Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




AMPLIFICATOARE DE RADIOFRECVENTA DE PUTERE

tehnica mecanica


Generalitati referitoare la amplificatoare



Un amplificator este un circuit capabil sa mareasca amplitudinea semnalului aplicat la intrarea sa. Un amplificator bun trebuie sa fie liniar, în sensul ca trebuie sa amplifice toate formele de unda prezente la intrare în acelasi mod, adica sa multiplice amplitudinea fiecareia cu un numar constant, care reprezinta câstigul amplificatorului. Unui amplificator i se spune de tensiune daca amplifica tensiunea; de curent daca amplifica curentul, sau de putere daca amplifica puterea.


4.6.1. Clasificarea amplificatoarelor

Clasificarea amplificatoarelor se poate face dupa mai multe criterii:

a)       Dupa frecventa semnalelor, amplificatoarele pot fi împartite în: amplificatoare de curent continuu (c.c.) si amplificatoare de curent alternativ (c.a.)

b)       Amplificatoarele de curent continuu amplifica semnale având o variatie arbitrara si oricât de lenta, dar pot sa lucreze si cu semnale de curent alternativ de joasa frecventa.

c)        Amplificatoarele de curent alternativ au în structura cuplaje care nu permit trecerea componentelor de c.c. Se clasifica dupa domeniul frecventelor semnalelor în:

amplificatoare de banda îngusta;

amplificatoare de banda larga.

d) Dupa nivelul semnalului, amplificatoarele se impart în:

amplificatoare de semnal mic caracterizate printr-o dependenta liniara a semnalului de iesire de semnalul de intrare, încât pentru analiza lor pot fi utilizate modele liniare pentru dispozitivele electronice, modele ce considera parametri constanti cu valori determinate în punctul static de functionare;

amplificatoare de semnal mare caracterizate printr-o dependenta neliniara a semnalului de iesire, de semnalul de intrare.

e) Dupa clasa de functionare, amplificatoarele se împart în: amplificatoare în clasa A, B, AB, C. Clasele de functionare sunt de fapt, regimuri de lucru ale amplificatoarelor ce depind de pozitia punctului static de functionare si de amplitudinea semnalului

Observatie. Exista si alte clase de functionare. De exemplu, amplificatoarele selective de putere lucreaza în clasele C, S si D.

Regimul dinamic cvasistationar se numeste regim de semnal mare daca punctul dinamic de functionare, evoluând amplu în jurul pozitiei de repaus, patrunde în regiunea neliniara a caracteristicilor statice.

Regimul de semnal mare este specific dispozitivelor active din circuitele analogice care prelucreaza puteri de ordinul zecilor sau sutelor de w sau mai mari (pot ajunge de ordinul kW în cazul etajelor de radiofrecventa din statiile de emisie).


Evident, orice amplificator este un cuadripol care are propriul sau câstig în tensiune dat de relatia AU = Uies/Uintr si propriul câstig de curent dat de formula   AI Iies Iintr. De asemenea, are o impedanta de intrare Zintr = Uintr/Iintr si o impedanta de iesire Zies = Uies/Iies (fig. 78 )




























Fig. 81. Reprezentarea comparativa a functionarii amplificatorului în clasele A, AB, B si C.



Figura 81 prezinta comparativ durata de conductie într-o perioada, a semnalului sinusoidal în diferitele clase de functionare ale amplificatoarelor. Aici, suprafetele în care tranzistoarele nu conduc sunt marcate prin hasuri.

Randamentul amplificatoarelor în functie de clasa de amplificare în care functioneaza se poate stabili relativ usor. Valorile medii sunt:

în clasa A; η ~ 25%

în clasa B; η ~ 75%

în calsa AB; η ~ 30 - 70%

în clasa C; η > 75%.














Amplificatoare de radiofrecventa (variante)


Amplificatoarele de putere de radiofrecventa se realizeaza în diferite configuratii, alegerea schemei este determinata de puterea pe care trebuie sa o debiteze.

Din punctul de vedere al clasei de amplificare, aceasta, este determinata de asemenea de puterea pe care o livreaza amplificatorul respectiv. La puteri mici se functioneaza în clasa A, iar la puteri de peste 20 w este preferata clasa AB.

