Acceleratorul se calculeaza cu ajutorul formulei: 3 variatia absoluta a consumului variatia absoluta a investitiilor C I a |
ApariŃia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze objective, dar si subjective, cum ar fi: A.ritmul de crestere economica; B.progresul tehnic, pe termen scurt; C.criza economica; D.modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice; E.imigrarea - emigrarea; F.conjunctura economica si politica internaŃionala nefavorabila; 3 A,B,C,D,E,F; |
Balanta de plati externe reprezinta: 3 un tablou sintetic sub forma contabila, care înregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite între rezidenŃii unei economii si restu 929p1512j l lumii, în cursul unei perioade de timp, de regula un an; |
Balanta miscarilor de capital sau Contul de Capital include: A.balanŃa miscarilor de capital pe termen scurt; B.balanŃa miscarilor de capital pe termen lung; D.balanŃa rezervelor valutare internaŃionale; E.ajustari. 2 A,B,D,E; |
Biroul InternaŃional al Muncii (organizaŃie din cadrul O.N.U.) defineste somerul ca fiind persoana care îndeplineste urmatoarele condiŃii: B.are o vârsta de peste 15 ani; C.este apt de munca; E.nu are loc de munca; F.este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala; 5 B,C,E,F |
Bunurile publice sunt: 1 bunurile care satisfac nevoile comune ale societaŃii, tot asa cum bunurile private satisfac nevoile economice individuale; |
Cauzele care conduc la inegalitatea veniturilor sunt: A.diferenŃele de abilitate; B.diferenŃele de performanŃe în munca; C.diferenŃele în asumarea riscurilor; D.diferenŃele de salarizare; E.diferenŃele de educaŃie si instruire; F.diferenŃele de experienŃa în profesie; G.diferenŃele în averea mostenita; H.diferenŃele de sansa; 2 A,B,C,D,E,F,G,H; |
Cauzele principale ale inflaŃiei sunt: B.emisia excesiva de moneda; D.excedentul de cerere agregata; F.cresterea costurilor de producŃie; 5 B,D,F |
Cauzele subiective ale inegalitaŃii veniturilor sunt: A.discriminarea de catre patroni; C.discriminarea între salariaŃi; E.discriminarea statistica. 2 A,C,E; |
Cele patru componente esentiale ale paradigmei dezvoltarii durabile precizate de Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane (1996) sunt: A.productivitatea; C.echitatea; D.durabilitatea; E.împuternicirea; 3 A,C,D,E; |
Comertul international reuneste: 4 totalitatea fluxurilor de marfuri si servicii care se deruleaza pe piaŃa mondiala; |
Componentele de baza ale dezvoltarii umane sunt: B.longevitatea; D.cunostinŃele; E.standardul de viaŃa. 3 B,D,E; |
Conceptul de dezvoltare economica durabila reprezinta: 3 acea forma de dezvoltare economica în cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerinŃelor prezente de consum sa nu compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generaŃiilor viitoare; |
Conceptul de piata mondiala defineste, în sens larg: 1 totalitatea raporturilor de vânzare-cumparare de marfuri, servicii, tehnologii etc. dintre agenŃii economici participanŃi la circuitul economic mondial de valori materiale, spirituale si banesti; |
Cresterea economica negativa reflecta situaŃia în care: 2 rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinŃa de scadere, menŃinându-se sub control o serie de corelaŃii fundamentale de echilibru, cu compromisuri acceptabile pe planul eficienŃei economice si al nivelului de trai; |
Cresterea economica zero reflecta situaŃia în care: 5 rezultatele economice si populaŃia totala sporesc în acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe locuitor ramâne constant. |
Datoria publica înseamna: 4
împrumuturile interne sau externe contractate de catre stat, atunci când
confrunta cu dificultaŃi economice; |
Decalajul absolut exprima: 5 diferenŃa cantitativa, masurata în cifre absolute, între nivelurile dezvoltarii economice ale diferitelor grupe de Ńari. |
Decalajul relativ exprima: 4 diferenŃa calitativa (comensurata procentual) între nivelurile dezvoltarii economice ale diferitelor grupe de Ńari; |
DeflaŃia este: 4 opusul inflaŃiei, reflectând situaŃia, existenta în economie, în care, pe termen lung, oferta de bunuri si servicii este mai mare decât cererea, având loc scaderea preŃurilor; |
Deflatia se mai numeste: 5 presiune deflaŃionista. |
