Activitati de īntretinere si curatenie a navei
SECŢIUNEA 1
Art. 340. - (1) Activitatile de īntretinere curenta se executa īn mod organizat, pe baza unui plan de munca īntocmit de sefii de serviciu de la bord si aprobat de comandant. Planul de munca se elaboreaza lunar pentru durata īntregii activitati de īntretinere si pentru a putea fi mai usor de urmarit, planul de munca general se poate defalca pe planuri saptamānale, īn functie de care se stabilesc si se executa activitatile zilnice de īntretinere.
(2) La elaborarea planului de munca se va tine seama de:
(2) Pentru curatarea suprafetelor metalice ale navei īn vederea piturarii se folosesc scule manuale (martagoane, raschete, perii de sārma), sau mecanice (polizoare si ciocane electrice, turbine pneumatice cu perii de sārma sau razuitoare, perii de sārma mecanice).
|
Raschete |
|
Martagoane Martagon manuale mecanic |
|
Perii de sārma: manuala si pneumatica |
(3) De asemenea se poate folosi si flacara pentru curatarea metalelor de rugina, dar numai īn locuri unde nu exista pericol de incendiu.
(4) Dupa curatarea corpului de rugina si vopseaua care nu are aderenta buna si dupa degresare, se va spala cu apa dulce folosind periile de bordaj, se clateste cu apa potabila sub presiune si se sterge cu cārpa uscata, iar īnainte de grunduire se va mai sterge o data cu cārpa usor īnmuiata īn white-spirt.
Art. 357. - (1) La suprafetele din lemn pregatirea pentru piturare se face prin īnlaturarea umezelii, prafului, murdariei, petelor grase si daca este cazul, īndepartarea bitumului (smoala) aflat īn plus la īmbinari. Īnlaturarea bitumului se face cu fierul īnrosit, suprafata smolita a lemnului se sterge cu acetona, se spala cu soda calcinata dizolvata īn apa, urmata de o a doua spalare cu apa fierbinte īn care s-a dizolvat detergent, se freaca cu periile de bordaj si īn final se clateste bine cu multa apa dulce.
(2) Daca pitura veche s-a pastrat bine pe suprafata de piturat, atunci aceasta numai se spala cu peria de bordaj cu o solutie de detergent dizolvat īn apa dulce (eventual calda) si se clateste īn final.
(3) Daca pitura veche trebuie sa fie īndepartata aceasta operatiune se va executa cu ajutorul unor decapanti sau cu rascheta, dar se va avea mare atentie sa nu afectam suprafata de lemn (cioplituri, zgārieturi, etc.).
(4) De regula suprafetele din lemn, prin uscare, vor afisa anumite fisuri, sau neuniformitati (lemnul prin proprietatile sale īn mediu umed se va umfla - īi creste volumul, iar īn mediu uscat se contracta - īi scade volumul). Aceste fisuri si adāncituri se vor remedia īnainte de piturare prin chituire, sau se astupa cu dopuri de lemn fixate cu clei de apa.
(5) Etansarea corpului navelor si a ambarcatiunilor din lemn, a puntilor, se executa prin asa numita operatiune de calafatuire, care consta īn introducerea (batere sau batisire) a unui material special pregatit (calafat) īn spatiul gol (harmuz) dintre doua file alaturate.
|
Ciocuri de cioara Ciocan de calafatuit |
b) calafatul se prepara din sfilate de parāma vegetala sau stupa, rasucite īn podul palmelor si impregnate cu minium de plumb, catran sau alte gudroane care le mentin timp īndelungat rezistenta la putrezire.
c) introducerea calafatului īn harmuz se face prin presare, batisirea realizāndu-se cu ajutorul unor dalti speciale de calafatuit cu unul sau doua canale, prin batere fortata cu patarata sau ciocanul de calafatuit.
d) la exteriorul canalului calafatuit, calafatul se va proteja prin turnarea unui strat de smoala sau prin chituire. Īn contact cu mediul umed, cele doua file din lemn se vor umfla, vor presa calafatul dintre ele si astfel se realizeaza etansarea dintre acestea.
Art. 358. - (1) Orice operatiune de piturare a unei suprafete metalice sau din lemn care nu mai are nici un alt strat de pitura se numeste grunduire, se aplica pe suprafete perfect uscate si curate si este cel mai important strat de acoperire deoarece realizeaza legatura dintre suprafata de piturat (metal sau lemn) si urmatoarele straturi. Grunduirea se poate realiza din unul sau doua straturi, pelicula aplicata trebuind sa īmpiedice patrunderea apei, sa aiba o buna priza atāt fata de suprafata de piturat cāt si fata de urmatoarele straturi de pitura. Piturile folosite pentru grunduire trebuie sa aiba vāscozitate scazuta pentru a putea patrunde si īnchide toti porii suprafetei.
(2) Grundurile, īn functie de suportul pe care-l au īn compozitie pot fi grunduri īn ulei, grunduri de lac, grunduri din rasini artificiale si grunduri speciale. Alegerea tipului de grund depinde de suprafata ce va fi īntretinuta prin grunduire, de conditiile īn care aceasta se va afla si de compozitia piturii ce va fi aplicata peste grund.
(3) Grundurile īn ulei se prepara pe baza de suport natural de īnalta calitate, din in sau cānepa, avānd drept pigment minium de plumb, albul de zinc sau zincul cromat. De regula grunduirea suprafetelor din otel se face cu grund fara plumb sau un amestec de minium de plumb si minium de fier, acestea avānd calitati anticorozive si de protectie la apa. Opera vie se grunduieste īn totalitate, iar bordurile, suprastructurile si suprafetele metalice numai acolo unde s-a curatat pitura veche. Pentru o priza cāt mai buna prima pelicula de grund pe suprafetele metalice se aplica manual cu penelul. Albul de zinc se foloseste pentru grunduirea suprafetelor interioare din lemn si pentru cele zincate sau din duraluminiu, pentru care este recomandat si cromatul de zinc. Grunduirea suprafetelor din lemn se face cu ulei de in fiert.
(4) Grundurile de lac se folosesc pentru acoperiri rezistente ale suprafetelor, iar daca au īn compozitie pigmenti din praf de aluminiu se folosesc pentru acoperirea suprafetelor zincate si din duraluminiu, la care piturile de plumb sau plumb si fier nu pot fi folosite
(4) Piturile epoxidice sunt emailuri speciale obtinute pe baza de rasini epoxidice, se aplica numai peste anumite grunduri speciale, la temperaturi de 10O - 15OC, fiind destinate īn principal piturarii tancurilor petroliere.
(5) Piturile pe baza de aluminiu au īn compozitia lor praf de aluminiu, se aplica de regula fara grund īn doua straturi, primul start tinānd loc de grund.
(6) Piturile antivegetative au calitatea de a īmpiedica depunerea pe opera vie a navei a diferitelor organisme de origine vegetala sau animala, avānd īn compozitia lor diferite substante toxice (plumb si mercur), ce vor intra īn reactie cu apa de mare, creānd astfel o solutie toxica prin dizolvarea partiala cu apa de mare. Viteza de dizolvare a toxinelor este diferita pentru diferite pituri trebuind astfel sa formeze o concentratie mortala pentru organismele marine si aceasta viteza nu trebuie sa fie prea mare, pentru ca pitura sa se pastreze cāt mai mult timp. Piturarea se face īn doua straturi cu penelul sau pistolul de vopsit, peste pitura anticoroziva (oxizi de plumb si de mercur fiind daunatori pentru otelul nepiturat), timpul de uscare a ultimului strat fiind de 6-12 ore, nava trebuie sa fie lansata de pe doc la apa īnainte de expirarea acestui timp, nepermitāndu-i-se astfel uscarea si īntarirea, pentru a-i facilita intrarea īn reactie cu apa de mare.
(7) Pitura anticorosiva se aplica pe suprafetele metalice aflate īn apa, īnaintea piturarii antivegetative, actionānd astfel ca un izolator.
(8) Pitura de fasa se aplica īn zona cuprinsa īntre linia de plutire a navei goale si linia de plutire a navei īncarcate la maxim, zona care este cānd īn apa cānd īn aer si de aceea pitura care se va aplica aici, va avea un pigment la fel de pregnant ca si piturile anticorosiva si antivegetativa si care se usuca foarte repede.
(9) Pitura bituminoasa are īn compozitia sa bitum amestecat cu seu sau rasina, se foloseste pe suprafetele metalice ale operei vii, deoarece realizeaza o buna protectie īmpotriva coroziunii.
(10) Pitura ignifuga sau de cos prezinta particularitatea ca are īn compozitia sa substante rezistente la caldura si la degradari.
(11) Lacurile sunt solutii de rasini naturale sau sintetice, amestecate cu substante volatile (dizolvanti), care le permit dizolvarea pentru a putea fi aplicate pe suprafete sub forma de pelicule. La uscare dizolvantul se volatilizeaza, iar rasina ca parte nevolatila ramāne īntinsa pe suprafata ca o pelicula rezistenta, elastica si lucioasa. Pentru a da peliculei de lac diferite culori se poate combina cu pigmenti obtināndu-se astfel emailul. Lacurile pot fi īn ulei, alchidice, polieterice sau poliuretanice, lacuri bituminoase, etc.
Art. 362. - (1) Piturarea suprafetelor metalice sau din lemn se face numai dupa ce stratul de grund s-a īntarit, operatie care se poate executa cu penelul (manual), sau cu pistolul de vopsit (mecanic).
(2) Pentru folosirea penelelor la piturare se vor respecta urmatoarele reguli:
a) īnainte de utilizare, penelele noi se patroneaza strāns cu saula si se tin 30 min īn apa, pentru a deveni comode la folosire, a le mari rezistenta si a nu lasa par pe suprafata piturata;
|
Tipuri de penele |
b) dupa folosire, penelele se vor tine un timp īntr-un vas cu diluant si dupa aceea se spala cu petrol sau terebentina;
c) penelul se īnmoaie īn vasul cu pitura numai cu partea inferioara (cca. 1/3 din par), ca sa nu se ia prea multa pitura o data, surplusul īndepartāndu-se prin apasarea penelului pe marginea vasului cu pitura;
d) pitura luata cu penelul se aplica pe suprafata initial īn dungi separate verticale, dupa care se īntinde si se retuseaza cu atentie, mānuind penelul la īnceput īntr-o directie si apoi pe o alta directie perpendiculara pe prima;
|
Mod de stabilire corecta a distantei dintre pistol si suprafata |
a) norul de pitura format de pistol nu ajunge īn totalitate pe suprafata obiectului, parte din acesta īmprastiindu-se īn atmosfera, fapt ce va duce la un consum mai mare de materiale; consumul de materiale se poate reduce prin folosirea aerului la presiuni nu prea mari si a unor diuze la pistol cu diametrul mic; de asemenea economisirea piturii depinde si de pozitia corecta a pistolului fata de suprafata, distanta nu trebuie sa fie prea mare (20-25cm), directia generala a norului sa fie orientata cāt mai perpendicular pe suprafata (miscarea māinii cu pistolul facāndu-se din cot si cāt mai ampla īn lungime), pentru a nu avea loc īmprastierea piturii si suprafata cuprinsa sa fie maxima;
b) deoarece stratul de pitura aplicat este foarte subtire, pentru a se obtine o acoperire cāt mai buna trebuie aplicate mai multe straturi;
Art. 363. - (1) Īn vederea piturarii cu lacuri, suprafata trebuie slefuita cu hārtie sticlata si apa pāna se obtine o suprafata dreapta si mata, dupa care se sterge cu cārpe curate si uscate. La acoperirile cu doua straturi de lac īn ulei, dupa uscarea primului strat, acesta se slefuieste īnainte de aplicarea celui de-al doilea strat. Piturarea cu lac trebuie sa se execute pe timp uscat, la temperaturi cuprinse īntre 180 si 350C. La temperaturi mai joase sau mai ridicate lacul se va īngrosa sau va curge. Nu este permisa lacuirea sau uscarea suprafetelor sub actiunea razelor solare.
(2) Pentru lacuiri de suprafete la temperaturi joase, lacul cu viscozitate normala se īncalzeste prin introducerea vasului cu lac īntr-un alt vas cu apa fierbinte (se interzice īncalzirea lacului la foc sau īn apropierea focului pentru a se evita aprinderea acestuia). Pentru diluarea lacului este recomandata folosirea diluantului numai īn situatia īn care vāscozitatea normala nu trebuie sa fie realizata prin īncalzire.
(3) Piturarea cu lac se realizeaza de regula īn trei straturi.
(4) Uneltele necesare lucrului īn arborada vor fi legate de scaun, puse la īndemāna īntr-un ghiordel si urcate odata cu cel care lucreaza īn arborada; īn cazul īn care cel ce lucreaza īn arborada mai are nevoie si de alte scule, acestea vor fi trimise legate cu o saula.
(5) Nu se va īncepe demontarea nici unei piese din arborada pāna ce nu aceasta a fost botata.
(6) Daca lucrarea trebuie executata noaptea, locul de munca va fi iluminat de la comanda cu un proiector, fara īnsa a orbi cu lumina pe cel urcat īn arborada.
(7) Īn port sau īn santier, unde se executa lucrari īn arborada cu oameni fara pregatire marinareasca, acestia vor lucra din targa prevazuta cu balustrade metalice fixate rigid si cu gafele de sustinere prinse īn chei de īmpreunare; targa va fi manevrata cu macaraua, manevra facāndu-se īncet, cu atentie, pe verticala, evitāndu-se balansul.
Art. 388. - Pe timpul lucrarilor de īntretinere executate la nava, aceasta aflāndu-se pe doc, se vor adapta masurile de siguranta la cele specifice docului, astfel:
a) īnainte de a se urca nava pe doc, trebuie debarcate toate materialele inflamabile si explozive;
b) toate greutatile care se pot deplasa singure (gruie, bigi, macarale, scari, etc.), se vor fixa la locurile lor, ancorele si lanturile vor fi coborāte pe puntea docului;
c) este strict interzis a se face trecerea de pe doc pe nava si invers prin alte locuri decāt pe pasarele de trecere;
d) macaralele, piesele si utilajele necesare īntretinerii si reparatiilor, vor fi urcate sau coborāte de pe nava numai cu macaralele docului;
e) pe timpul cāt nava se afla pe doc, alimentarea cu energie electrica se face numai de pe doc si numai cu 24V, fiind interzisa alimentarea navei cu energie electrica de la alte surse;
f) toate lucrarile la tancurile de combustibil vor fi executate numai cu tancurile golite si degazate;
g) opera vie a navei se curata de depunerile marine, īnainte de uscare, pentru a se
evita īntarirea acestora si eliminarea degajarilor de praf; la executarea acestor lucrari se va folosi echipamentul de protectie adecvat (casti, ochelari de protectie, masti) si numai schele bune, sigure si bine fixate; toate schelele metalice vor fi conectate la centura de īmpamāntare.
|
