In cazul scurtcircuitelor, energia arcului electric are o intensitate si o durata mult mai mari decat energia scanteilor datorate comutatiei.
Este necesar sa fie folosite fie echipamente care nu produc scantei electrice, fie echipamente ale caror scantei nu au efecte asupra atmosferei potential explozive.
Incalzirea suprafetei aparaturii
Pierderile de energie prin efect Joule conduc la incalzirea conductoarelor electrice active si, prin conductie termica, la incalzirea carcasei externe si a bornelor de conexiune.
Acest efect este amplificat in cazul suprasarcinilor si scurtcircuitelor.
Trebuie ca temperatura atinsa de carcasa sa ramana in limite admisibile, tinand seama de substantele inflamabile din zona in care este amplasata aparatura.
4.2. Clasificarea aparaturii electrice in executie antiexploziva
Conform SR EN 50014, exista doua grupe de aparatura, functie de destinatia lor:
- Grupa I - Aparatura pentru mine grizutoase;
- Grupa II - Aparatura pentru alte locuri decat minele grizutoase.
Aparatura din grupa II se imparte, functie de caracteristicile atmosferei explozive pentru care este destinata, in trei subgrupe de explozie : IIA, IIB, IIC.
Importanta riscului de explozie creste de la subgrupa IIA la IIC. Aceasta inseamna ca aparatura din subgrupa IIB poate fi folosita in aplicatii ce necesita aparatura IIA, respectiv aparatura din subgrupa IIC poate fi folosita in aplicatii ce necesita aparatura din subgrupele IIB sau IIA.
In Anexa 4 se prezinta clasificarea in grupe de explozie a celor mai uzuale gaze inflamabile.
Gazele si vaporii se impart in clase de temperatura dupa temperatura lor de aprindere. De aici rezulta o clasificare a aparaturii in sase clase de temperatura (T1.T6), dupa temperaturile maxime de suprafata atinse in functionare.
Temperatura maxima de suprafata este temperatura cea mai ridicata atinsa in serviciu in conditiile cele mai defavorabile (dar in limitele tolerantelor recunoscute) pe oricare parte sau suprafata a unei aparaturi electrice susceptibile de a provoca o aprindere a atmosferei explozive inconjuratoare.
Temperatura maxima de suprafata a aparaturii trebuie sa fie inferioara temperaturii minime de autoaprindere a amestecului exploziv considerat.
Aceasta clasificare permite folosirea mai economica a aparaturii protejate antiex.
Temperatura ambianta de referinta este cuprinsa intre -200C si +400C.
Poate fi admisa o temperatura ambianta diferita, daca aceasta este specificata de constructor si marcata suplimentar.
Tabelul 4.1 Relatia dintre clasa de temperatura si temperatura de aprindere
Temperatura de aprindere a gazelor sau vaporilor |
Clasa de temperatura a aparaturii electrice |
||||||||
T1 C) |
T2 C) |
T3 C) |
T4 C) |
T5 C) |
T6 C) |
||||
> C |
|
|
|
|
|
|
|||
> C |
|
|
|
|
|
|
|||
> C |
|
|
|
|
|
|
|||
> C |
|
|
|
|
|
|
|||
> C |
|
|
|
|
|
|
|||
> C |
|
|
|
|
|
|
|||
|
|||||||||
|
Aparatura ce poate fi folosita |
|
Aparatura ce nu poate fi folosita |
||||||
|
|||||||||
Tabelul 4.2 Relatia dintre grupa de explozie a gazelor si subgrupa de aparatura
Grupa de explozie a gazelor sau vaporilor |
Grupa de aparatura ce poate fi folosita |
||
Antideflagranta "d" |
Securitate marita "e" |
Securitate intrinseca "i" |
|
A |
IIA-IIB-IIC |
II |
IIA-IIB-IIC |
B |
IIB-IIC |
II |
IIB-IIC |
C |
IIC |
II |
IIC |
Aparatura antiex trebuie marcata corespunzator pentru a se putea constata ca este conceputa pentru functionare in zone Ex. Marcarea trebuie sa contina:
- numele constructorului;
- tipul;
- simbolul Ex;
- sigla modului de protectie (d, e, p, q, ia sau ib, o, m);
- simbolul subgrupei aparaturii (IIA, IIB sau IIC);
- clasa de temperatura;
- denumirea laboratorului de incercare si referinta de certificat;
- alte date suplimentare, daca este cazul.
4.3. Tipuri de protectie antiexploziva
Protectia antideflagranta "d"
Capsularea antideflagranta este un tip de protectie a aparaturii in care partile care pot aprinde atmosfera exploziva sunt situate intr-o capsulare ce poate suporta presiunea dezvoltata pe durata exploziei interioare a unui amestec exploziv si care previne transmiterea exploziei la atmosfera exploziva ce inconjoara capsularea.
Capsularile antideflagrante se clasifica pe baza interstitiului experimental maxim de securitate (MESG), care este interstitiul maxim al unei imbinari de 25 mm prin care se impiedica aprinderea amestecului gazos exterior prin propagarea exploziei.
MESG este definit in functie de fiecare tip de gaz.
Cele trei subgrupe de explozie corespund unor valori descrescatoare ale MESG.
Conceptia antideflagranta nu este prin ea insasi un criteriu de etanseitate, de aceea este necesar a se verifica daca gradul de protectie al capsularii este corespunzator, pentru a se evita intrarea lichidelor sau prafului.
In acest scop se folosesc garnituri de etansare din material compresibil sau elastic care, insa, trebuie utilizate suplimentar si nu incluse in imbinarea antideflagranta.
- dimensionarea speciala a distantelor de strapungere si de conturnare;
- conexiuni electrice care nu se pot slabi.
electronic;
- raportul Ip/In (raportul dintre curentul de pornire si curentul nominal) si timpul te pentru masini electrice rotative si electromagneti;
- curentul limita termic Ith si curentul limita dinamic Idin pentru transformatoare de masura si aparate de masura.
ABC Company Ltd
Serie No D456789 20002 I II2G 1105
N.B. 55 ATEX 1234*) 110 - 230V, 50 Hz
N.B. 55 ATEX 1234 reprezinta laboratorul autorizat de incercari (organismul notificat) si numarul certificatului de conformitate emis de acesta.
Numarul de langa simbolul (specific numai pentru ATEX) inlocuieste organismul notificat implicat in sistemul de calitate al productiei.
In tara noastra, conform Legii nr. 90/1996 si a Normelor metodologice de aplicare, inainte de punerea in functiune a instalatiilor electrice din arii periculoase trebuie obtinut un certificat de conformitate a echipamentelor tehnice si sistemelor protectoare, eliberat de un organism notificat (INSEMEX Petrosani), pe baza unei documentatii intocmite in conformitate cu prevederile legii de mai sus.
|