Deosebirile care exista de la o diferite în manifestarea planificarii. Astfel, se întâlnesc drept forme de planificare urmatoarele: A.planificarea indicativa; B.planificarea incitativa; C.planificare informala; 1 A,B,C; |
Dezvoltarea durabila sau ecodezvoltarea a economiei mondiale reprezinta: 2 o noua strategie de dezvoltare economico-sociala, care are drept scop îmbunataŃirea calitaŃii vieŃii si proteja rea naturii; |
Dintre numeroasele si extrem de diversificatele tipuri si modele de strategii ale dezvoltarii economice, s-au detasat, de-a lungul timpului, urmatoarele, care au sfere mai cuprinzatoare: A."dezvoltarea spre interior"; C."dezvoltarea spre exterior"; D."dezvoltarea endogena" 3 A,C,D; |
Diviziunea mondiala a muncii exprima: 4 procesul istoric obiectiv de specializare a economiilor naŃionale în producŃia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pentru piaŃa mondiala; |
Echilibrul macroeconomic exprima: 1 starea de concordanŃa relativa dintre cererea si oferta agregate în cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei naŃionale în ansamblul ei, care are la baza o alocare si folosire raŃionala a resurselor, o funcŃionare normala a structurilor economice în interdependenŃa lor; |
Economiile reprezinta: 1 partea din venit ramasa dupa scaderea consumului; |
Elementele de masura ale ciclului economic sunt: B.amplitudinea ciclului economic; D.abaterea de trend a ciclului economic; F.durata de conformare a ciclului economic; G.perioada ciclului economic. 5 B,D,F,G. |
Etalonul monetar este: 3 o valoare materiala sau imateriala adaptata convenŃional ca baza a sistemului monetar, prin care se defineste valoarea monedelor naŃionale; |
Factorii care determina dinamica echilibrului economic sunt: A.populaŃia; C.progresul stiinŃifico-tehnic; D.comportamentul agenŃilor economici; E.limitele resurselor; 4 A,C,D,E; |
Factorii de crestere economica cu acŃiune directa sunt: A.factorul uman (resursele de munca); B.fatorul material (resursele naturale si echipamentele de producŃie acumulate); C.progresul tehnic sau tehnologic; D.factorul informaŃional; 5 A,B,C,D. |
Factorii de crestere economica cu acŃiune indirecta sunt: A.cererea agregata; C.rata investiŃiilor; D.cheltuielile de cercetare-dezvoltare; E.politica financiara, monetara, bugetara si fiscala a statului; F.schimburilor internaŃionale; G.politica ecologica; H.migraŃia forŃei de munca si a capitalului; 3 A,C,D,E,F,G,H; |
Fazele ciclului economic sunt: A.faza de expansiune; D.faza de recesiune; 4 A,D; |
FluctuaŃiile activitaŃii economice pot fi: A.sezoniere; C.accidentale (întâmplatoare); D.ciclice; 4 A,C,D; |
Fluxul (piata) schimburilor valutare reprezinta: 1 ansamblul raporturilor care se desfasoara între agenŃii economici în legatura cu tranzacŃiile de vânzare-cumparare de valuta; |
Fluxul investitiilor directe exprima: 3 volumul si dinamica anuala a plasamentelor de capital în afaceri controlate de investitor; |
Fluxurile de capital pe termen scurt sunt constituite din: 1 operaŃiuni speculative cu "capitaluri fierbinŃi" aflate în cautarea de plasamente avantajoase pe perioada reduse de timp, în funcŃie de ratele dobânzii bancare si cursurile de schimb valutar; |
Fluxurile internationale de capital pe termen lung îmbraca mai multe forme: 1 credite bancare; investiŃii externe directe; plasamente de hârtii de valoare; transferuri publice concesionale; credite si ajutoare oferite de instituŃii financiare internaŃionale; |
Formele inflaŃiei sunt: A.inflaŃia târâtoare; D.inflaŃia moderata; E.inflaŃia rapida; F.inflaŃia galopanta;4 A,D,E,F; |
In functie de criteriul participarii economiilor nationale la relatiile economice internationale, acestea sunt: B.economii cu participare intensa; C.economii cu participare medie; D.economii cu participare scazuta; 4 B,C,D; |
In functie de criteriul structurii sectoriale (de ramura, subramura economica sau produs) economiile naŃionale sunt: A.economii preponderent terŃiare; C.economii bazate pe sectorul secundar; D.economii cu sector primar predominant; 5 A,C,D. |
In functie de potentialul economic tarile se clasifica: A.superputeri economice mondiale; B.superputeri economice regionale; C.Ńari industriale cu potenŃial economic mijlociu; D.Ńari industriale cu potenŃial economic mic; 1 A,B,C,D; |
