Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ALUNECAREA ELASTICĂ A CURELELOR

tehnica mecanica


ALUNECAREA ELASTICĂ A CURELELOR


Consideratii teoretice




Fenomenele de alunecare ale curelei peste rotile de curea pot fi cu caracter elastic si de patinare. Alunecarea elastica este inevitabila īn functionarea normala a transmisiei.

In procesul de īnfasurare a curelei pe roata de curea motoare (1) (fig.1), forta scade de la valoarea F1 la F2. Astfel, la intrarea pe roata de curea (1) īn punctul A2, tensiunea din curea este mai mare decāt īn A1 corespunzator iesirii de pe roata. Din aceasta cauza cureaua se scurteaza treptat īn timp ce parcurge arcul A2 A1 si aluneca cu aceasta deformare īn urma periferiei rotii de curea(fig.2). Din acest motiv, un punct de pe curea parcurge un drum mai scurt decāt punctul cu care era īn contact īn A2 de pe curea, deci viteza curelei v este mai mica decāt viteza v1 a rotii de curea motoare.

Dimpotriva, la intrarea īn punctul B1 de pe roata condusa, tensiunea din curea este mai mica decāt la iesirea de pe aceasta roata īn punctul B2, cureaua alungindu-se īn timp ce parcurge arcul B1B2. Asadar, un punct de pe curea parcurge īn acest timp un drum mai lung decāt drumul parcurs de punctul de pe periferia rotii de curea cu care era īn contact īn B1 , la intrarea pe roata de curea - deci viteza periferiei rotii conduse v2 este mai mica decāt viteza curelei v.

Alunecarea elastica are loc numai pe o portiune a suprafetei de contact īn care starea de tensiune din curea variaza exponential. Unghiul corespunzator zonei de alunecare elastica se numeste unghi de alunecare ba1, iar unghiul br se numeste unghi de repaus sau de contact aderent, fiind situat īn zona īn care īncepe īnfasurarea curelei pe roata. Pe arcul corespunzator lui br1 nu are loc alunecare elastica, starea de tensiune din curea fiind invariabila (fig.2), iar punctele de pe curea au aceeasi viteza ca si roata. Pe roata conducatoare se va produce o alunecare a curelei pe arcul ba1, cureaua ramānānd īn urma rotii, parasind roata motoare cu viteza v2<v1.    In timpul īnfasurarii curelei pe roata condusa pe portiunea inactiva br2, va avea viteza v2, pe care o imprima rotii. Pe portiunea de alunecare ba2, alungirea curelei creste si apare o alunecare īnainte fata de roata, pe care o paraseste cu viteza v1.

In general arcele de alunecare sunt mai mici decāt arcele de īnfasurare (b b

Alunecarea elastica poate fi exprimata prin "coeficientul de alunecare elastica " :

( % ) (1)

care poate avea valorile:

x = 0,015 - pentru curele late din piele;

x = 0,010 - pentru curele late din textile cauciucate;

x = 0,020 - pentru curele trapezoidale.

Intrucāt roata si ramura activa (motoare), respectiv roata si ramura pasiva (condusa), au viteze diferite, raportul real de transmitere difera de cel geometric si are expresia:

(2)

Daca forta utila de transmis Fu depaseste valoarea data de expresia:

(3)

aceasta va depasi forta de frecare dintre curea si roata si va apare fenomenul de "patinare" īnsotit de īncalziri locale si uzuri accentuate. Acest fenomen se īntāmpla numai accidental si trebuie evitat.

La patinare, arcul de alunecare devine egal cu arcul de īnfasurare. Aparitia fenomenului de patinare (depasirea capacitatii de transmitere) poate fi pusa īn legatura cu fortele de transmisie prin "coeficientul de tractiune":

(4)

care reprezinta raportul dintre forta utila Fu si forta de pretensionare 2Fo.Valorile lui j se pot determina experimental īn corelatie cu alunecarea elastica x(%) si cu randamentul transmisiei h. Curbele x = f(j) (fig.3) se numesc "curbe de tractiune" sau "caracteristici de tractiune".

Se poate constata ca pāna la o valoare j jopt, "coeficientul de alunecare elastica " creste liniar. Dupa aceasta valoare x creste brusc, ceea ce echivaleaza cu aparitia patinarii. Valoarea jopt pentru care, la limita, se evita patinarea si randamentul are o valoare maxima depinde de materialul de contact al curelei: piele - 0,59; textile cauciucate - 0,62; bumbac - 0,47....0,5; material plastic - 0,4 ....0,6.

Din analiza de mai sus reiese ca o transmisie cu curea functioneaza optim īn zona j jopt. Sub aceasta valoare ea lucreaza cu o utilizare incompleta a curelei, iar peste aceasta valoare cureaua este supraīncarcata.


Document Info


Accesari: 4187
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )