Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




UNIUNEA EUROPEI OCCIDENTALE (UEO)

Stiinte politice


UNIUNEA EUROPEI OCCIDENTALE (UEO)

Prezentare generala



Uniunea Europei Occidentale s-a nascut din Tratatul de cooperare

în materie economica, sociala si culturala si de aparare colectiva

legitima, semnat la Bruxelles la 17 martie 1948, amendat si completat

de Protocolul semnat la Paris la 23 octombrie 1954.

Semnat, în mare parte, ca reactie la controlul fostei Uniuni

Sovietice asupra statelor din Europa Centrala si de Est, Tratatul constituie

prima încercare de concretizare a idealurilor miscarilor europene.

Elementul fundamental al Tratatului îl reprezinta angajamentul

statelor semnatare de a se apara reciproc daca unul dintre ele ar fi

victima unei agresiuni armate în Europa.

O data cu înfiintarea, în 1949, a Aliantei Atlanticului de Nord,

exercitarea atributiilor militare ale Organizatiei Tratatului de la

Bruxelles au fost transferate în competenta NATO. În octombrie 1954

s-au semnat, la Paris, acordurile prin care organizatia s-a extins prin

aderarea Republicii Federale Ge 353j93d rmania si Italiei. Din acelasi an,

Organizatia a adoptat denumirea de Uniunea Europei Occidentale.

În Preambulul Tratatului de la Bruxelles modificat, statele

membre enunta principalele obiective ale Organizatiei:

- constituirea, în Europa occidentala, a unei baze solide în

vederea reconstructiei economiei europene;

- ajutorul reciproc pentru a se opune oricarei politici de agresiune;

- promovarea unitatii si încurajarea integrarii progresive a Europei.

Pâna la începutul anilor '80, UEO a contribuit la favorizarea

concertarii si cooperarii în Europa occidentala .

Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie.

A se vedea si Andrei Popescu, Ion Jinga, Organizatii europene si

euroatlantice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 47-51.

Universitatea Spiru Haret

Anii '80 au relansat dezbaterea asupra securitatii europene.

Reuniunea comuna a ministrilor afacerilor externe si ai apararii din

26/27 octombrie 1984 a fost încununata de "Declaratia de la Roma",

ale carei obiective sunt, între altele, definirea unei identitati de securitate

europeana si armonizarea progresiva a politicilor de aparare

din statele membre, recunoscându-se "necesitatea constanta de

a întari securitatea occidentala", impunând o "mai buna utilizare a

UEO" pentru a contribui "nu doar la securitatea Europei occidentale,

dar si la ameliorarea apararii comune a ansamblului tarilor Aliantei

Atlantice".

În cadrul Consiliul UEO de la Haga, din octombrie 1997, s-a

adoptat Platforma intereselor europene în materie de securitate;

prin acest document, statele membre îsi afirmau hotarârea de a consolida

componenta europeana a Aliantei Nord-Atlantice, oferind, în acelasi

timp, o dimensiune de securitate si aparare pentru o Europa integrata.

Elementele centrale ale Platformei vizeaza relatiile dintre UEO

si NATO, precum si conditiile care contribuie la consolidarea rolului

sau ca forum de dezbateri periodice în probleme de aparare si

securitate, cu impact asupra întregului continentul european.

UEO regrupeaza actualmente patru tipuri de state participante,

urmând un sistem cu geometrie variabila decis la reuniunea

ministeriala de la Luxemburg, din mai 1994: 10 membri activi

(Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Belgia, Luxemburg, Grecia,

Spania, Portugalia si Olanda), 6 membri asociati (Turcia, Islanda,

Norvegia, Polonia, Ungaria si Republica Ceha), 5 observatori (Irlanda,

Austria, Suedia, Finlanda si Danemarca) si 7 state cu statut de parteneri

asociati (România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia

si Slovenia).

