ALTERANATOARE

ALTERANATOARE

INTRODUCERE

La noile constructii de automobile,ca urmare a cresterii puterii receptoarelor si consumatoarelor introdusi,a pornirilor si a opririlor dese în circulatia intensa în orase, a rezultat pe de o parte necesitatea încarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la turatii de mers în gol ale motoarelor,iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor( ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata.Din aceasta cauza ele au inceput sa fie înlocuite pe scara tot mai larga cu alternatoare.Alterantoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone prevazute cu redresoare statice,care folosesc de obicei diode cu siliciu,si ca urmare nu mai necesita corectoare cu lamele ca în cazul dinamurilor.Ele au rolul de a alimenta 545f56f cu curent electric consumatorii(receptoarele) si de a încarca bateria de acumulatoare.Reprezentarea conventionala a alterantoarelor este aratata in figura 1.

Figura 1.

Capitolul I

CONSTRUCTIA ALTERNATOARELOR

În general,alternatoarele pentru automobile se construiesc cu indusul în stator si inductorul în rotor.

1.INDUSUL

Înfasurarile trifazate ale statorului pot fi legate în stea(fig. 2,a) sau în triunghi (fig.2,b).La legarea în stea,tensiunea pe faze U_fλ este mai mare decât tensiunea U_0Δ la legarea în triunghi.în schimb intensitatea I_0Δ la legarea în triunghi este mai mare fata de intensitatea I_fλ la legarea în stea(de 1,73 ori):

U_fλ= U_0Δ,iar I_0Δ= I_fλ,respective

U_fΔ= U_0Δ=, iar I_fλ=

2.INDUCTORUL

Inductorul poate fi cu excitatie electromagnetica sau cu magnet permanent.

La constructiile cu magneti permanenti(executati din aliaje dure si casante),datorita absentei înfasurarii de excitatie si a inelelor colectoare apar dificultati legate de reglarea tensiunii.

Alternatoarele cu excitatie electromagnetica se împart în alternatoare cu inele colectoare si fara inele colectoare.

Solutia alterantoarelor cu excitatie electromagnetica fara inele colectoare,cu doua întrefieruri,cu înfasurarile inductorului plasate în stator,alaturi de cele ale indusului este neeconomica:în plus,fluxul magnetic în întrefier nu mai variaza de la maximul negativ la maximul pozitiv, ci între zero si maxim,ceea ce constituie un serios dezavantaj.

Alterantoarele cu inele colectoare.De obicei,se utilizeaza inele conductoare radiale,dar în anumite cazuri,ca de exemplu la alternatoarele de tip 1130 care echipeaza motoarele D-115,pentru protejarea colectorului împotriva patrunderii prafului se utilizeaza inele de tipul frontal.În general,sunt doua inele colectoare si mai rar trei-aceasta,în situatia când excitatia este fractionata,curentul de magnetizare este de intensitate mica si ca urmare uzura si arderea periilor este mica.

În prezent,constructia cea mai raspândita este cea a alternatorului cu excitatie electromagnetica cu doua inele colectoare(v fig. 4 si fig.8),având polii inductorului sub forma de gheare.La acest tip,înfasurarea de excitatie se compune dintr+o singura bobina asezata concentric pe miezul rotorului,ceea ce permite o constructie simpla si economica.Datorita polilor în forma de gheare si a suprafetelor trapezoidale ale talpilor acestora,se obtine o forma convenabila a curbelor tensiunilor electromotoare induse de alternator,foarte apropiata de forma sinusoidala.

Astfel de alterantoare sunt construite de firmele Bosh-Germania Duciller,Paris-Rhône,Femsa-Franta;Electroprecizie si Sfântul Gheorghe-România;Lucas-Anglia; Motorola-SUA.

În tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principale ale alternatoarelor cu excitatie electromagnetica pentru autovehicule.

Tabelul 1

3.REDRESORUL

Numarul elementelor redresoare utilizate poate sa varieze de la doua(alternatoare monofazate) pâna la sase(trifazate)(în unele cazuri -plus trei suplimentare sau auxiliare, ca in fig.3 c),în functie de numarul de faze si de numarul de alternante redresate.