Gama de puteri care se obtine de la amplificatoarele de radiofrecventa este foarte larga, pornind de la ordinul watilor pâna la câteva sute de wati sau chiar depaseste 1 kW. De remarcat, ca puterile mari sunt obtinute prin însumari succesive a perechilor de tranzistoare.

Tranzistoarele utilizate sunt fie de tip bipolar sau în tehnologie MOSFET, simple sau duble.

Pentru disiparea temperaturii degajate de tranzistoare, se foloseste radiatia prin convectie de catre radiatoare, sau racirea fortata cu aer cu o anumita presiune si debit, sau în unele cazuri racirea se face cu apa. Unii producatori utilizeaza si racirea mixta, aer + apa.

Ideile de baza pentru realizarea unui amplificator de radiofrecventa constau în:

alegerea unui tranzistor care sa raspunda cerintelor referitoare la puterea pe care trebuie sa o debiteze într-un domeniu de frecventa impus;

adaptarea impedantei de intrare si de iesire a tranzistorului la etajul precedent respectiv la impedanta sarcinii;

polarizarea tranzistorului corespunzator recomandarilor din datele de catalog.

Amplificatoarele de putere de radiofrecventa sunt de regula, amplificatoare liniare (de banda larga).

Alte criterii care stau la baza realizarii (proiectarii) amplificatoarelor de RF au în vedere: - procesul de exploatare (blocuri identice, interschimbabile);

"service"-ul;

scheme logice care sa ofere posibilitatea preluarii functiei de catre un bloc de rezerva, în caz de avarie (fara interventie umana);

monitorizarea regimurilor electrice si termice;



Schema de principiu a unui etaj de amplificare de putere în RF cu un singur tranzistor este prezentata în figura 82

Fig. 82. Etaj de amplificare RF - schema de baza


Circuitele de adaptare, realizeaza cu elemntele sale componente LC adaptarea impedantelor de intrare respectiv de iesire ale tranzistorului, la impedanta de 50 Ω dintre etaje sau cu sarcina, în cazul ca amplificatorul în cauza este cel final. Circuitul de polarizare are rolul de a mentine constant punctul de functionare al tranzistorului corespunzator clasei de functionare, în conditiile variatiilor de curent prin tranzistor în functie de semnalul aplicat.


Pentru puteri mai mari se utilizeaza ca element activ un tranzistor dublu   (fig. 83). În acest caz, având un etaj de amplificare cu intrarea simetrica conectat la o sursa de excitatie asimetrica, este necesara asigurarea unei distributii egale a semnalului de atac al amplificatorului.

Fig. 83. Amplificator RF în push-pull cu cuplor Wilkinson


Aceasta cerinta poate fi îndeplinita utilizând un divizor de puteri egale (cuplor Wilkinson). La iesirea din etajul amplificator puterile se însumeaza tot într-un cuplor Wilkinson care în acest caz joaca rolul de combinor (sumator). (Modul de functionare si de realizare a cuplorului este tratat la § 5.

Circuitele de adaptare de la intrare si de la iesire - componente ale amplificatorului - au acelasi rol ca si în cazul tratat al amplificatorului cu un singur tranzistor.


Ca si în exemplul precedent, când este necesar ca de la o singura sursa de semnal de RF, sa fie excitate doua etaje de amplificare si a caror putere apoi, trebuie însumata, se utilizeaza un dispozitiv care asigura trecerea de la o linie asimetrica catre una simetrica. Acest dispozitiv poarta denumirea de cuplor de 3 dB si în configuratie identica el poate fi utilizat atât în regim de divizare, cât si în regim de însumare a puterii semnalelor de radiofrecventa.

În figura 84 este prezentata schema bloc a unui amplificator de putere format din doua etaje atacate simultan de semnalul de radiofrecventa, si a carui putere este egala cu suma puterilor partiale ale celor doua etaje.

Fig. 84. Schema bloc a unui etaj de amplificare de RF care utilizeaza cuplori de 3 dB


Acest lucru este posibil numai daca sunt îndeplinite anumite conditii de faza între semnalele respective.


O varianta de emitator de TV care are în componenta si etajele de putere este prezentata în figura 85.

Fig. 85. Emitator TV - schema bloc


Numarul de amplificatoare individuale (considerând tranzistoare simple sau duble) dintr-un bloc amplificator de RF, este dependent strict de puterea pe care trebuie sa o debiteze emitatorul (vezi anexele 4, 5 si 6).




Document Info


Accesari: 12222
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )