2 : Servofrâna cu depresiune : Utilizeaza o sursa de energie exterioara (depresiunea din admisie) pentru a mari forta de apasare a conducatorului.
3 : Pompa centrala tip tandem: Genereaza si distribuie frânei lichidul atunci când conducatorul apasa pedala de frâna.
4 : Rezervorul de lichid de frâna : Stocheaza lichidul de frâna.
5 : Frâna cu disc (fata) : Transforma energia cinetica în energie calorica.
7 : Frâna cu tambur (spate) : Transforma energia cinetica în energie calorica.
Principiul de baza este crearea unei forte care se opune avansarii vehiculului, tinând cont de 3 factori :
Fa = Fz
Daca Fx < Fa : Corpul ramâne imobil.
Daca Fx Fa : Corpul va aluneca.
Daca automobilul dotat cu ABS se afla în curba si se produce o frânare de urgenta, vehiculul ramâne pe traiectoria impusa de conducator în 85% din situatii. În absenta ABS-ului numai 38% din vehicule ramân pe traiectoria impusa.
Ansamblul motor-pompa este constituit dintr-un motor electric si dintr-o pompa hidraulica cu dublu circuit.
|
Rol : În cursul unei faze de regulare (cadere de presiune), pompa aspira lichidul de frâna si îl refuleaza spre cilindrul principal. Aceasta refulare este perceptibila prin miscarea pedalei de frâna. Ea evita în acelasi timp coborârea la fund a acesteia din urma. |
Arborele pompei. Excentric. Piston. Clapeta de aspiratie. Clapeta de refulare. |
A1 Circuit primar al cilindrului principal. A2 Circuit secundar al cilindrului principal. R1 Circuit de refulare al circuitului primar. Dupa procesare, semnalele de iesire asigura comanda electrovanelor si a motorului de pompa. El calculeaza viteza de referinta a vehiculului raportata la deceleratia (sau acceleratia) rotilor (captori de viteza ai rotilor) si în consecinta deducând alunecarea. Purjarea circuitului hidraulic.Sunt posibile doua metode de purjare în functie de interventia pe sistem :
Electrovana de admisie se închide si izoleaza cilindrul receptor de frâna al rotii. Cresterea de presiune hidraulica de frânare devine imposibila. Scaderea presiunii.Aceasta faza nu intervine decât daca efectul fazei de mentinere a presiunii nu a fost suficient ca sa evite blocajul rotii. Electrovana de admisie ramâne închisa. Simultan, electrovana de refulare se deschide si pompa se pune în functiune. Scaderea de presiune se efectueaza instantaneu gratie acumulatorului de joasa presiune. Actiunea pompei permite sa refuleze lichidul înmagazinat în acumulator spre cilindrul principal. Acumulatorii de joasa presiune servesc în mod unic pentru a absorbi cresterile de debit în timpul scaderii de presiune. Pompa refuleaza lichidul de frâna din acumulatorii de joasa presiune si îl transmite circuitului de frânare. Cresterea de presiune.Electrovana de esapare se închide si electrovana de admisie se deschide. Cilindrul principal este din nou în legatura cu frâna rotii. Alimentarea hidraulica se efectueaza gratie cilindrului principal, dar de asemenea si prin intermediul pompei în cazul în care acumulatorul nu este complet gol. Consecinte.Cresterile de presiune în circuitul de frânare genereaza întarirea pedalei de frâna. Functionarea pompei genereaza ridicarea pedalei de frâna. Combinatia acestor doua efecte provoaca o miscare a pedalei si semnaleaza conducatorului ca o regularizare este în curs. Forta de frânare = forta de aderenta longitudinala. Strategii.a) Regularizarea puntii fata.Cu scopul realizarii celui mai bun cuplu de frânare în regularizare, calculatorul comanda electrovanele rotilor fata în mod separat. În cazul unei frânari pe un carosabil mixt, de exemplu doua roti de pe aceeasi parte sunt pe o banda de iarba sau într-o balta de apa, un vehicul fara ABS are tendinta de a intra într-un "tęte-ŕ-queue". Cu ABS, traiectoria initiala a vehiculului este pasrata. b) Regularizarea puntii spate : "SELECT LOW".În regularizare, plecând de la principiul ca puntea spate trebuie sa fie mai putin frânata în raport cu puntea fata, electrovanele rotilor spate sunt comandate în acelasi timp. Acesta este principiul selectiei joase (Select Low). Pentru a determina modularea presiunii pe cele doua roti spate, calculatorul ia în consideratie informatia rotii spate care prezinta cea mai ridicata tendinta de blocare c) Repartitorul Electronic de Frânare (REF).Compensatorul mecanic dispare, el fiind înlocuit de catre Repartitorul Electronic de Frânare REF (Regulator Electronic de Frânare) sau EBV (Electronic Braking Ventil). Rol Repartitorul electronic de frânare este o largire a utilitatilor oferite de sistemele ABS. El permite sa se asigure stabilitatea frânarii, în locul compensatorului, utilizând grupul hidraulic, captorii de roata si un modul de logica de regularizare suplimentara. Principiul de functionare REF-ul comporta un mod de calcul înainte de frânare si un mod de calcul în timpul frânarii. Atunci când regularizarea REF intervine, sunt perceptibile slabe vibratii ale pedalei de frâna datorate utilizarii electrovanelor ABS: logica REF-ului este deci optimizata pentru a minimiza cât mai mult posibil importanta acestor vibratii. Stabilitatea vehiculului depinde atunci de fiabilitatea ABS-ului : în plus progrese de netagaduit ale fiabilitatii ABS-ului de astazi, securitatea functionarii este protejata prin realizarea a numeroase strategii de mod degradat care permit sa se conserve prestatia REF-ului în ciuda câtorva elemente cu o fiabilitate proasta ale ABS-ului (mai ales captorii de viteza ai rotii). În aprinderea martorilor, 3 cazuri pot sa survina : Atentie ! Pe perioada comunicarii sistemului cu testerul de diagnosticare, ABS-ul este inactiv. Noile calculatoare mentin dialogul cu testerul de diagnosticare pe perioada rulajelor în detrimentul securitatii ! Document InfoAccesari: 5375 Apreciat: Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 ) |