Activitati de întretinere si curatenie a navei
SECŢIUNEA 1
Art. 340. - (1) Activitatile de întretinere curenta se executa în mod organizat, pe baza unui plan de munca întocmit de sefii de serviciu de la bord si aprobat de comandant. Planul de munca se elaboreaza lunar pentru durata întregii activitati de întretinere si pentru a putea fi mai usor de urmarit, planul de munca general se poate defalca pe planuri saptamânale, în functie de care se stabilesc si se executa activitatile zilnice de întretinere.
(2) La elaborarea planului de munca se va tine seama de:
(2) Pentru curatarea suprafetelor metalice ale navei în vederea piturarii se folosesc scule manuale (martagoane, raschete, perii de sârma), sau mecanice (polizoare si ciocane electrice, turbine pneumatice cu perii de sârma sau razuitoare, perii de sârma mecanice).
|
Raschete |
|
Martagoane Martagon manuale mecanic |
|
Perii de sârma: manuala si pneumatica |
(3) De asemenea se poate folosi si flacara pentru curatarea metalelor de rugina, dar numai în locuri unde nu exista pericol de incendiu.
(4) Dupa curatarea corpului de rugina si vopseaua care nu are aderenta buna si dupa degresare, se va spala cu apa dulce folosind periile de bordaj, se clateste cu apa potabila sub presiune si se sterge cu cârpa uscata, iar înainte de grunduire se va mai sterge o data cu cârpa usor înmuiata în white-spirt.
Art. 357. - (1) La suprafetele din lemn pregatirea pentru piturare se face prin înlaturarea umezelii, prafului, murdariei, petelor grase si daca este cazul, îndepartarea bitumului (smoala) aflat în plus la îmbinari. Înlaturarea bitumului se face cu fierul înrosit, suprafata smolita a lemnului se sterge cu acetona, se spala cu soda calcinata dizolvata în apa, urmata de o a doua spalare cu apa fierbinte în care s-a dizolvat detergent, se freaca cu periile de bordaj si în final se clateste bine cu multa apa dulce.
(2) Daca pitura veche s-a pastrat bine pe suprafata de piturat, atunci aceasta numai se spala cu peria de bordaj cu o solutie de detergent dizolvat în apa dulce (eventual calda) si se clateste în final.
(3) Daca pitura veche trebuie sa fie îndepartata aceasta operatiune se va executa cu ajutorul unor decapanti sau cu rascheta, dar se va avea mare atentie sa nu afectam suprafata de lemn (cioplituri, zgârieturi, etc.).
(4) De regula suprafetele din lemn, prin uscare, vor afisa anumite fisuri, sau neuniformitati (lemnul prin proprietatile sale în mediu umed se va umfla - îi creste volumul, iar în mediu uscat se contracta - îi scade volumul). Aceste fisuri si adâncituri se vor remedia înainte de piturare prin chituire, sau se astupa cu dopuri de lemn fixate cu clei de apa.
(5) Etansarea corpului navelor si a ambarcatiunilor din lemn, a puntilor, se executa prin asa numita operatiune de calafatuire, care consta în introducerea (batere sau batisire) a unui material special pregatit (calafat) în spatiul gol (harmuz) dintre doua file alaturate.
|
Ciocuri de cioara Ciocan de calafatuit |
b) calafatul se prepara din sfilate de parâma vegetala sau stupa, rasucite în podul palmelor si impregnate cu minium de plumb, catran sau alte gudroane care le mentin timp îndelungat rezistenta la putrezire.
c) introducerea calafatului în harmuz se face prin presare, batisirea realizându-se cu ajutorul unor dalti speciale de calafatuit cu unul sau doua canale, prin batere fortata cu patarata sau ciocanul de calafatuit.
d) la exteriorul canalului calafatuit, calafatul se va proteja prin turnarea unui strat de smoala sau prin chituire. În contact cu mediul umed, cele doua file din lemn se vor umfla, vor presa calafatul dintre ele si astfel se realizeaza etansarea dintre acestea.
Art. 358. - (1) Orice operatiune de piturare a unei suprafete metalice sau din lemn care nu mai are nici un alt strat de pitura se numeste grunduire, se aplica pe suprafete perfect uscate si curate si este cel mai important strat de acoperire deoarece realizeaza legatura dintre suprafata de piturat (metal sau lemn) si urmatoarele straturi. Grunduirea se poate realiza din unul sau doua straturi, pelicula aplicata trebuind sa împiedice patrunderea apei, sa aiba o buna priza atât fata de suprafata de piturat cât si fata de urmatoarele straturi de pitura. Piturile folosite pentru grunduire trebuie sa aiba vâscozitate scazuta pentru a putea patrunde si închide toti porii suprafetei.
(2) Grundurile, în functie de suportul pe care-l au în compozitie pot fi grunduri în ulei, grunduri de lac, grunduri din rasini artificiale si grunduri speciale. Alegerea tipului de grund depinde de suprafata ce va fi întretinuta prin grunduire, de conditiile în care aceasta se va afla si de compozitia piturii ce va fi aplicata peste grund.