UEO îsi desfasoara activitatea în conformitate cu declaratiile

politice adoptate la Maastricht (10 decembrie 1991) si cu Declaratia

de la Petersberg (19 iunie 1992); documentele stabilesc rolul Organizatiei



si conditiile de admitere a noi membri, precum si competentele

militare ale UEO si situatiile în care poate face apel la fortele armate

conventionale ale statelor membre. Astfel, "unitatile militare ale

statelor membre ale UEO, actionând sub autoritatea UEO, pot fi folosite

pentru misiuni umanitare si de salvare, operatiuni de mentinere a

pacii si misiuni cu forte de lupta pentru gestiunea crizelor, inclusiv

Ibidem, p.48

Universitatea Spiru Haret

pentru impunerea pacii". Aceste tipuri de misiuni au fost denumite

"Misiuni Petersberg".

UEO nu dispune de forte militare proprii; în cazul în care se cere

interventia Organizatiei, aceasta foloseste infrastructura NATO, cu

acordul Consiliului Atlanticului de Nord. Între cele doua organizatii

au fost convenite aranjamente speciale prin care Alianta Nord-

Atlantica pune la dispozitia UEO instrumentele sale militare

(atunci când NATO nu intervine în mod direct).

Articolul J.7 (Tratatul de la Amsterdam) stipuleaza ca: "Uniunea

Europei Occidentale face parte integranta din dezvoltarea UE, dându-i

acesteia acces la capacitatea sa operationala. UEO asista UE în

definirea aspectelor de politica externa si de securitate comuna ce au

legatura cu domeniul apararii. Uniunea Europeana încurajeaza

stabilirea de relatii institutionale tot mai strânse cu UEO în vederea

integrarii eventuale a acesteia în UE, daca Consiliul European va

decide în acest sens. UE va face recurs la UEO pentru elaborarea si

aplicarea deciziilor si actiunilor UE care au implicatii în domeniul

apararii".

Începând din 1999, Uniunea Europeana si-a definit o Politica de

Securitate si Aparare. Aparitia acesteia a schimbat perspectivele

UEO, majoritatea atributiilor sale fiind preluate, dupa cum s-a

decis în cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000),

de Uniunea Europeana

Rolul UEO este astfel considerabil limitat, activitatea sa

principala constând în respectarea obligatiilor prevazute în articolele 5

si 9 ale Tratatului de la Bruxelles (asistenta mutuala în caz de agresiune

si obligatia prezentarii unui raport anual Adunarii Parlamentare)

si urmarirea activitatilor Grupului pentru Armamente al Europei

Occidentale (GAEO, care are rolul de a asigura o concertare a industriilor

de armament din tarile membre ale UEO).

Adunarea Parlamentara a UEO ramâne un forum de reflectie în

materie de securitate la nivel european.

Trebuie însa mentionat faptul ca validitatea si mostenirea

politico-militara a UEO sunt recunoscute de cei care contribuie la

elaborarea Politicii Europene de Securitate si Aparare Comune, iar

Începând din 2002, Institutul de Studii de Securitate si Centrul

satelitar de la Torrejon (Spania), initial organe subsidiare ale NATO, au

devenit agentii ale UE.

Universitatea Spiru Haret

Tratatul de la Bruxelles modificat va pastra un potential politic

atâta vreme cât va ramâne în vigoare

Rolul operational al UEO

Actiunile concertate ale UEO în Golf: 1988-1990

În 1987 si 1988, conflictul dintre Iran si Irak ameninta libertatea

de navigatie prin minarea Golfului Persic. Actionând în baza art. VIII (3)

din Tratatul de la Bruxelles modificat , dragorii trimisi de UEO au

contribuit la garantarea liberei circulatii în apele internationale (au

deminat un culoar maritim de 300 de mile). Operatiunea "Cleensweep"

a constituit prima operatiune concertata întreprinsa în cadrul UEO.

În timpul Razboiului din Golf, statele membre ale UEO au decis

coordonarea actiunilor lor în vederea facilitarii aplicarii rezolutiei 661



a Organizatiei Natiunilor Unite, precum si facilitarea cooperarii cu alte

state actionând în regiune (mai ales cu SUA).

Dupa încheierea ostilitatilor, UEO si-a continuat actiunea de

coordonare a operatiunilor de deminare în apele Golfului si a contribuit

la actiunile umanitare destinate populatiei kurde din nordul Irakului.