În prezent,cele mai raspândite constructii pentru puteri mai mari de 500W,sunt cele trifazate cu redresor în punte având sase diode(fig.3).La acestea, tensiunea maxima de vârf la borne este practic egala cu valoarea medie a tensiunii redresate,frecventa pulsatiilor este mai mare,respectiv de 6 ori frecventa de baza,iar vârfurile de curent la încarcarea bateriei sunt mici.

Pentru puteri sub 500W, unele firme ca de exemplu Duceiller-Franta,au început sa echipeze autoturismele cu alternatoare monofazate cu doua diode.

Perfectionarea constructiei alterantoarelor este strâns legata de evolutia fabrcatiei elementelor redresoare,în sensul ca primele alternatoare pentru automobile au fost realizate cu redresoare cu placi de seleniu(voluminoase),iar în prezent se utilizeaza aproape în exclusivitate redresoarele cu siliciu.În viitor se întrevede trecerea sa redresoare cu circuite integrate,cu gabarit si cost mai mic.

Fig.2

Fig.3

DIFERITE SCHEME DE CONECTARE A EXCITAŢIEI

ALTERNATOARELOR

Schemele de conectare a înfasurarii excitatiei alternatoarelor trebuie sa asigure întreruperea alimentarii excitatiei în timpul opririi motorului si sa permita alimentarea de la baterie a excitatiei în timpul mersului,direct sau prin intermediul unei rezistente de amorsare,bec,diode redresoare,releu etc.

În figura 3,a este prezentata schema de separare a excitatiei alternatorului de baterie prin intermediul comutatorului cheii de contact K.Acest sistem simplu si economic se aplica la autoturismele R-12,DACIA-1300,1310,1410 etc.El prezinta însa dezavantajul ca în cazul în care se uita contactul,în timp ce motorul este oprit,bateria se descarca prin regulatorul de tensiune RT cu un curent egal cu curentul total de excitatie.

În figura 3,b este prezentata schema de conectare cu releu conjunctor-disjunctor pentru excitatie ,RC aplicata de firma Delco-Remz- SUA.Releul conjunctor-disjunctor actioneaza numai asupra excitatiei si este alimentat de la una dintre înfasurarile indusului.Cât timp este conectat comutatorul cheii de contact,alimentarea înfasurarii de excitatie de la baterie se face prin intermediul rezistentei de amorsare sau al becului de control LC.

În figura 3,c este prezentata schema alimentarii înfasurarii de excitatie prin trei diode auxiliare sau de autoexcitatie D7,8,9 conectate la înfasurarile de curent alternativ.Aceasta schema este aplicata de firmele BOSCH-Germania,PAL-Magneton-Cehoslovacia(autoturismele SKODA-105 S,105-L,120 L,120LS.Alimentarea excitatiei la pornire se face prin becul de control LC sau prin rezistenta de amorsare.Avantajul schemei consta în eliminarea releului conjunctor+disjunctor pentru excitatie si a deficientelor legate de prezenta contactelor acestuia.

În figura 3,d este prezentata schema de separare a excitatiei printr-o dioda de separare D conectata între alterantor si baterie,având în paralel o rezistenta de amorsare.Dioda de separare este de putere mare,trebuind sa suporte întreg curentul alternatorului.Aceasta schema este aplicata,printre alte firme ,si de firma MOTOROLA-SUA.Schema prezinta avantajul ca protejeaza indusul în cazul defectarii diodelor din punte.

O alta solutie,intermediara,prezenta în figura 3,e,este aplicata de firmele FIAT-Italia,VAY-C.S.I.si MAN-Germania.În aceasta schema înfasurarea de comanda (excitatie) a releului de indicare a încarcarii bateriei RB,este alimentat de la borna neutra(centrul stelei) a alternatorului si întrerupe circuitul de alimentare al becului de semnalizare LC îndata ce tensiunea alternatorului depaseste o anumita valoare.Aceasta schema se utilizeaza la altenatoarele autoturismelor FIAT,LADA,autocamioanelor ROMAN DAC,si la alternatoarele românesti pentru tractoare.

Capitolul II

1.ALTERNATORUL TIP G 221

În continuare,se prezinta constructia alternatoarelor cu excitatie electrmagnetica cu perii radiale, cu poli în forma de gheare si cu redresor trifazat în punte,întrucât aceasta este constructia cea mai reprezintativa si mai raspândita în prezent la aceste produse.

