Parlamentul European a declarat ziua de 11 martie "ziua victimelor terorismului". Statele Unite a oferit sprijinul lor în lupta antiterorista pentru a gasi responsabilii. Israel a trimis experti pentru recunoasterea cadavrelor si analiza ADN. Amnisty International a condamnat atentatele. Portugalia a declarat ziua urmatoare, 12 martie, zi de doliu national. În Franta, toate steagurile mationale au fost coborâte în berna în timpul celor trei zile de doliu din Spania. Personalitati precum Romano Prodi, Silvio Berlusconi, Jean-Pierre Raffarin si Joschka Fischer au venit pe 12 martie la Madrid pentru a participa la protestele pacifiste de la 7 seara.
Cea mai mare parte din bursele europene au cazut cu procente între 2 si 3% ca si consecinta a atacurilor de la Madrid. Indicele Dow Jones a cazut cu 1,6%. Actiunile întreprinderilor legate de aviatie si turism au fost cele mai afectate. În România, drapelul national a fost coborât în berna, iar ziua de 14 martie a fost declarata zi de doliu national, în solidaritate cu victimele din atentat.
II Capitolul 3 :
Atentatele de la Londra
Atentatele teroriste din Londra, în care si-au pierdut viata cel putin 50 de persoane, contureaza deocamdata ideea unei noi solidaritati mondiale. Cei mai puternici lideri ai lumii si-au manifestat hotararea de a lupta împotriva terorismului, considerat unanim o amenintare globala.
Cea mai vehementa pozitie a fost exprimata de presedintele Rusiei, Vladimir Putin, cel care s-a opus interventiei SUA în Irak. Acesta sustine însa acum ca sunt necesare "o condamnare fara rezerve si reunificarea tuturor tarilor civilizate în lupta împotriva terorismului international".
Un alt efect al atentatelor de la Londra a fost cresterea solidaritatii în cadrul G8, unde "egoismele firesti" au disparut, asa cum nota presedintele francez Jacques Chirac, si el un mare oponent al interventiei coalitiei internationale în Irak. Ca urmare, G8 a convenit asupra necesitatii de a ajunge la un acord referitor la schimbarea climatica, un aspect extrem de sensibil pentru SUA, care au evitat sistematic sa ratifice Protocolul de la Kyoto.
III Concluzii
În conflictul asimetric dintre puterea de stat si terorism primele victime sunt cetatenii inocenti, care sunt afectati fie de actul terorist propiuzis fie de raspunsul exagerat al organelor de stat, fie de efectele economice colaterale.
"Nici o crima politica, nu poate ajunge la malurile adevarului" a spus celebrul romancier Leonardo Sciascia, dar a fost contrazis de multe ori de istoria terorismului.
Rezultatele terorismului depind însa în final de alegerea majoritatii populatiei civile necombatante de a sustine puterea de stat sau cauza (dar niciodata metodele) teroristilor.
|
