Termenul de “Uniunea Europeana” este utilizat incepand cu 1992,
cand Tratatul de
Este imposibil de dat o definitie Uniunii Europene, tocmai datorita “ambiguitatii constructive” pe care o sugereaza aceasta sintagma.
Spre deosebire de Comunitatile europene, Uniunea Europeana nu dispune, deocamdata, de personalitate juridica. Ea este mai degraba un concept politic decat unul juridic , deoarece nu substituie Comunitatile europene, ci le inglobeaza intr-un ansamblu mai larg.
Statele membre ale Uniunii Europene isi pot transfera competentele, la aderare, doar unei pe 737b17h rsoane juridice aflate la un nivel superior , prin urmare doar Comunitatile europene sau unui organ comunitar, cum este Banca Centrala Europeana, nu si Uniunii Europene.
Din acest motiv, este acceptata explicatia conform careia, pentru a-si realiza obiectivele, Uniunea Europeana utilizeaza Comunitatile europene, completate cu formele cooperare interguvernamentala prevazute in tratate.
De asemenea, tot in randul mijloacelor de realizare a obiectivelor Uniunii Europene se inscrie si sistemul instutional unic, format din cele cinci institutii comunitare.
Obiectivele Uniunii Europene sunt
prevazute in Tratul de
Promovarea progresului economic si social, scopul final fiind realizarea pietei unice, a uniunii economice si monetare si introducerea monedei unice;
Afirmarea identatii Uniunii in plan international, prin politica de securitate si externa comuna; in viitor, se preconizeaza realizarea unei politici de aparare comune;
Apararea drepturilor si intereselor cetatenilor europeni, prin instituirea cetateniei europene;
Dezvoltarea Uniunii ca spatiu de libertate, securitate si justitie, prin cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne;
Dezvoltarea acquis-ului comunitar.
Mijloacele de realizare a obiectivelor Uniunii Europene :
Cei trei “piloni” pe care se sprijina organizarea si functionarea Uniunii Europene sunt:
Pilonul comunitar-Comunitatile europene:
Pilonul interguvernamental de politica externa si securitate comuna(PESC);
Pilonul interguvernamental de cooperare in justitie si afaceri interne(JAI).
Deosebirea dintre cei trei piloni consta nu numai in scopurile distincte pe care le intruchipeaza-piata interna unica si uniunea economica si monetara(1), salvgardarea valorilor comune ,a independentei Uniunii(2), respectiv protejarea cetatenilor europeni printr-o colaborare intarita a statelor membre in materie penala, lupta impotriva criminalitatii, a terorismului, traficului de droguri, de arme, a coruptiei si fraudei(3), ci si in mecanismele de decizie distincte existente, in functie de „pilonul” vizat.
Astfel, sistemul institutional este unic pentru cei trei piloni, insa competentele institutionale sunt diferite, in functie de pilonul pe teritoriul caruia se actioneaza.
Motorul comun al celor trei piloni este Consiliul European, organism ce reuseste sefii de state si de guverne din tarile membre si care da Uniunii impulsul necesar dezvoltarii sale, definiind orientarile si politicile generale.
In fine, trebuie precizat ca Tratatul de
In conformitate cu acest principiu,in domeniile care nu tin de competenta sa exclusiva, Uniunea Europeana nu intervine decat daca si in masura in care obiectivele activitatii proiectate nu pot fi realizate de statele membre intr-o maniera satisfacatoare, insa pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, datorita dimensiunilor sau efectelor actiunii proiectate.
1. Comisia Europeana. Structura.
Comisia Europeana, cea mai originala dintre institutiile comunitare, este formata in prezent in 25 de comisari desemnati de guvernele statele membre pe baza competentei lor generale, profesionale, „ a caror independenta este in afara oricarui dubiu ”.
Tratatul de
Consiliul European hotaraste desemnarea unei personalitati ce urmeaza a fi numita presedinte al Comisiei , Parlamentul European aproband aceasta desemnare;
Consiliul U.E. (cu majoritate calificata) impreuna cu viitorul presedinte al Comisiei, desemneaza comisarii pe baza propunerilor venite din partea guvernelor nationale;
Comisarii, impreuna cu presedintele acestora, sunt supusi, in calitate de organ colegial, aprobarii Parlamentului European;
Comisia Europeana in intregime este numita in functie de consiliul U.E., cu majoritate calificata.
Conducerea Comisiei este formata din:
Presedintele Comisie
Presedintele are ,teoretic,rol administrativ si protocolar, el reprezentand Comisia in fata celorlalte institutiii comunitare, precum si in relatiile cu terti Influenta presedintelui poate fi insa, in practica, destul de mare, fapt demonstrat de perioada Delors si confirmat prin modificarea Regulamentului intern al Comisiei, prin care sunt recunoscute largi puteri discretionare presedintelui in atribuirea sarcinilor in interiorul institutiei (comisarilor)si in revizuirea cestora.
Vicepresedintii , in numar de doi, sunt desemnati, asa cum am aratat ,presedintelui atunci cand imprejurarile o cer.
2. Consiliul Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene (inainte de Maastricht, al Comunitatilor Europene)este cunoscut si sub numele de Consiliul de ministr
Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentantii guvernelor statelor membre. Institutia poate lua forma unui Consiliu general, atunci cand este compus din ministrii de externe ai statelor membre, sau a unor Consilii speciale, specializate sau sectoriale , cand este compus din ministrii specializati intr-un domeniu sau altul(agricultura, industrie, comert etc.)
Conducerea institutiei este formata dintr-un presedinte, desemnat prin rotatie, la fiecare 6 luni, dintre reprezentantii statelor membre, intr-o ordine prestabilita. Astfel, in 2005 au fost Luxemburg si Marea Britanie, in 2006 –Austria si Finlanda, iar in 2007 sunt Germania si Portugalia.
Presedintii Consiliului isi asuma , de obicei , misiunea de a realiza compromisuri dificile intre statele membre, in asa fel incat sa-si lase amprenta asupra functionarii si evolutiei Uniunii Europene. De asemenea, presedintele Consiliului U.E. este cel care reprezinta efectiv Uniunea in relatiile externe , exprimand opinia acesteia la conferintele internationale.
In domeniul politicii externe si de securitate comuna presedintele are atributia de a duce la indeplinire deciziile comunitare luate de Consiliul U.E. , devenind prin urmare organ executiv. De altfel, in acest domeniu este instituita o conducere tripartita, asa-numita „troica”, cuprinzand fostul presedinte, presedintele in exercitiu si viitorul presedinte, structura avand menirea de a asigura continuitatea in ceea ce priveste gestionarea afacerilor externe ale Uniunii Europene. Consiliul dispune si de un Secretariat general, condus din 1999 de Javier Solana Madariaga(fost secretariat al NATO).
3. Parlamentul European
Precizari terminologice. Denumirea oficiala a acestei institutii comunitare, prevazuta in tratatele institutive, a fost “Adunarea generala”; doar in 1962, institutia a decis sa se numeasca “Parlament”, cu toate ca opozitia Consiliului U.E., care-si vedea amenintate atributiile de legislator European.
Structura
Parlamentului European. Parlamentul
European este format din reprezentanti ai popoarelor statelor member. Din 2004
, odata cu intrarea in vigoare a dispozitiilor Tratatului de
Parlamentarii europeni sunt grupati in grupuri politice, cu character mixt, nu in delegatii nationale; cele mai importante grupuri parlamentare sunt:Grupul Socialistilor Europeni,Grupul Partidului Popoarelor Europene, Grupul Uniunii pentru Europa, Grupul Verzilor, Grupul Partidului liberal, democratic si reforma europeana. Numarul minim pentru a forma un grup parlamentar fiind 5 state membre.
Conducerea institutei este asigurata de un presedinte, 14 vecepresedinti- care impreuna cu cei 6 chestori formeaza Biroul Parlamentului European, organ executive – si de un secretar general.
4. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
A patra institutie
comunitara,Curtea Europeana de Justitie, cu sediul
Curtea de Justitie Europeana este formata din 27 judecatori, cate unul pentru fiecare stat membru. Curtea este asistata de 8 avocati generali, Consiliul U.E. avand dreptul sa creasca numarul acestora, votand cu unanimitate la propunerea Curti
Functionarea Curtii Europene de Justitie . judecatorii aleg dintre ei, prin vot secret, un presedinte, al carui mandat este de 3 ani si poate fi reales. Presedintele Curtii are rol de a prezida audierile si deliberarile din Camera de consiliu si de a dirija activitatea Curti Formatiunile de lucru ale Curtii sunt plenu , Marea camera si camerele.
Camerele sunt compuse din 3 sau 5 judecatori , iar Marea Camera este compusa din13 judecator Camerele doar instrumenteaza camerele , insa treptat , prin decizii ale Curtii sau prin tratatele comunitare , acestea au primit si atributii de judecata .
Marea Camera se intruneste atunci cand statu membru sau institutia comunitara parte litigiu o solicita in mod expres.
Curtea judecata in plenul sau in cazurile in care complexitatea cazului dedus judecatii o cere , precum si in alte 4 situatii:
Cand judeca cererea Parlamentului European de emitere a Mediatorului european;
Cand se pronunta asupra sesizarii Comisiei sau Consiliului U.E. in legatura cu nerespectarea obligatiei de onestitate si prudenta dupa incetarea functiei de catre un fost comisar european;
Cand se pronunta asupra sesizarii de catre Comisie sau Consiliu privind comiterea de catre un comisar european a unor greseli grave sau privind neindeplinirea conditiilor necesare exercitarii functiei sale;
Cand ia act de demisie a unui membru al Curtii de conturi, care numai indeplineste conditiile de exercitare a functie
Procedura de judecata este contradictorie , publica , mixta si inchizitorie .
Componenta Curtii de Justitie. Curtea indeplineste 2 functii, manifestandu-se in diferite modalitati , in functie de ipostaza in care se afla :
o functie jurisdictionala ;
o functie consultativa.
5. Curtea Europeana de conturi
Rolul
Curtii de conturi . Infiintata in 1975, Curtea de
conturi, cu sediul
Rolul ei este acela de institutie specializata in controlul financiar, exercitat asupra institutiilor comunitare, asupra modului de incasare a veniturilor comunitare si de realizare a cheltuielilor din bugetul comunitar.
Structura Curtii de contur Curtea de conturi este compusa din cate un reprezentant al fiecarui stat membru, numit pe o perioada de a 6 ani, al carui mandat poate fi reinnoit.
Curtea are un presedinte ales dintre membrii acesteia, pentru un mandat reinnoibil de 3 ani
|