Alternatorul tip G-221 este un generator sincron de curent trifazat,cu excitatie electromagnetica,care echipeaza autoturismele FIAT si LADA.Pentru transformarea curentului alternativ în curent continuu,alternatoruleste prevazut cu o punte redresoare trifazata formata din sase diode redresoare.

a.Parametrii functionali

Alternatorul tip G-221 se caracterizeaza prin urmatorii parametrii functionali:putere maxima 580W,tensiunea nominala 14 V,turatia initiala de debitare 100010 rot/min,valoarea curentului maxim debitat(la turatia de 5000 rot/min si tensiunea constanta de 14 V) 42 A,turatia maxima în regim continuu 13000 rot/min,turatia maxima în regim de scurta durata 15000 rot/min.

Fig.4 Alternatorul tip G-221

b.Subansambluri

Alternatorul tip G-221(fig.4) este format din urmatoarele subansambluri:rotorul,statorul2 si scuturile 1 si 11 turnate din aliaje de aluminiu.

Rotorul (fig.5).Elementul de baza este arborele 14,pe a carui suprafata striata se preseaza bucsa din otel 29 si polii magnetici sub forma de gheare 28 executati din otel forjat cu continut redus de carbon,cu o buna permeabilitate magentica.Pe bucsa 29,care are rol de miez al electromagnetului,asezata între piesele polare,într-o carcasa din material plastic 37,se monteaza înfasurarea de excitatie 30,sub forma unei bobine cilindrice având 485 de spire.Polii magentici,împreuna cu înfasurarea rotonica,formeaza electromagnetul inductor sau de excitatie.

Fig.5

Capetele înfasurarii tec prin orificiile a" practicate în polii magnetic si se cositoresc la cele doua inele colectoare 36 si 37,fixate pe butucul 35 prin intermediul bucsei izolatoare 34.

Rotorul se sprijina pe doi rulmenti de tip închis(capsulati),completarea cu lubrifiant în timpul exploatarii nefiind necesara.Camasa interioara a rulmentului din fata 25(dimensiunile rulmentului D_ext=42mm;d_int=15mm;latimea=13mm)(fig.4) este montata liber pe arbore.Ea este presata între inelul distanter 24 si butucul fuliei,prin intermediul piulitei de fixare a fuliei.

Camasa exterioara a rulmentului este presata în locasul scutului si este fixata prin intermediul a doua saibe,23 si 27,care la rândul lor se fixeaza prin patru suruburi.Camasa interioara a rulmentului din spate 15(dimensiunile rulmentului:D_ext=32mm;d_int5=12mm;latimea=10 mm) este presata pe arboreal rotorului ,iar camasa exterioara se sprijina pe un inel de cauciuc.

Pe arborele rotorului,prin intermediul unei pene semirotunde,se monteaza fulia 26 cu ventilatorul executat din tabla de otel prin sudura electric.

Ventilatorul serveste la racirea diodelor redresoare si a dealiilor interioare ale alternatorului.

Statorul este format dintr-un pachet de tole din tabla de otel electrotehnic de 1 mm grosime,îmbinate prin sudura electric.Pe suprafata interioara,sunt pacticate 36 de crestaturi de tip semiînchis,isolate cu ac sau carton electrotehnic.În canale se introduce înfasurarea trifazata 4,care este asigurata împotriva iesirii prin intermediul unor tije din lemn sau material plastic,3.Fiecare înfasurare de faza este format din sase bobine,fiecare bobina având un numar de zece spire.Dupa bobinare,statorul se impregneaza pentru consolidarea si protectia înfasurarilor.Cele trei înfasurari de faza se leaga între el în stea;central stelei se leaga la borna 19(fig.4)nemarcata,iar cele trei începuturi de faza-la grupul de diode redresoare.

Pe scutul din spate este fixata printr-un surub,portperia 21,cu pariile 16 si 17,care se sprijina pe cele doua inele colectoare prin intermediul a doua arcuri.Peria exterioara,prin intermediul lamelei 20,se leaga la masa alternatorului,iar peria interioara -la borna de excitatie 67.Periile sunt executate din bronz grafitat marca EG.Dimensiunile nominale ale periilor sunt:5 18 mm.Lungimea minima a periilor este de 8 mm.