(3) Grundurile în ulei se prepara pe baza de suport natural de înalta calitate, din in sau cânepa, având drept pigment minium de plumb, albul de zinc sau zincul cromat. De regula grunduirea suprafetelor din otel se face cu grund fara plumb sau un amestec de minium de plumb si minium de fier, acestea având calitati anticorozive si de protectie la apa. Opera vie se grunduieste în totalitate, iar bordurile, suprastructurile si suprafetele metalice numai acolo unde s-a curatat pitura veche. Pentru o priza cât mai buna prima pelicula de grund pe suprafetele metalice se aplica manual cu penelul. Albul de zinc se foloseste pentru grunduirea suprafetelor interioare din lemn si pentru cele zincate sau din duraluminiu, pentru care este recomandat si cromatul de zinc. Grunduirea suprafetelor din lemn se face cu ulei de in fiert.
(4) Grundurile de lac se folosesc pentru acoperiri rezistente ale suprafetelor, iar daca au în compozitie pigmenti din praf de aluminiu se folosesc pentru acoperirea suprafetelor zincate si din duraluminiu, la care piturile de plumb sau plumb si fier nu pot fi folosite
(4) Piturile epoxidice sunt emailuri speciale obtinute pe baza de rasini epoxidice, se aplica numai peste anumite grunduri speciale, la temperaturi de 10O - 15OC, fiind destinate în principal piturarii tancurilor petroliere.
(5) Piturile pe baza de aluminiu au în compozitia lor praf de aluminiu, se aplica de regula fara grund în doua straturi, primul start tinând loc de grund.
(6) Piturile antivegetative au calitatea de a împiedica depunerea pe opera vie a navei a diferitelor organisme de origine vegetala sau animala, având în compozitia lor diferite substante toxice (plumb si mercur), ce vor intra în reactie cu apa de mare, creând astfel o solutie toxica prin dizolvarea partiala cu apa de mare. Viteza de dizolvare a toxinelor este diferita pentru diferite pituri trebuind astfel sa formeze o concentratie mortala pentru organismele marine si aceasta viteza nu trebuie sa fie prea mare, pentru ca pitura sa se pastreze cât mai mult timp. Piturarea se face în doua straturi cu penelul sau pistolul de vopsit, peste pitura anticoroziva (oxizi de plumb si de mercur fiind daunatori pentru otelul nepiturat), timpul de uscare a ultimului strat fiind de 6-12 ore, nava trebuie sa fie lansata de pe doc la apa înainte de expirarea acestui timp, nepermitându-i-se astfel uscarea si întarirea, pentru a-i facilita intrarea în reactie cu apa de mare.
(7) Pitura anticorosiva se aplica pe suprafetele metalice aflate în apa, înaintea piturarii antivegetative, actionând astfel ca un izolator.
(8) Pitura de fasa se aplica în zona cuprinsa între linia de plutire a navei goale si linia de plutire a navei încarcate la maxim, zona care este când în apa când în aer si de aceea pitura care se va aplica aici, va avea un pigment la fel de pregnant ca si piturile anticorosiva si antivegetativa si care se usuca foarte repede.
(9) Pitura bituminoasa are în compozitia sa bitum amestecat cu seu sau rasina, se foloseste pe suprafetele metalice ale operei vii, deoarece realizeaza o buna protectie împotriva coroziunii.
(10) Pitura ignifuga sau de cos prezinta particularitatea ca are în compozitia sa substante rezistente la caldura si la degradari.
(11) Lacurile sunt solutii de rasini naturale sau sintetice, amestecate cu substante volatile (dizolvanti), care le permit dizolvarea pentru a putea fi aplicate pe suprafete sub forma de pelicule. La uscare dizolvantul se volatilizeaza, iar rasina ca parte nevolatila ramâne întinsa pe suprafata ca o pelicula rezistenta, elastica si lucioasa. Pentru a da peliculei de lac diferite culori se poate combina cu pigmenti obtinându-se astfel emailul. Lacurile pot fi în ulei, alchidice, polieterice sau poliuretanice, lacuri bituminoase, etc.
Art. 362. - (1) Piturarea suprafetelor metalice sau din lemn se face numai dupa ce stratul de grund s-a întarit, operatie care se poate executa cu penelul (manual), sau cu pistolul de vopsit (mecanic).
(2) Pentru folosirea penelelor la piturare se vor respecta urmatoarele reguli:
a) înainte de utilizare, penelele noi se patroneaza strâns cu saula si se tin 30 min în apa, pentru a deveni comode la folosire, a le mari rezistenta si a nu lasa par pe suprafata piturata;
|
Tipuri de penele |
b) dupa folosire, penelele se vor tine un timp într-un vas cu diluant si dupa aceea se spala cu petrol sau terebentina;
c) penelul se înmoaie în vasul cu pitura numai cu partea inferioara (cca. 1/3 din par), ca sa nu se ia prea multa pitura o data, surplusul îndepartându-se prin apasarea penelului pe marginea vasului cu pitura;
d) pitura luata cu penelul se aplica pe suprafata initial în dungi separate verticale, dupa care se întinde si se retuseaza cu atentie, mânuind penelul la început într-o directie si apoi pe o alta directie perpendiculara pe prima;
|
Mod de stabilire corecta a distantei dintre pistol si suprafata |
a) norul de pitura format de pistol nu ajunge în totalitate pe suprafata obiectului, parte din acesta împrastiindu-se în atmosfera, fapt ce va duce la un consum mai mare de materiale; consumul de materiale se poate reduce prin folosirea aerului la presiuni nu prea mari si a unor diuze la pistol cu diametrul mic; de asemenea economisirea piturii depinde si de pozitia corecta a pistolului fata de suprafata, distanta nu trebuie sa fie prea mare (20-25cm), directia generala a norului sa fie orientata cât mai perpendicular pe suprafata (miscarea mâinii cu pistolul facându-se din cot si cât mai ampla în lungime), pentru a nu avea loc împrastierea piturii si suprafata cuprinsa sa fie maxima;
b) deoarece stratul de pitura aplicat este foarte subtire, pentru a se obtine o acoperire cât mai buna trebuie aplicate mai multe straturi;
Art. 363. - (1) În vederea piturarii cu lacuri, suprafata trebuie slefuita cu hârtie sticlata si apa pâna se obtine o suprafata dreapta si mata, dupa care se sterge cu cârpe curate si uscate. La acoperirile cu doua straturi de lac în ulei, dupa uscarea primului strat, acesta se slefuieste înainte de aplicarea celui de-al doilea strat. Piturarea cu lac trebuie sa se execute pe timp uscat, la temperaturi cuprinse între 180 si 350C. La temperaturi mai joase sau mai ridicate lacul se va îngrosa sau va curge. Nu este permisa lacuirea sau uscarea suprafetelor sub actiunea razelor solare.
(2) Pentru lacuiri de suprafete la temperaturi joase, lacul cu viscozitate normala se încalzeste prin introducerea vasului cu lac într-un alt vas cu apa fierbinte (se interzice încalzirea lacului la foc sau în apropierea focului pentru a se evita aprinderea acestuia). Pentru diluarea lacului este recomandata folosirea diluantului numai în situatia în care vâscozitatea normala nu trebuie sa fie realizata prin încalzire.
(3) Piturarea cu lac se realizeaza de regula în trei straturi.
(4) Uneltele necesare lucrului în arborada vor fi legate de scaun, puse la îndemâna într-un ghiordel si urcate odata cu cel care lucreaza în arborada; în cazul în care cel ce lucreaza în arborada mai are nevoie si de alte scule, acestea vor fi trimise legate cu o saula.
(5) Nu se va începe demontarea nici unei piese din arborada pâna ce nu aceasta a fost botata.
(6) Daca lucrarea trebuie executata noaptea, locul de munca va fi iluminat de la comanda cu un proiector, fara însa a orbi cu lumina pe cel urcat în arborada.
(7) În port sau în santier, unde se executa lucrari în arborada cu oameni fara pregatire marinareasca, acestia vor lucra din targa prevazuta cu balustrade metalice fixate rigid si cu gafele de sustinere prinse în chei de împreunare; targa va fi manevrata cu macaraua, manevra facându-se încet, cu atentie, pe verticala, evitându-se balansul.
Art. 388. - Pe timpul lucrarilor de întretinere executate la nava, aceasta aflându-se pe doc, se vor adapta masurile de siguranta la cele specifice docului, astfel:
a) înainte de a se urca nava pe doc, trebuie debarcate toate materialele inflamabile si explozive;
b) toate greutatile care se pot deplasa singure (gruie, bigi, macarale, scari, etc.), se vor fixa la locurile lor, ancorele si lanturile vor fi coborâte pe puntea docului;
c) este strict interzis a se face trecerea de pe doc pe nava si invers prin alte locuri decât pe pasarele de trecere;
d) macaralele, piesele si utilajele necesare întretinerii si reparatiilor, vor fi urcate sau coborâte de pe nava numai cu macaralele docului;
e) pe timpul cât nava se afla pe doc, alimentarea cu energie electrica se face numai de pe doc si numai cu 24V, fiind interzisa alimentarea navei cu energie electrica de la alte surse;
f) toate lucrarile la tancurile de combustibil vor fi executate numai cu tancurile golite si degazate;
g) opera vie a navei se curata de depunerile marine, înainte de uscare, pentru a se
evita întarirea acestora si eliminarea degajarilor de praf; la executarea acestor lucrari se va folosi echipamentul de protectie adecvat (casti, ochelari de protectie, masti) si numai schele bune, sigure si bine fixate; toate schelele metalice vor fi conectate la centura de împamântare.
|
