Trasaturile partidismului īn Romānia īn perioada de tranzitie
Īn perioada de tranzitie de la regimul totalitar comunist la un regim democratic si de la o economie centralizata la una de piata libera, partitismul a capatat dimensiuni noi, avānd anumite caracteristici.
Prima dintre acestea o constituie existenta pluripartitismului cu diferite orientari doctrinare si ideologice. Īn baza programului īn 10 puncte al noului organ al puterii politice - F.S.N. si a legii nr. 9 din decembrie 1989 s-a asigurat cadrul legal īnfiintarii si functionarii partidelor. Pe aceasta baza au luat fiinta īntr-un termen relativ scurt, de cāteva luni, un numar de circa 150 de partide. Crearea unui numă 151j97b ;r mare de partide s-a datorat, pe de-o parte faptului ca dupa o explozie revolutionara, asemenea fenomene sunt favorizate, dupa cum o atesta realitatea istorica si a altor tari aflate īn situatii similare (SUA, Japonia, Germania, īn primul caz pentru o perioada scurta dupa razboiul de independenta, iar īn celelalte doua tari, dupa primul razboi mondial; situatii similare se īntālnesc, de asemenea, īn toate tarile īn care au fost īnlaturate regimurile totalitare comuniste). Pe de alta parte, crearea īn tara noastra a unui numar atāt de mare de partide (mult mai mare decāt īn alte tari aflate īn situatie similara cu a Romāniei), īsi gaseste explicatia si īn larghetea legii din decembrie 1989, care prevedea un numar foarte mic de semnaturi (251), ce se puteau obtine cu destula usurinta. La aceasta s-a adaugat si subventiile de la stat atribuite partidelor care se īnfiintau, constānd īn sume consistente de bani si spatii pentru sedii. Acest lucru a facut ca īnfiintarea partidelor sa fie īnsotita, īn multe cazuri, nu de convingeri si scopuri politice, ci de realizarea unor afaceri si profituri materiale, sumele repartizate, potrivit prevederilor legii, fiind cheltuite īn alte scopuri. Numarul mare de partide a fost facilitat si de pragul scazut de intrare īn parlament - de numai 3%, existent pāna īn vara anului 2000, care permitea supravietuirea unor partide cu mai putina relevanta īn viata politica a tarii.
Faptul ca dupa decembrie 1989, s-a ajuns īn tara noastra la un pluripartitism a constituit un element benefic, acest lucru fiind o conditie esentiala pentru existenta unei vieti democratice. Trebuie īnsa remarcat ca un numar exagerat de mare de partide politice ce se mentine pe o perioada īndelungata īn tara noastra, duce la consecinte negative constānd mai ales īn: dezorientarea electoratului care este pus īn imposibilitatea de a cunoaste programele si politica tuturor partidelor pentru a putea vota īn cunostinta de cauza; dificultati īntāmpinate īn formarea de guverne bazate pe o majoritate parlamentara stabila; amplificarea fenomenelor negative ce īnsotesc partitismul (demagogie, oportunism, politicianism, manipulare, diversiune, birocratie, coruptie etc.); greutati īn īnchegarea atāt a gruparii ce detine la un moment dat puterea, cāt si a unei opozitii autentice care sunt afectate de rivalitatile politice.
Īntr-o reala democratie spre care tinde si tara noastra, firesc ar fi sa existe un numar rezonabil de aproximativ 6-7 partide axate pe marile curente ideologice (liberalism, social-democrat, crestin-democrat, socialist etc.). Fiecare dintre aceste curente ar trebui sa īsi gaseasca sustinere īn cāte unul sau cel mult doua partide.
Noua lege de īnfiintare a partidelor politice adoptata īn 1996, care a premers alegerile parlamentare si prezidentiale din anul respectiv, lege prin care s-a urmarit si reducerea numarului partidelor politice, impunānd, printre altele, necesitatea unui numar de 10000 de membri fondatori pe baza de semnaturi, necesari pentru constituirea unui partid si-a atins īn foarte mica masura tinta datorita mai ales formalismului practicat si care este imposibil aproape de tinut sub control. Solutia de ridicare a pragului electoral la 5%, ar putea constitui o masura eficienta pentru a se ajunge si īn Romānia la un numar rezonabil de partide politice.
O alta caracteristica a partitismului din aceasta perioada consta īn faptul ca exprima principalele orientari doctrinare: partide de dreapta, de centru si de stānga cu anumite nuantari de centru dreapta si centru stānga. Legat de aceste orientari doctrinare, includerea partidelor īntr-o orientare sau alta este dificil de facut dupa formula clasica, datorita faptului ca aceste partide se confrunta cu o situatie inedita īn istorie, de tranzitie de la socialism la capitalism.
Īn programele tuturor partidelor si partial, chiar īn doctrinele lor sunt prevazute politici de privatizare, restructurare, de liberalizarea preturilor, de integrare a Romāniei īn structurile euro-atlantice etc., politici caracteristice perioadei de tranzitie.
Anumite nuantari sunt legate de proprietate īn sensul ca unele partide (declarate de dreapta) sustin principiul "restitutio in integrum", iar altele declarate de stānga, se pronunta pentru "restitutio" īn masura posibilitatilor, fara ca acest lucru sa produca alte nedreptati.
Departajarea dintre partide si includerea lor īntr-o orientare sau alta se poate face īn buna masura īn raport cu mesajele si declaratiile facute de catre liderii politici. Īn mare masura se accepta includerea unui partid sau altul īntr-o anumita orientare dupa declaratiile liderilor, ci nu dupa programe si politici, aceasta modalitate nefiind lipsita de o anumita doza de subiectivism.
Se poate vorbi, de asemenea, tot ca o caracteristica, despre faptul ca partidele politice din tara noastra n-au reusit sa-si creeze īnca o identitate proprie, oglindita īn mod corespunzator īntr-o ideologie, doctrina, platforma si program de guvernare proprii. Asa se face ca la īntrunirile de vārf ale partidelor, desi au trecut atātia ani de la revolutie, se discuta īnca despre definirea identitatii proprii, discutii care produc mari tensiuni īn interiorul partidelor, care īn anumite cazuri, se soldeaza cu desprinderea unor grupari din partidele respective.
Tot ca o caracteristica este si faptul ca lupta din partide, lupta politica, īn general, nu este īntotdeauna o lupta de idei bazata pe argumente, ci una neprincipiala, īn care se recurge la etichetari, denigrari etc.
Īn dese cazuri partidele se privesc īntre ele, nu ca adversari politici, competitori īn viata politica, ci ca dusmani, ceea ce provoaca daune tarii. Īnca nu s-a statornicit īn viata politica a tarii dialogul bazat pe argumente ca mijloc de competitivitate īntre partide, īn care sa cāstige cel mai bun (sau cei mai buni).
O caracteristica a partitismului din Romānia din aceasta perioada, o constituie si faptul ca s-a īnfiintat o grupare politica pe criterii etnice - UDMR, ceea ce nu concorda, īn general, cu principiile si criteriile de formare a partidelor. Este un caz particular si trebuie luat ca atare pentru perioada de tranzitie.
Partidismul din Romānia din perioada de tranzitie, cu toate minusurile sale, constituie, ca si īn alte parti, un factor important īn asigurarea unei vieti democratice.
|