Grupul de diode redresoare este fixat tot pe scutul din spate.El este format din sase diode redresoare tip VA-20 legate în punte trifazata.formând astfel un redresor în stea cu sase faze,care permite curentului sa treaca numai într-un singur sens.

În fiecare momentse afla în conductie câte doua diode.Fiecare dioda conduce câte o trime de perioada,iar comutarea lor de produce succesiv,astfel încât tensiunea de iesire se apropie foarte mult de o tensiune constant(continua).

Trei diode(9) cu corpul de polaritate negativa(marcate cu negru),sunt presate direct în scut care are rol si de portdioda,facând astfel legatura electric direct cu masa alternatorului.Celelalte trei diode(5) au corpul de polaritate pozitiva(marcate cu rosu),sunt presate în portdioda 40 confectionata din aliaj de aluminiu si au legatura(electrica) directa cu borna magistrala pozitiva30(surubul 18).

Portdioda 40 (fig.6) este fixata de scutul 11 prin intermediul a trei suruburi 10.Izolarea electrica între portdioda (de polaritate pozitiva) si scut (de polaritate negativa) se realizeaza cu ajutorul bucselor 12 din material plastic.

Pentru a nu mari dispersiile magnetice ale alternatorului,care este un generator cu flux magnetic axial,la executia scuturilor se utilizeaza aliaje neferomagnetice,ca de exemplu aliaje de aluminiu.

Suportul periilor se executa din masa plastica izolanta ,cu caracteristici mecance bune.Arcurile periilor trebuie sa asigure o apasare de 440 gf.,iar periile cu lungimea mai mica de 8 mm se înlocuiesc.

În figura 7 este prezentata schema înfasurarilor si legaturilor electrice ale alteratorului(sectiune transversala).

Fig.6

Fig.7

c.Functionarea

În tabelul 2 sunt cuprinse datele constructive ale alternatoarelor pentru autovehicule.

Tabelul 2

Datele constructive principale ale alternatoarelor

La rotirea cheii de contact în pozitia "aprindere",înfasurarea de escitatie este parcursa de current care va produce în jurul polilor magnetici ai rotorului fluxul magnetic de excitatie.În timpul rotirii rotorului,în dreptul fiecarui conductor din crestaturile statorului va trece succesiv când polul nord,când polul sud al rotorului(prevazut cu sase perechi de poli),schimbându-se astfel,ca marime si sens,fluxul magnetic inductor(de 12 ori la o rotatie).Acest flux magnetic alternativ va induce în cele trei înfasurari ale statorului o tensiune electromotoare alternativa trifazata.Trecuta apoi prin puntea cu sase diode,ea este redresata practice la valoarea medie a tensiiunilor de vârf(maxime).

2.ALTERNATORUL TIP 1111

Alternatorul tip 1111 este un generator sincron de curent trifazat,cu excitatie electromagnetica,care echipeaza autoturismele ARO,DACIA 1300,1310,1410 si este realizat dupa licenta firmei Duceillerr.

Principial are o componenta asemanatoare cu cea a generatorului tip G+221,deosebindu-se prin dimensiunile constructive si parametrii functionali(tabelul 1 si 2)

a.Parametrii functionali

Alternatorul de tip 1111 se caracterizeaza pin urmatorii parametrii functionali:puterea maxima 500W,tensiunea nominala 14V ,turatia initiala de debitare 950rot/min,valoarea curentului maxim debitat în regim stabilizat 36 A,turatia maxima în regim continuu 10000 rot/min,limitele temperaturii ambiente -40°C la +80°C.

b.Subansambluri(fig.8)

Fig.8

Statorul 1este confectionat dintr-un pachet de tole de otel electrotehnic de forma inelara,isolate cu lac si îmbinate prin sudura.În interior sunt practicate 36 crestaturi,în care se introduce înfasurarea trifazata.Fiecare faza este format din 12 bobine a câte 12 spire fiecare.Începuturile de faza se racordeaza la grupul de redresare 6,7,8 iar sfârsiturile se leaga împreuna si se izoleaza,formând central stelei(punctual neutru),care ramâne nefolosit.

Rotorul 12 creeaza câmpul electromagnetic inductor prin intermediul celor sase perechi de poli13 în forma de gheara si al înfasurarii de excitatie,aceasta este fixata pe o bucsa de otel si este alimentata prin cele doua inele colectoare radiale 11,confectionate din cupru,isolate între ele si fata de arboreal rotorului cu ajutorul unui material plastic.Arborele rotorului se sprijina în scuturile 4 si 10 prin intermediul a doi rulmenti cu bile.La capatul al arborelui se fixeaza,prin presare,ventilatorul 2 si fulia de antenare 3,fiind asigurate cu o pana semirotunda si o piulita cu saiba.

Periile ,confectionate din grafit,sunt fixate într-un suport din material plastic.Prin intermediul lor se alimenteaza înfasurarea de excitatie a rotorului.Una dintre perii este legata la masa,iar cealalta perie se racordeaza la borna de excitatie DF.Apasarea periilor pe cele doua inele colectoare se realizeaza cu ajutorul a doua cercuri elicoidale,prevazute în interior cu un conductor multifiliar.

Scuturile 4 si 10,confectioante din aliaj de aluminiu ,servesc pentru sprijinirea arborelui rotorului.În scutul posterior 10 se monteaza suportul periilor si grupul de sase diode redresoare,6,7 si 8.În corpul aestui scut sunt practicate orificii pentru aerisire ,iar pentru acces la perii,la partea superioara este prevazut cu doi umeri cu orificii pentru fixarea alternatorului de motor.

Gruoul de redresare a curentului alternative este format din sas diode semiconductoare,cu siliciu,legate în punte:trei diode au corpul de polaitate pozitiva(marcate pe corp cu simbolul RA 220 în rosu) si trei diode au corpul de polaritate negativa(marcate cu RA220 în negru).Ele sunt presate în radiaotoarele 8 si respective 6;radiatoarele sunt confectionate sin aliaj de aluminiu si sunt prevazute cu aripioare de racire si cu cate doua orificii pentru cele doua suruburi de fixare ale radiaotoarelor între ele si scutul de posterior 10.

Facându-se o comparatie între cele doua tipuri de alternatoare se observa ca alternatorul tip 1111 nu are scoasa borna aferenta centrului stelei,care serveste-prin intermediul unui releu-la c omanda conectarii becului de indicare a încalcarii bateriei.(fig 7,e);în schimb,alternatorul G-221 nu are borna distinct de masa,functia fiind preluata de însusi corpul alternatorului.

Echivalenta între bornele alternatorului tip G-221 si tip 1111 este urmatoarea:borna "30 este echivalenta cu borna B+ sau D+,"67"-cu DF,si corpul alternatorului este echivalent cu borna D-.Centrul stelei-ca borna distinct-lipseste.

Capitolul III

PRESCRIPŢII TEHNICE PENTRU EXPLOATAREA

sI

ÎNTREŢINEREA ALTERNATOARELOR

Se stie ca atât pe automobil,cât si pe standul de probe,alternatorul si bateria de acumulatoare în anumite situatii(scurtcircuite,legaturi gresite etc),pot sa debiteze curenti mult mai mari decât valoarea curentului nominal al diodelor redresoare,care nu suporta suprasarcini.Acest lucru conduce evident la deteriorarea(clacarea)diodelor redresoare.

În scopul evitarii acestor neajunsuri este necesar ca atât în timpul exploatarii,cât si al verificarilor pe automobil sau la stand ,sa se respecte urmatoarele reguli,pe care le indica uzina constructoare:

La borna magistrala "30" a alternatorului nu se permite racordarea decât bornei + a bateriei de acumulatoare.Aceasta regula se respect si în cazul pornirii motorului cu curent "împrumutat" de la alta baterie;

Nu se permite inversarea legaturilor celor doua cabluri la bornele bateriei de acumulatoare,În caz contrar,prin diode va trece un curent prea mare,care le va distruge.

Daca este necesar a se încarca bateria montata pe autoturism de la o sursa exterioara ,sau este necesar a se efectua lucrari de sudura electric a,se vor decupla legaturile alternatorului de restul instalatiei electrice.

Daca bateria de acumulatoare nu este legata(racordata) în circuitul electric al automobilului,respective nu este racordata cu borna "30 " a alternatorului,nu se permite punerea în functie a alternatorului.

Pentru controlul functionarii alternatorului,este indicat sa se foloseasca voltmetrul,ampermetrul si ohmetrul(alimentat cu baterii pentru lanterna);nu se va utiliza megohmetrul deoarece tensiunea lui este mult mai mare decât tensiunea nominal a diodei.

Nu este permisa scurtcircuitarea bornei magistrale, "30"a alternatorului la "masa"sau scurtcircuitarea bornei "30"cu borna "67"(intrarea în înfasurarea excitatiei).

Se verifica periodic tensiunea curelei alternatorului;cureaua întinsa excesiv conduce la uzura prematura a rulmentilor,curelei si fuliei;cureaua slaba produce patinare,frecare între curea si fulie,deci uzura acestora,iar alteratorul nu debiteaza la parametrii prescrisi.Fulia care prezinta uzura excesiva la conul de antrenare se înlocuieste.Întinderea curelei (fig.9) este normal când ,apasând pe mijlocul ei cu o forta de 3-4 daN,rezulta o sageata de valoarea indicata în tabelul 3.

Fig.9

Marca autoturismului/

Valoarea sagetii

Dacia

Renault

Moskvici 408

Volga

G24

Fiat 850,1300

Lada 1200 1500

Skoda,Aro 240,261

Trabant 601

Wartburg

Cureaua ventilatorului

Cureaua generatorului

Verificarea rezistentei de izoltie a înfasurarii statorice a alternatorului sub tensiunea de 500 V nu se va face decât la standul de încercari si numai dupa desfacerea celor trei capete ale conductoarelor de faza de la bornele grupului de diode redresoare;în caz contrar,diodele vor fi distruse.

La verificarea diodelor se va tine seama de prescriptiile tehnice specificate la paragraful respectiv.

Se interzice cu desavârsire scurtcircuitarea bornelor "15"si "67" ale regulatorului de tensiune(tip PP-380),în scopul controlarii functionarii regulatorului de tensiune sau a alternatorului.Un scurtcircuit care s-ar produce în acest caz ar provoca arderea sigurantei (nnr.10 sau "L"-ultima din dreapta casetei de siguranta de 8 A),putând totodata si deteriora contactele regulatorului de tensiune.

Spre deosebire de alte alternatoare,alternatorul tip G-221 nu are borna separata "negativa"sau de "masa",rolul acestei borne fiind preluat de însusi propriul corp metalic.Închiderea circuitului de "masa" se face pe urmatorul traseu:alternator-bloc motor-cablu flxibil multifiliar din cupru cu sectiunea de 16 mm˛ fixat între carcasa ambreajului prin surub si sudat de caroserie-borna "-" a bateriei.De aceea, periodic trebuie verificata strângerea surubului acestui cablu,care slabindu-se -datorita trepidatiilor motorului-produce perturbatii în functionarea surselor de curent(alternator-baterie).

O metoda comoda si rapida de verificare a conductibilitatii îmbinarilor acestui cablu consta în intercalarea unui voltmetru între masa metalica a motorului(fara vopsea) si borna "-" a bateriei;cu motorul functionând la turatii moderate si faza mae aprinsa,voltmetrul nu trebuie sa indice caderi de tensiune(acul deviaza de la gradatia zero),aceasta denota slabirea sau oxidarea surubului de fixare a cablului.

Conductorul (de culoare gri) are vine de la regulatorul de tensiune si care se conecteza la borna "67" a alternatorului, nu trebuie inversat (confundat) cu conductorul (de culoare galbena ) care vine de la releul de indicare a încarcarii bateriei(borna "87" care se conecteaza la borna centrului stelei(borna nemarcata) a alternatorului).În cazul în care aceste doua conductoare se inverseaza(la conectarea lor la alternator),siguranta nr. 10 de 8 Aprin care se face alimentarea regulatorului de tensiune se va arde.De asemenea,exista pericolul arderii contactelor regulatorului,respective necesitatea înlocuirii acestuia.

Daca este necesar a se înlocui conductoarele alternatoarului, trebuie avut în vedere ca noile conductoare sa aiba aceleasi caracteristici:sectiune,lungime,material etc.

Nerespectarea prescriptiilor metionate mai sus conduce inevitabil la distrugerea diodelor redresoare.Aceste prescriptii sunt valabile pentru toate tipurile de alternatoare.