Amplificatoare elementare cu reactie

Amplificatoare elementare cu reactie

Datorita reactiei negative paralel, impedanta de intrare īn dubletul paralel este micsorata foarte mult.

Impedantele de iesire din dublet vor fi (11.25), (11.26) respectiv (11.27), (11.28).

Impedanta de iesire din colectorul tranzistorului ramāne aceeasi si dupa aplicarea reactiei, tranzistorul comportāndu-se ca un generator de curent cu impedanta de iesire foarte mare. Impedanta de iesire din emitorul tranzistorului , initial foarte mica, este micsorata si mai mult datorita reactiei de tensiune a circuitului aplicata din emitorul tranzistorului .

Masurarea impedantelor de intrare si de iesire se face conform schemelor de masura din fig. 11.2 si respectiv, fig. 11.3, folosindu-se aceleasi relatii pentru calcul.

4.Īn privinta comportarii īn frecventa a dubletului paralel se pot face aceleasi observatii ca si īn cazul dubletului serie.

III. Desfasurarea lucrarii se prelucrarea datelor experimentale.

1. Se identifica montajul din Fig.1, trecand pe schema valorile componentelor si tipul tranzistoarelor utilizate. Se alimenteaza schema cu Ec=18V la borna 2 fata de masa (1) si se masoara psf-urile tranzistoarelor. Stiind ca tranzistoarele au parametrii h'₂₁ h"₂₁ 200, se vor determina parametrii h'₁₁ si h"₁₁, luind S=40Ic si h₁₁S=h₂₁.

I_c1 =0,33mA U_CE1=12,2V

I_C2=1,15mA U_CE2=8,8V

h'₁₁=15kW h"₁₁=4k3

2. Se realizeaza montajul de dublet serie pentru care emitorul T" se decupleaza prin C2 (se conecteaza impreuna 8 si 9). Amplificatorul fara reactie se realizeaza conectind R'₂ la masa (borna 10 la masa) pentru a lua in consideratie incarcarea produsa de reteaua de reactie asupra amplificatorului de baza, iar amplificatorul cu reactie (dubletul serie) se realizeaza conectind impreuna bornele 10 si 6. Amplificarea amp. de baza se poate modifica prin schimbarea impedantei de sarcina din colectorul tranzistorului T', cuplind o rezistenta suplimentara prin legarea bornelor 12 si 14.

Schema montajului este

2.1. Se masoara amplificarea de tensiune si impedanta de intrare pentru amplificatorul fara si cu reactie. Pentru aceasta, se aplica la borna 3 un semnal sinusoidal cu frecventa de 500Hz si cu valoarea eficace a.i. la iesire, pe colectorul T" sa se masoare tensiunea V7=1000mV. Se masoara V5 si V3 si rezultatele se trec in tabelul de mai jos:

Se determina apoi amplificarile de tensiune si impedantele de intrare, iar rezultatele se trec in tabelul de mai jos, laolalta cu valorile calculate pentru marimile respective.

2.2. Se studiaza efectul micsorarii amplificarii amp. de baza asupra performantelor amp. cu reactie. Se conecteaza impreuna bornele 12 si 14 si se repeta masuratorile de la punctul precedent, rezultatele trecindu-se in tabelele anterioare.

Se va tine seama de faptul ca acum Z_s1 din [1.11] devine Z_S1=R_c1||h"₁₁||R'_S. Se compara rezultatele cu cele obtinute la punctul precedent.

Se calculeaza desensibilizarea produsa de reactie, verificindu-se si valoarea teoretica a acesteia.

S_rmas=0,11 S_rcalc=0,1

2.3. Se determina impedantele de iesire pentru amplificatorul fara reactie si cu reactie, cu amplificare normala. Se foloseste schema de masura din fig.11.3 in care Zs=R'_s. Se aplica la borna 5 semnal sinusoidal cu frecventa de 500Hz si cu valoarea eficace care determina V7=471mV in gol. Se masoara apoi V7 in prezenta rezistentei R'_S (bornele 12 si 7 impreuna) si se calculeaza impedantele de iesire.

V_{7 cu R's}=428,6 mV ; Z_out=3,3kW ; Z*_out=100W

2.4. Se aplica semnal sinusoidal de amplitudine 8,5mV la intrarea 5 si se traseaza caracteristica de frecventa a amplificatorului fara reactie, masurind V7=V7(f), frecventa reglindu-se in scara logaritmica. Se determina frecvente limita sus, f_s, pentru care modulul amplificarii a scazut cu 3dB fata de valoarea de la frecvente medii (adica 500Hz).

Se realizeaza amp. cu reactie si se repeta masuratorile luind V5=100mV. Se reprezinta caracteristica pe acelasi grafic si se determina noua frecventa limita de sus, f'_s; se verifica relatia [11.13]

3. Se realizeaza dubletul paralel conectind borna 6 la 9. Amplificatorul fara reactie se realizeaza conectind borna 11 la masa, iar amp. cu reactie (dubletul paralel) se obtine cuplind bornele 11 si 5. Rezistenta din colector R1 din schema de principiu va fi de 1kW.

3.1 Se masoara amplificarile de tensiune. In acest scop se aplica la borna 4 semnal sinusiodal de 500Hz a.i. tensiunea de iesire la borna 7 sa fie V7=1800mV (val. eficace). Se masoara tensiunile V8, V4 si V5, intii pentru amp. fara reactie apoi pentru cel cu reactie. Rezultatele se trec in tabelul de mai jos:

Se determina amplificarile de tensiune si impedantele de intrare, iar rezultatele se trec in tabelul de mai jos:

Tabelul de mai sus se va completa si cu valorile calculate pentru cele 6 marimi.

3.2. Se masoara impedantele de iesire pentru cele doua iesiri ale circuitului. Pentru aceasta, pentru amp. fara reactie, in aceleasi conditii de excitatie (V7=1800mV, fara rezistenta de sarcina) se masoara tensiunea V'₇ in prezenta sarcinii R'_S (bornele 7 si 12 legate) si se determina Z_ies2=R'_S(V7/V'7-1); Se masoara V8 si apoi V'8 in cazul cuplarii sarcinii R'_S in emitorul T" (13-8) si se determina Z_ies1=R"_S(V₈/V'₈-1). Se repeta masuratorile pentru amp. cu reactie iar rezultatele se trec in tabelul de mai jos:

3.3. Se aplica semnal sinusoidal de 2mV la intrarea 4 si se traseaza caracteristica de frecventa a amplificatorului fara reactie, masurind V8=V8(f), frecventa reglindu-se in scara logaritmica. Se determina frecventa limita de sus. Se realizeaza amplificatorul cu reactie si se repeta masuratorile luind V4=200mV. Se reprezinta caracteristica de frecventa pe acelasi grafic si se determina f'_s.

Fara reactie, V4ef=2mV

Cu reactie, V4ef=200mV