Trasaturile partidismului in Romania in perioada de tranzitie
In perioada de tranzitie de la regimul totalitar comunist la un regim democratic si de la o economie centralizata la una de piata libera, partitismul a capatat dimensiuni noi, a 333d39d vand anumite caracteristici.
Prima dintre acestea o constituie existenta pluripartitismului cu diferite orientari doctrinare si ideologice. In baza programului in 10 puncte al noului organ al puterii politice - F.S.N. si a legii nr. 9 din decembrie 1989 s-a asigurat cadrul legal infiintarii si functionarii partidelor. Pe aceasta baza au luat fiinta intr-un termen relativ scurt, de cateva luni, un numar de circa 150 de partide. Crearea unui numar mare de partide s-a datorat, pe de-o parte faptului ca dupa o explozie revolutionara, asemenea fenomene sunt favorizate, dupa cum o atesta realitatea istorica si a altor tari aflate in situatii similare (SUA, Japonia, Germania, in primul caz pentru o perioada scurta dupa razboiul de independenta, iar in celelalte doua tari, dupa primul razboi mondial; situatii similare se intalnesc, de asemenea, in toate tarile in care au fost inlaturate regimurile totalitare comuniste). Pe de alta parte, crearea in tara noastra a unui numar atat de mare de partide (mult mai mare decat in alte tari aflate in situatie similara cu a Romaniei), isi gaseste explicatia si in larghetea legii din decembrie 1989, care prevedea un numar foarte mic de semnaturi (251), ce se puteau obtine cu destula usurinta. La aceasta s-a adaugat si subventiile de la stat atribuite partidelor care se infiintau, constand in sume consistente de bani si spatii pentru sedii. Acest lucru a facut ca infiintarea partidelor sa fie insotita, in multe cazuri, nu de convingeri si scopuri politice, ci de realizarea unor afaceri si profituri materiale, sumele repartizate, potrivit prevederilor legii, fiind cheltuite in alte scopuri. Numarul mare de partide a fost facilitat si de pragul scazut de intrare in parlament - de numai 3%, existent pana in vara anului 2000, care permitea supravietuirea unor partide cu mai putina relevanta in viata politica a tarii.
Faptul ca dupa decembrie 1989, s-a ajuns in tara noastra la un pluripartitism a constituit un element benefic, acest lucru fiind o conditie esentiala pentru existenta unei vieti democratice. Trebuie insa remarcat ca un numar exagerat de mare de partide politice ce se mentine pe o perioada indelungata in tara noastra, duce la consecinte negative constand mai ales in: dezorientarea electoratului care este pus in imposibilitatea de a cunoaste programele si politica tuturor partidelor pentru a putea vota in cunostinta de cauza; dificultati intampinate in formarea de guverne bazate pe o majoritate parlamentara stabila; amplificarea fenomenelor negative ce insotesc partitismul (demagogie, oportunism, politicianism, manipulare, diversiune, birocratie, coruptie etc.); greutati in inchegarea atat a gruparii ce detine la un moment dat puterea, cat si a unei opozitii autentice care sunt afectate de rivalitatile politice.
Intr-o reala democratie spre care tinde si tara noastra, firesc ar fi sa existe un numar rezonabil de aproximativ 6-7 partide axate pe marile curente ideologice (liberalism, social-democrat, crestin-democrat, socialist etc.). Fiecare dintre aceste curente ar trebui sa isi gaseasca sustinere in cate unul sau cel mult doua partide.
Noua lege de infiintare a partidelor politice adoptata in 1996, care a premers alegerile parlamentare si prezidentiale din anul respectiv, lege prin care s-a urmarit si reducerea numarului partidelor politice, impunand, printre altele, necesitatea unui numar de 10000 de membri fondatori pe baza de semnaturi, necesari pentru constituirea unui partid si-a atins in foarte mica masura tinta datorita mai ales formalismului practicat si care este imposibil aproape de tinut sub control. Solutia de ridicare a pragului electoral la 5%, ar putea constitui o masura eficienta pentru a se ajunge si in Romania la un numar rezonabil de partide politice.
O alta caracteristica a partitismului din aceasta perioada consta in faptul ca exprima principalele orientari doctrinare: partide de dreapta, de centru si de stanga cu anumite nuantari de centru dreapta si centru stanga. Legat de aceste orientari doctrinare, includerea partidelor intr-o orientare sau alta este dificil de facut dupa formula clasica, datorita faptului ca aceste partide se confrunta cu o situatie inedita in istorie, de tranzitie de la socialism la capitalism.
In programele tuturor partidelor si partial, chiar in doctrinele lor sunt prevazute politici de privatizare, restructurare, de liberalizarea preturilor, de integrare a Romaniei in structurile euro-atlantice etc., politici caracteristice perioadei de tranzitie.
Anumite nuantari sunt legate de proprietate in sensul ca unele partide (declarate de dreapta) sustin principiul 'restitutio in integrum', iar altele declarate de stanga, se pronunta pentru 'restitutio' in masura posibilitatilor, fara ca acest lucru sa produca alte nedreptati.
Departajarea dintre partide si includerea lor intr-o orientare sau alta se poate face in buna masura in raport cu mesajele si declaratiile facute de catre liderii politici. In mare masura se accepta includerea unui partid sau altul intr-o anumita orientare dupa declaratiile liderilor, ci nu dupa programe si politici, aceasta modalitate nefiind lipsita de o anumita doza de subiectivism.
Se poate vorbi, de asemenea, tot ca o caracteristica, despre faptul ca partidele politice din tara noastra n-au reusit sa-si creeze inca o identitate proprie, oglindita in mod corespunzator intr-o ideologie, doctrina, platforma si program de guvernare proprii. Asa se face ca la intrunirile de varf ale partidelor, desi au trecut atatia ani de la revolutie, se discuta inca despre definirea identitatii proprii, discutii care produc mari tensiuni in interiorul partidelor, care in anumite cazuri, se soldeaza cu desprinderea unor grupari din partidele respective.
Tot ca o caracteristica este si faptul ca lupta din partide, lupta politica, in general, nu este intotdeauna o lupta de idei bazata pe argumente, ci una neprincipiala, in care se recurge la etichetari, denigrari etc.
In dese cazuri partidele se privesc intre ele, nu ca adversari politici, competitori in viata politica, ci ca dusmani, ceea ce provoaca daune tarii. Inca nu s-a statornicit in viata politica a tarii dialogul bazat pe argumente ca mijloc de competitivitate intre partide, in care sa castige cel mai bun (sau cei mai buni).
O caracteristica a partitismului din Romania din aceasta perioada, o constituie si faptul ca s-a infiintat o grupare politica pe criterii etnice - UDMR, ceea ce nu concorda, in general, cu principiile si criteriile de formare a partidelor. Este un caz particular si trebuie luat ca atare pentru perioada de tranzitie.
Partidismul din Romania din perioada de tranzitie, cu toate minusurile sale, constituie, ca si in alte parti, un factor important in asigurarea unei vieti democratice.
|
