În conditiile în
care aparatura de redare
a sunetului (DAT, CD, DVD, calculatoarele
multimedia) a ajuns aproape
de perfectiune, amplificatoarele
si incintele acustice aferente ce completeaza sistemele audio de înalta
fidelitate trebuie sa fie pe masura. Asta înseamna distorsiuni cât mai reduse,
dinamica cât mai buna, raportul semnal/zgomot cât mai ridicat,
viteza de raspuns
foarte mare pentru a
reduce distorsiunile de tranzitie
si, nu în ultimul rând, un raport calitate/pret rezonabil.
Amplificatorul de fata îndeplineste in mare masura
cerintele de mai sus, mai putin
viteza de raspuns,
datorita utilizarii
unor finali mai ieftini, cu frecventa de taiere
scazuta.
Caracteristici tehnice
- tensiunea de alimentare: ±40Vcc
- puterea de iesire: 100W RMS
- impedanta
de iesire optima:
4Ω
- distorsiuni totale: <1%
- banda de frecventa: 10Hz...70kHz
- impedanta
de intrare: cca.
30kΩ
- câstig:
20dB
- raport semnal/zgomot: 80dB
Fig. 1 - Schema electrica de principiu
|
Descrierea schemei electrice
Dupa cum probabil ati
observat, structura acestui amplificator este aproape simetrica, cu exceptia
etajului final, unde tranzistorul final PNP este simulat (T9-T11).
Etajul de intrare este
format din doua amplificatoare
diferentiale complementare,
realizînd doua cai de semnal distincte: alternantele pozitive sunt conduse spre iesire prin T1, T5, T8,
T10, iar cele negative prin T2, T6, T9, T11. Aceasta
arhitectura are un avantaj
major: daca dispare
tensiunea de alimentare
pe una din ramuri iesirea NU se dezechilibreaza (alte tipuri de amplificatoare pot distruge difuzorul de frecvente joase in cazul caderii unei tensiuni).
Reactia negativa se realizeaza prin întoarcerea unei parti din semnalul
de iesire spre intrarea inversata (baza lui T3, respectiv T4). Aceasta reactie controleaza
amplificarea globala
(prin intermediul circuitului R21-C5) si realizeaza o usoara
corectie in frecventa
(R23-C6).
Stabilitatea amplificatorului este asigurata de corectia de frecventa
amintita mai sus si de circuitele de corectie a
fazei (filtrul Boucherot, realizat cu C9-R34
si grupul R35-L1).
Tranzistorul T7 este conectat
într-o schema de superdioda cu rolul de a
regla curentul de repaus a finalilor (cu ajutorul potentiometrului
semireglabil SR1). T7 se poate
fixa pe radiatorul finalilor, pentru a asigura compensarea termica (prin scaderea rezistentei inverse emitor-colector
la cresterea temperaturii
se obtine prevenirea
ambalarii termice
a tranzistoarelor finale).
Nota
Pentru a preveni distorsiunile
datorate limitarii,
am evitat includerea protectiei împotriva suprasarcinii. Înseriati
cu incinta acustica
o siguranta fuzibila
de câtiva amperi.
De asemenea, puteti
sa achizitionati
o "Protectie
pentru incinta acustica", care protejeaza
incinta acustica împotriva curentului continuu si realizeaza cuplarea cu întârziere.
|