Operatiunile UEO în spatiul ex-iugoslav : 1992-1996

În 1992, alaturi de trupele NATO, UEO participa cu forte navale

pentru supravegherea, pe Marea Adriatica, a embargoului impus fostei

Iugoslavii (operatiunea "Sharp Guard"): Începând din 1993, cele doua

Organizatii au decis crearea unui comandament unic al actiunii "Sharp

Guard". UEO a participat cu patru nave si sase avioane de patrula

maritima si de interceptare de la distanta.

Tot în 1993 s-a decis acordarea pentru Bulgaria, Ungaria si

România a unei asistente în vederea aplicarii sanctiunilor Natiunilor

Unite pe Dunare. Aceasta operatiune a constituit un exemplu de

cooperare concreta între OSCE si UEO.

Actiunile din Adriatica s-au încheiat în urma semnarii Acordurilor

de la Dayton (1995).

Administrarea orasului Mostar (Bosnia-Hertegovina), care trebuia

asigurata de Uniunea Europeana, a fost încredintata, în 1994, UEO.

"La cererea uneia dintre parti, Consiliul va fi imediat convocat

pentru a permite Înaltelor Parti Contractante de a se concerta asupra oricarei

situatii care ar putea constitui o amenintare la adresa pacii, indiferent de locul

de producere, sau punând în pericol stabilitatea economica".

Universitatea Spiru Haret

Actiunea Organizatiei a constat în sprijinul acordat croatilor si bosniacilor

în vederea crearii unei forte politienesti unificate. Mandatul UE

(UEO) s-a încheiat în 1996.

Operatiuni de gestionare a crizelor: 1997-2001

În 1997, în contextul eforturilor depuse de comunitatea internationala

în Albania, Consiliul UEO a decis trimiterea pe teren a unui

element multinational de consiliere în domeniul politienesc (EMCP), a

carui misiune principala au fost consilierea si formarea instructorilor.

Din 1999, misiunea UEO s-a implicat în criza refugiatilor din Kosovo.

EMCP si-a încheiat mandatul în 2001.

Tot în 1999, în cadrul misiunii de asistenta la deminare în Croatia

(MADUEO), UEO a furnizat consiliere, sprijin tehnic si sustinere pentru

formarea unui Centru de actiune antimina în Croatia, în domeniul gestionarii

programelor, planificarii si dezvoltarii proiectelor si al sistemelor de

informare geografica. MADUEO si-a încheiat activitatea în 2001.

Tot în gama actiunilor UEO pe teritoriul fostei Iugoslavii se înscrie

si raspunsul dat de UEO, în 1998, cererii UE de a desfasura o misiune de

"supraveghere generala a securitatii" în Kosovo. Plasata sub competenta

Centrului de sateliti, actiunea UEO viza initial strângerea de

informatii pentru UE, OSCE si NATO referitoare la aplicarea Acordurilor

de la Belgrad, din 15/16 octombrie, privind situatia refugiatilor si a persoanelor

deplasate, precum si a infrastructurii create în acest scop.

Ulterior, eforturile Centrului de sateliti au fost îndreptate catre punerea la

punct a unui sistem de informatii geografice (SIG).

România si Uniunea Europei Occidentale

În anul 1992, printr-o scrisoare adresata Secretarului General al

UEO, România îsi manifesta disponibilitatea de a participa la actiunile

de conlucrare cu tarile din Europa Centrala si de Est, avute în vedere

de UEO. De asemenea, partea româna a avansat propuneri concrete în

vederea unei mai bune cooperari cu aceasta Organizatie, vizând,

printre altele, realizarea unor "misiuni de informare si documentare"

ale Secretarului General al UEO în România, stabilirea unui "punct de

legatura" al UEO la Bucuresti, deschiderea unei reprezentante

permanente a UEO în România, constituirea unui mecanism de consultari

bilaterale permanente România-UEO etc.

În 1994, România a devenit partener asociat al UEO, abordarile

si raporturile sale în relatia cu UEO fiind integrate în cadrul mai larg al

politicii externe românesti de integrare europeana si euroatlantica.




Document Info


Accesari: 8976
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )