Andocarea navei

11.1. Generalitati

O nava pe parcursul existentei sale este supusa la urmatoarele tipuri de inspectii:

Inspectia initiala de clasificare

Inspectia periodica de reclasificare (clasificarea se face din 4 în 4 ani);

Inspectia ocazionala: se efectueaza la cererea armatorului în afara inspectiei initiale si a celei periodice, în special în urma producerii unor avarii (se face în primul port de escala);

Inspectia exceptionala: se efectueaza la cererea autoritatilor portuare, companiilor de asigurare sau armatorilor, în scopul constatarii starii tehnice a navei la un moment dat.

Unele inspectii necesita urcarea navei pe doc.

Astfel, o nava este ridicata pe doc, pentru:

curatirea operei vii de depuneri si protejarea acesteia cu 525r174f pitura anti-coroziva si cu pitura anti-vegetativa;

verificarea cârmei, elicei si a axului port-elica;

verificarea tubului etambou si schimbarea presetupei;

verificarea prizelor de fund;

verificarea si îndreptarea chilelor de ruliu avariate;

îndreptarea baselelor din zona operei vii;

masurarea grosimii filelor bordajului carenei pentru determinarea coroziunii;

remedierea avariilor suferite de nava în urma unei coliziuni sau esuari;

inspectia de reclasificare.

Pregatirea navei pentru andocare

Comandantul navei prezinta sefului docului " Planul de andocare" existent în documentatia de însotire a navei.

Pregatirile ce se fac în vederea andocarii sunt:

se transfera la o alta nava combustibilul din tancurile de combustibil;

se descarca toate marfurile din magazii si se curata magaziile;

se degazeaza tancurile de marfa la petroliere;

se înlatura materialele inflamabile din compartimentele în care se efectueaza lucrari;

se curata santinele si se degazeaza daca se lucreaza la compartimentul masini;

se realizeaza deplasamentul permis si pescajele înscrise în planul de andocare (la navele cu castelul si compartimentul masini la pupa se balasteaza tancurile de balast din prova si picul prova);

se verifica minutios mijloacele de lupta contra incendiului, hidrantii, manicile, completându-se lipsurile;

se verifica instalatiile pregatindu-se racordul în vederea conectarii, la nevoie la instalatia de incendiu a docului;

se închid toate instalatiile cu scurgeri în afara bordului (bai, spalatoare, grupuri sanitare);

se face instructajul privind protectia muncii, accesul la bord, lucrul la înaltime, lucrul cu foc deschis;

se stabilesc si se afiseaza turele de lucru;

se pregatesc parâmele pentru remorcare (prova, pupa);

se pregatesc parâmele ce se vor da la doc pentru efectuarea manevrei de intrare a navei în doc;

se pregatesc baloane si trancheti pentru manevra de acostare în camera de asteptare a docului uscat;

se pregatesc bandulele pentru transmiterea parâmelor la doc (câte doua bandule de parâma);

se pregatesc posturile de manevra prova si pupa.

Andocarea navei reprezinta operatiunea inversa lansarii la apa.

Andocarea navelor poate fi facuta pe docuri plutitoare sau pe docuri uscate.

 

Fig.11.2. Imagine doc plutitor

Pentru primirea navei pe doc, pe tronsonul orizontal al docului (cala), se monteaza (conform planului de andocare) tacada - blocurile de chila si scareurile - blocurile de gurna, astfel ca nava sa se sprijine pe punctele ei de mare rezistenta - chila si îmbinarile dintre carlingi si verange.

Dupa fixarea tacadei, scareurilor si jaloanelor, docul se scufunda pâna la o adâncime mai mare decât pescajul maxim (T_max) al celei mai mari nave ce urmeaza sa fie andocata (când pe doc intra 2 sau 3 nave).

Nava este adusa la remorca si apoi este manevrata de catre remorchere pâna lânga doc. Comandantul navei raspunde de siguranta manevrei navei.

seful docului raspunde de manevra si siguranta navei dupa ce de pe doc

s-au dat sârmele de manevra la bordul navei.

Dupa centrarea navei pe doc se produce ridicarea docului plutitor prin debalastarea acestuia. Odata cu docul este ridicata si nava care se va aseza pe tacada de chila si cea de gurna.

 

Fig.11.3. Imagine doc uscat

La terminarea lucrarilor pentru care nava a fost introdusa pe doc, se iau o serie de masuri în vederea scoaterii navei din doc si anume:

montarea tuturor valvulelor si clapetilor de retinere, probarea si închiderea tuturor armaturilor;

verificarea etanseitatii si nescufundabilitatii navei;

pregatirea instalatiilor de ancorare si legare pentru manevra;

pregatirea fanderilor, tranchetilor si baloanelor de acostare;

pregatirea parâmelor de legare la prova si pupa navei;

se balasteaza docul plutitor sau se introduce apa în docul uscat.

Iesirea navei de pe doc

Operatiunile de iesire se petrec în ordine inversa celor ce s-au efectuat la intrarea navei pe doc.

Atât la andocare cât si la iesirea navei de pe doc, se vor lua urmatoarele masuri:

repartizarea simetrica a greutatilor la bord;

ancorarea pieselor si materialelor care ar putea sa se deplaseze la înclinarea navei;

închiderea portilor etanse;

nu se vor manevra lichidele de la bord.

Planul de andocare a navei

Planul de andocare este documentul de baza ce se prezinta sefului docului plutitor sau uscat, sefului calei de lansare a santierului naval în care urmeaza sa fie ridicata nava pe doc.

Dupa acest document se întocmeste, prin masuratori precise, planul tacadei.

Planul de andocare contine:

a)     Datele caracteristice principale ale navei:

lungimea maxima (LOA)

lungimea între perpendiculare (Lpp)

latimea maxima (Bmax)

pescajele prova si pupa (Tpv, Tpp)

b)     Planul profil al navei reprezentând nava asezata pe tacada de chila;

c)      Împartirea în bloc-sectii si sectii numerotate începând cu blocul de la coasta zero;

d)     Sectiile si numarul sectiilor care formeaza fiecare bloc sectie;

e)     Masa bloc-sectie în tone;

f)        Pozitia centrului de greutate al navei prin coordonatele x_G si z_G (x_G - distanta în metri de la coasta "0" masurata pe linia de baza, z_G - înaltimea în metri de la linia de baza);

g)     Numarul de blocuri (de otel sau beton) necesari pentru linia tacadei de chila si numarul de blocuri pentru tacada de gurna;

h)      Numarul tacurilor de stejar si dimensiunile tacului, precum si numarul de perne de brad si dimensiunea pernei;

i)        Numarul penelor de stejar;

j)        Numarul de pontili de gurna;

k)      Observatii cu privire la realizarea tacadei;

l)        Schitele formelor speciale ale pontililor de gurna la diferite coaste precum si ale pontililor de chila.