ASAMBLARI SUDATE II

ASAMBLĂRI SUDATE II

I.           Sudarea automata cu arc electric sub strat de flux (arc electric protejat)

II.         Sudarea īn baie de zgura

III.      Sudarea cu electrod fuzibil si protectie gazoasa (MIG)

1 - generator de sudare (de c.c.)

2 - ampermetru

3 - voltmetru

4 - portelectrod

5 - reostat de īncarcare

6 - instalatie de purificare a argonului

7 - debitmetru (pentru consumul de argon)

8 - reductor de presiune

9 - butelie de argon

IV.     Sudarea cu electrod nefuzibil (WIG)

Īn acest caz arcul electric este amorsat īntre 2 electrozi nefuzibili sau īntre un electrod nefuzibil si piesa de sudat (fig 9), cu sau fara material de adaos.

Protectia baii de sudura se asigura cu un gaz inert .

Arcul se produce īntre un electrod de wolfram si piesa de sudat.

Procedeul se numeste WIG (Wolfram - Inert - Gaz) si se poate folosi pentru sudarea oricarui tip de material :

-oteluri (slab aliate cu crom si molibden, inoxidabile)

-metale usoare (aluminiu, magneziu)

-materiale refractare ( wolfram, vanadiu, molibden, cupru)

-metale pretioase.

1 - electrod

2 - duza de contact

3 - gaz inert

Īn cadrul acestui procedeu se disting :

1. Sudarea cu hidrogen (fig 10) - arcul electric se formeaza īntre 2 electrozi de wolfram amplasati īn doua ajutaje vecine prin care se sufla un curent de hidrogen.

2. Sudarea cu jet de plasma    (fig 11) - este o varianta a sudarii cu electrod nefuzibil. Se utilizeaza un arzator cu 3 curenti de gaz :

a) -argon (ca un gaz plasmogen) care genereaza plasma īn jurul arcului pilot, produs īntre electrodul de wolfram si ajutajul de cupru

b) argon sau amestec de argon cu hidrogen sau heliu, drept gaz de focalizare

c) argon cu hidrogen, drept gaz protector, la exteriorul gazului de focalizare, pentru protectia acestuia.

V. Sudarea prin presiune

1. Sudarea prin presiune cu īncalzire cu flacara (fig 13)

2. Sudarea prin presiune cu īncalzire electrica de contact ( sudarea electrica prin rezistenta) - fig 14-

Piesele sunt curatate, aduse īn contact si supuse unei mici presiuni de (0,1...0,15) MPa. Prin conectarea curentului electric se produce īncalzirea pieselor pāna la temperatura de deformare plastica (īn functie de material).

3. Sudarea īn puncte (fig 15,    fig 16)

regimuri moi

-timp (1,5..3)s ;

-apasare <  ;

-densitatea de curent : ;

se utilizeaza pentru oteluri moi sau supuse tratamentului de calire, cu grosime mai mare de 1 mm.

regimuri tari

-timp (0,02..1,5)s;

-apasare >  ;

-densitatea de curent : ;

-se utilizeaza īn industria autoturismelor, avioanelor, vagoanelor.

4. Sudarea īn linie (fig 17, fig 18)- aceleasi principii ca la sudarea īn puncte, cu deosebirea ca electrozii au forma unor role de contact. Rolele sunt din cupru si prin frecare antreneaza tablele īntr-o miscare de avans.

5. Sudarea prin frecare (fig 19) īncalzirea suprafetelor de īmbinat se realizeaza pe seama fortelor de frecare dezvoltate īntre doua suprafete aflate īn miscare relativa. Caldura degajata depinde de forta care preseaza reciproc piesele, de coeficientul de frecare si de viteza de deplasare.

6. Sudarea cu ultrasunete (fig 20)

V.       Tratamente termice aplicate īmbinarilor sudate

La sudare apar tensiuni interne si deformatii (fig 21) care reduc rezistenta īmbinarii. Aceste tensiuni se pot diminua prin tratamente termice.