoritatilor competente ca, prin intermediul unei proceduri de cautare automata in sistem, sa aiba acces la semnalarile cu privire la persoane si bunuri, in scopul indeplinirii atributiilor specifice in domeniile controlului trecerii frontierei de stat, al respectarii regimului vamal, al eliberarii vizelor si permiselor de sedere, precum si al celorlalte controale si activitati specifice efectuate de organele de politie sau de catre alte autoritati, in scopul asigurarii ordinii si sigurantei publice.

Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA) este autoritatea publica centrala care gestioneaza si raspunde de buna functionare a SINS, de integritatea semnalarilor continute in acesta, precum si de alimentarea cu semnalari a SIS, conform exigentelor acquis-ului Schengen.

Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) este autoritatea nationala independenta care controleaza legalitatea prelucrarii datelor cu caracter personal continute in SINS si transmiterea acestor date de pe teritoriul Romaniei, inclusiv in ceea ce priveste schimbul si prelucrarea ulterioara de informatii suplimentare.

Care sunt persoanele ale caror date se introduc in SINS?

Persoanele care fac obiectul unor proceduri de extradare sau de predare in baza unui mandat european de arestare;

Strainii impotriva carora s-a dispus masura nepermiterii intrarii/iesirii;

Strainii impotriva carora a fost dispusa masura expulzarii, returnarii sau impotriva carora a fost dispusa o masura de indepartare de pe teritoriul Romaniei;

Persoanele disparute sau persoanele care, in interesul propriei protectii sau pentru prevenirea amenintarilor, trebuie plasate in mod provizoriu intr-un loc sigur, la cererea autoritatii competente sau a autoritatii judiciare competente;

Persoanele citate pentru a se prezenta in fata autoritatilor judiciare, in cadrul unei proceduri penale care antreneaza raspunderea cu privire la fapte pentru care au fost urmarite, in scopul comunicarii locului unde isi au resedinta sau domiciliul;

Persoanele carora trebuie sa li se comunice o hotarare penala ori o cererea de a se prezenta pentru a executa o pedeapsa privativa de libertate, introduse, la cererea autoritatilor judiciare competente, in scopul comunicarii locului unde isi au resedinta sau domiciliul.

Care sunt datele care se introduc in SINS?

Numele si prenumele, pseudonimele care au fost eventual inregistrate separat;

Semnele fizice particulare, obiective si inalterabile

Data si locul nasterii;

Sexul;

Cetatenia;

Mentiunea ca persoanele in cauza sunt inarmate, violente sau evadate;

Motivul semnalarii;

Masura care trebuie luata.

Este interzisa prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvaluie originea rasiala sau etnica, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice, apartenenta sindicala, precum si prelucrarea datelor privind sanatatea sau viata sexuala.

5. Principalele directii de actiune identificate in procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen sunt urmatoarele

• crearea cadrului legislativ in vederea eliminarii controalelor la viitoarele frontiere interne;
• asigurarea cadrului legislativ in vederea intaririi controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontiera externa si luptei impotriva criminalitatii transfrontaliere;
• continuarea demersurilor privind incheierea acordurilor de mic trafic cu statele terte vecine;
• asigurarea cadrului legislativ in vederea armonizarii complete a politicii nationale in domeniul vizelor cu cea a Uniunii Europene prin implementarea prevederilor specifice acquis-ului Schengen;
• armonizarea cadrului legislativ privind regimul strainilor in vederea indeplinirii criteriilor de aderare la spatiul Schengen;
• dezvoltarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare pentru indepartarea strainilor, inclusiv prin implementarea prevederilor acordurilor de readmisie;
• asigurarea cadrului legislativ in vederea implementarii prevederilor Schengen in domeniul azilului;
• dezvoltarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul cooperarii politienesti;
• dezvoltarea de bune practici in domeniul cooperarii judiciare in materie penala;
• asigurarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul armelor de foc si munitiilor;
• asigurarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul substantelor stupefiante si psihotrope si al precursorilor acestora;
• dezvoltarea cadrului legislativ care asigura implementarea S.I.S. in Romania;
• armonizarea legislatiei, a reglementarilor si practicilor nationale cu acquis-ul Schengen din domeniul protectiei datelor personale;
• dezvoltarea instrumentelor juridice, inclusiv a procedurilor operative-standard in vederea intaririi cooperarii bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene / Schengen, in problematica specifica atasatilor de afaceri interne si a ofiterilor de legatura pe probleme de migratie;
• asigurarea cadrului institutional necesar aderarii la spatiul Schengen:
• relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontiera interna, in contextul ridicarii controlului specific la acest tip de frontiera a Uniunii Europene;
• dezvoltarea capacitatii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe in context Schengen;
• dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor cu competente in domeniul cooperarii politienesti si al cooperarii judiciare, in context Schengen;
• crearea si dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor cu atributii in gestionarea Registrului central de investigatii si cercetare in domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe;
• crearea Centrului national SIS si incadrarea personalului adecvat care sa asigure exploatarea, monitorizarea si intretinerea N.S.I.S. II;
• dezvoltarea institutionala a Biroului SIRENE, in vederea asigurarii unui schimb eficient de date si informatii cu alte birouri nationale SIRENE din statele membre Schengen, precum si cu autoritatile de aplicare a legii implicate, respectiv cu alte autoritati competente din Romania, in conformitate cu standardele acquis-ului Schengen si cu cele mai bune practici din domeniu;
• dezvoltarea institutionala a A.N.S.P.D.C.P. in vederea indeplinirii la standarde Schengen a activitatilor de control si supraveghere in domeniul protectiei datelor personale;
• asigurarea din punct de vedere tehnic si administrativ a tuturor conditiilor necesare indeplinirii cerintelor acquis-ului Schengen:
• pregatirea pentru implementarea masurilor necesare in vederea eliminarii controalelor la viitoarele frontiere interne;
• operationalizarea activitatii in porturi si aeroporturi conform cerintelor acquis-ului Schengen;
• asigurarea conditiilor tehnico-administrative in vederea punerii in circulatie a colantelor de viza si formularelor de viza tip Schengen;
• introducerea datelor biometrice in documentele de calatorie si asigurarea conditiilor tehnico-administrative in vederea punerii in circulatie a documentelor care atesta rezidenta in conformitate cu standardele Uniunii Europene;
• consolidarea capacitatii administrative si modernizarea consulatelor, precum si dotarea institutiilor cu competente in domeniul imigratiei cu aparatura necesara indeplinirii atributiilor specifice, inclusiv crearea unor baze de date adecvate, in conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen relevant;
• asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru implementarea componentei nationale a Sistemului Informatic privind vizele;
• asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru participarea la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil, inclusiv prin compatibilizarea sistemelor informatice specifice - DubliNet si EURODAC;
• operationalizarea Biroului SIRENE si a structurilor cu competente Schengen in domeniul cooperarii politienesti;
• modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de management al datelor (comunicatii si informatica);
• asigurarea echipamentului operativ specific la nivelul structurilor cu competente in domeniul combaterii traficului de substante stupefiante si psihotrope si de precursori ale acestora;
• operationalizarea sistemului de prelucrare a datelor cu privire la evidenta armelor, a detinatorilor legali de arme, precum si a operatiunilor cu arme si munitii;
• asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru implementarea N.SIS II si modernizarea celorlalte sisteme informatice nationale cu relevanta in domeniul Schengen, in vederea asigurarii compatibilitatii cu acesta;
• realizarea copiei nationale a bazei de date a CS.SIS II si conectarea N.SIS II la CS.SIS II;
• asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru prelucrarea datelor cu caracter personal in cadrul procedurilor si activitatilor cu relevanta Schengen, in conformitate cu reglementarile comunitare in domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;
• pregatirea profesionala a personalului institutiilor/structurilor implicate in procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen:
• cunoasterea continutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;
• asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitatii personalului de cooperare in domeniul Schengen;
• transmiterea informatiilor privitoare la acquis-ul Schengen;
• cunoasterea procesului de evaluare Schengen;
• pregatirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;
• asigurarea cunoasterii limbilor straine necesare indeplinirii atributiilor in domeniul Schengen;
• asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor de operare a tehnicii destinate indeplinirii atributiilor si misiunilor in domeniul Schengen.

6. Bibliografie

www.dataprotection.ro

www.schengen.mai.gov.ro

www.mae.ro

www.politiaromana.ro

www.jandarmeriaromana.ro

7. Abrevieri utilizate

UE = Uniunea Europeana

SIS = Sistemul Informatic Schengen

JSA = Joint Supervisory Authority = Autoritatea Comuna de Control

ANSPDCP = Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal

SINS = Sistemul Informatic National de Semnalari

MIRA = Ministerul Internelor si Reformei Administrative

SIRENE = Supplementary Information Request at the National Entry= date suplimentare solicitate la intrarea in tara

DubliNet = schimb de informatii cu privire la aspectele tehnice ale aplicarii legii comunitare

EURODAC = European Dactyloscopie =  baza de date pe baza de amprenta cu cei care solicita azil in alta tara