In general, toate programele de reforma includ trei masuri fundamentale: B.liberalizarea economica; C.privatizarea; D.stabilizarea macroeconomica; 5 B,C,D. |
In sens larg datoria externa
reprezinta: 4 totalitatea sumelor în bani si în alte active datorate
creditorilor externi de catre o si de catre rezidenŃii ei; |
Indicatorii rentabilitatii comertului exterior al României sunt: A.cursul de revenire la export; C.cursul de schimb (valutar); 5 A,C. |
Indicatorii utilizaŃi la calcularea indicelui dezvoltarii umane (IUD) sunt:A.speranta de viata; D.gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere în învatamânt ca masura a standardului de viata; 3 A,D; |
Indicele general al preŃurilor (IGP), denumit si ritmul inflaŃionist se calculeaza ca: 4 raport între produsul intern brut exprimat în preturi curente (PIB1) si produsul intern brut exprimat în preturile perioadei de baza (dintr-un an ales ca baza de comparaŃie (PIB0): 100 PIB PIB IGP 0 |
InflaŃia reprezinta: 1 acea stare de dezechilibru economic în care masa monetara existenta în economie depaseste necesarul real de moneda, ducând la cresterea generalizata a preŃurilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor; |
Introducerea monedei EURO si asigurarea unui cadru adecvat exercitarii corespunzatoare a funcŃiilor sale sunt condiŃionate de îndeplinirea de catre Ńarile participante la Uniunea monetara a patru criterii economice de convergenŃa, si anume: A.realizarea unui grad ridicat de stabilitate a preŃurilor; B.criteriul sustenabilitaŃii poziŃiei financiare a guvernului, exprimat printr-un deficit al bugetului public de cel puŃin 3% din PIB; D.datoria publica totala nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB; F.Ńarile participante trebuie sa realizeze, pe termen lung, rate ale dobânzilor care sa fie cu cel puŃin 1,5 % mai mari decât media celor mai scazute trei rate ale dobânzilor; G.criteriul stabilitaŃii cursului de schimb presupune respectarea marjelor normale de fluctuaŃie (15%). 2 A,B,D,F,G; |
InvestiŃiile nete reprezinta: 1 partea din venit cheltuita pentru cresterea capitalului fix si a stocurilor de capital circulant, având drept consecinŃa formarea neta de capital; |
Investitiile de portofoliu sunt: 5 plasamente ce nu ofera dreptul de control asupra afacerilor la care participa. |
Investitiile externe directe reprezinta: 2 plasamente de capital pe termen lung pentru înfiinŃarea de noi firme, pentru achiziŃionarea altora existente prin cumpararea pachetului de acŃiuni de control, precum si pentru susŃinerea fuziunilor între firme, a crearii de societaŃi mixte; |
În cadrul repartiŃiei primare formele fundamentale de venituri sunt: B.salariul; C.profitul; D.dobânda; E.renta; 2 B,C,D,E; |
În funcŃie de modul de acŃiune, se disting mai multe forme ale politicii de relansare, cum ar fi: A.relansarea prin credit; B.relansarea prin oferta; D.politica anticriza de rigoare; E.relansarea prin cerere; 1 A,B,D,E; |
Lichiditatea internationala oficiala reprezinta: 3 ansamblul resurselor de care dispun autoritaŃile monetare pentru a finanŃa deficitele balanŃelor de plaŃi; |
Lichiditatile internationale private sunt constituite din: 2 depozite de valute plasate în banci situate în afara teritoriului naŃional sau jurisdicŃiei Ńarii de origine a monedei, în scopul valorificarii lor continue si la parametri de profitabilitate ridicaŃi prin evitarea reglementarilor rigide de pe pieŃele proprii; |
Marimea produsului intern brut (PIB) se stabileste ca: 1 diferenŃa între produsul global brut (PGB) si consumul intermediar (CI): PIB = PGB - CI; |
Marimea produsului intern net (PIN) se stabileste ca: 5 scaderea din PIB a consumului de capital fix (amortizarea Am), adica PIN = PIB - Am. |
Marimea produsului naŃional net (PNN) se poate calcula ca: 2 diferenŃa dintre marimea produsului naŃional brut (PNB) si marimea amortizarii capitalului fix (Am), adica PNN = PNB - Am; |
Masurile întreprinse în cadrul politicii de relansare prin cerere pot fi grupate în trei mari categorii: A.politica cheltuielilor publice; C.politica monetara si de credit; D.politica fiscala; 3 A,C,D; |
Modul de viaŃa poate fi: A.consumerist; C.echilibrat; D.ascetic; 2 A,C,D; |
Modul de viaŃa reprezinta: 3 forma colectiva (de regula, la nivelul societaŃii) în care sunt valorificate condiŃiile privind calitatea vieŃii; |
Monedele convertibile au trei grade diferite de convertibilitate: A.convertibilitate limitata interna; B.convertibilitate deplina sau oficiala; C.convertibilitate totala a unor monede liber utilizate; 4 A,B,C; |
Multilateralismul reprezinta: 3 procesul de apropiere si unificare legislativa si instituŃionala progresiva a raporturilor internaŃionale pe calea asocierii statelor prin tratate având acte constitutive si organe comune si personalitate juridica distinc ta, care preiau asupra lor prerogativele exercitate pâna atunci de entitaŃile naŃional; |
Multiplicatorul investiŃiilor (K) se calculeaza cu formula: 2 variatia absoluta a investitiilor variatia absoluta a venitului I V K |
Nivelul de trai poate fi definit ca: 1 reprezentând aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitaŃi; |
Notiunea de decalaj economic defineste: 3 diferenŃele calitative între indicatorii care exprima starea economiei diverselor Ńari ori grupe de Ńari; |
Obiectivul general al dezvoltarii durabile este: 1 de a gasi un optim de interacŃiune si compatibilitate a patru sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic, într-un proces dinamic si flexibil de funcŃionare; |
Politica bugetara exprima concepŃia si acŃiunile statului privind: 4 veniturile bugetare, caile si mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinaŃii, care sa serveasca tabilitaŃii si dezvoltarii economice; |
Politica fiscala a statului reprezinta: 4 o anumita concepŃie a acestuia, precum si un ansamblu de masuri si acŃiuni privind rolul impozitelor în sistemul veniturilor bugetare, tipurile de impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de
stimulare a cresterii economice, felul în care este gândita eficacitatea
fiscala în |
Principalele determinari calitative ale ciclicitaŃii sunt: B.alternanŃa; C.periodicitatea; D.inerenŃa; F.cumulativitatea; G.autoreglarea. 2 B,C,D,F,G; |
Principalele direcŃii de acŃiune pentru îmbunataŃirea condiŃiilor de viaŃa ale populaŃiei din Ńarile ramase în urma din punct de vedere economic sunt: B.dezvoltarea agriculturii în corelaŃie cu promovarea unor politici de industrializare a produselor agricole; C.promovarea în întreaga economie naŃionala a progresului tehnico-stiinŃific, a investitiilor si inovaŃiilor; D.formarea cadrelor calificate si inalt specializate, naŃionale, în concordanŃa cu nevoile stringente ale economiei si cu tendinŃele de perspectiva din stiinŃa si tehnica; E.formarea capitalului si realizarea de investiŃii; 2 B,C,D,E; |
Principalele forme de dezechilibru sunt: A.excesul de oferta pe piaŃa bunurilor si pe piaŃa muncii; D.excesul de cerere pe piaŃa bunurilor si excesul de oferta pe piaŃa muncii; F.excesul de cerere pe piaŃa bunurilor economice, pe piaŃa muncii, pe piaŃa monetara. 3 A,D,F; |
Principalele forme de manifestare a mondializarii vietii economice sunt: A.internaŃionalizarea producŃiei; B.globalizarea pieŃelor de marfuri, servicii, tehnologii, capitaluri si valuta; 1 A,B; |
Principalele interdependente economice internaŃionale sunt: B.interdependenŃele comerciale; C.interdependenŃele financiare; E.interdependenŃele dintre infrastructurile naŃionale; F.interdependenŃele umane; 4 B,C,E,F; |
Principalele tipuri de multiplicator sunt: A.multiplicatorul de cheltuiala publica; C.multiplicatorul fiscal; E.multiplicatorul bugetului echilibrat. 3 A,C,E; |
Principalii factori cauzali ai ciclicitaŃii economice sunt: A.factorii de infrastructura; B.factorii de structura; C.factorii de reglementare; E.factorii de anticipare; 5 A,B,C,E. |
Principalii factori perturbatori ai ciclicitaŃii economice sunt: B.perturbaŃii naturale; C.perturbaŃii sociale; D.perturbaŃii electorale; E.perturbaŃii intraciclice;2 B,C,D,E; |
Principalii indicatori macroeconomici sunt: A. produsul global brut; B. produsul intern brut; D. produsul intern net; E. produsul naŃional brut;F. produsul naŃional net;4 A+B+D+E+F; |
Produsul global brut (PGB) exprima: 2 în forma monetara, producŃia de bunuri si servicii, dintr-o perioada de timp, a
agenŃilor economici dintr-o cu restul lumii sau exteriorul. |
Produsul intern brut (PIB) exprima: 1 valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse în ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse în interiorul unei Ńari de catre genŃii economici autohtoni si straini, într-o anumita perioada de timp, de regula, un an; |
Produsul intern net (PIN) exprima : 3 marimea valorii adaugate nete a bunurilor economice destinate consumului final, care au fost produse în interiorul unei economii, de catre agenŃii conomici autohtoni si straini, într-un anumit interval de timp; |
Produsul naŃional brut (PNB) exprima: 3 valoarea producŃiei finale brute (de bunuri si servicii) obŃinute de catre agenŃii economici naŃionali atât în interiorul Ńarii respective, cât si din activitatea desfasurata în alte Ńari; |
Programarea macroeconomica: 2 nu contravine pieŃei; |
Proprietatea publica este: 1 acea proprietate pe baza careia si prin exploatarea careia statul asigura bunurile publice; |
Puterea de cumparare se defineste prin doua marimi: A.cantitatea nominala de active monetare deŃinute; B.preŃul bunurilor si serviciilor (adica a activelor reale) la care se raporteaza activele monetare respective; 1 A,B; |
Rata somajului se calculeaza cu relaŃia: 1 100 Populatia activa Numarul de someri RS |
RepartiŃia secundara (redistribuirea) vizeaza doar o parte a venitului naŃional. Ea se realizeaza printr-o gama întreaga de pârghii, în cadrul carora un rol major îl au impozitele si taxele, alocaŃiile acordate producatorilor si familiilor, sistemul preŃurilor. În procesul redistribuirii, o parte din venitul naŃional (variabila în timp) intra în bugetul statului si serveste pentru acoperirea cheltuielilor legate de: B.învaŃamânt si educaŃie; C.ocrotirea sanataŃii; D.aparare; E.administraŃie; G.pentru realizarea de acŃiuni de securitate sociala a persoanelor defavorizate; 5 B,C,D,E,G. |
SlumpflaŃia pune în evidenŃa 3 starea de declin sau de regres a economiei, în care producŃia naŃionala scade, iar inflaŃia se manifesta cu intensitate ridicata; |
Somajul se manifesta în diferite forme, dupa cauzele care îl genereaza. El poate fi: A.ciclic; B.conjunctural; C.structural; D.tehnologic; E.sezonier; G.total; H.parŃial; I.deghizat; J.voluntar; K.fricŃional; 3 A,B,C,D,E,G,H,I,J,K; |
Somajul total presupune: 1 pierderea locului de munca si încetarea totala a activitaŃii; |
StagflaŃia caracterizeaza situaŃia în care: 1 producŃia stagneaza, fara ca masa monetara sa se micsoreze, accentuându-se, astfel, dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflaŃie; |
Stocul de investitii directe exprima: 4 marimea absoluta a plasamentelor de capital în afaceri controlate de investitor; |
Subdezvoltarea economica este: 1 un fenomen complex, ce sintetizeaza caracteristici economice, politice, culturale, ideologice de o mare diversitate |
Tipul extensiv de crestere economica se caracterizeaza prin: 2 contribuŃia preponderenta a laturilor cantitative ale factorilor direcŃi la formarea sporului produsului naŃional brut (PNB); |
Tipul intensiv de crestere economica se defineste prin faptul ca: 2 cea mai mare parte a sporului de rezultate macroeconomice se datoreaza laturilor calitative ale factorilor de crestere, maririi eficienŃei utilizarii lor; |
Trasaturile comune ale economiilor subdezvoltate sunt: A.nivelul scazut al veniturilor populaŃiei; B.deformarea structurala a acestora; C.coexistenŃa mai multor tipuri de economie; D.existenŃa unor sisteme economice si a unor structuri instituŃionale eterogene, aflate într-un proces permanent de ajustare, consolidare, de întrepatrundere si tranziŃie; 5 A,B,C,D. |
Un ciclu economic conŃine doua puncte (doua momente) nodale. Acestea sunt: B.un punct de relansare; C.un punct de contracŃie; 2 B,C; |
Uniunea economica si politica (telul final al integrarii) poate fi atins prin parcurgerea graduala a urmatoarelor stadii (etape): A.zona de comerŃ liber; B.uniunea vamala; C.piaŃa comuna D.uniunea economica; G.uniunea politica. 4 A,B,C,D,G; |
Venitul naŃional este: 3 valoarea adaugata neta-exprimata în preŃurile pieŃei - creata în curs de un an de catre agenŃii economici ai unei Ńari, în interiorul Ńarii si în strainatate; |
|