Brosarea

Brosarea

Brosarea este procedeul de aschiere a suprafetelor plane sau profi­late, interioare sau exterioare care se efectueaza cu ajutorul unor scule numite brose. Datorita productivitatii de 510 ori mai mari decat a altor proce­dee de prelucrare prin aschiere si preciziei foarte ridicate, acest proce­deu prezinta un interes deosebit la productia de serie mare si de masa.

Fig. 2.38. Prelucrari pe masini de rabotat si mortezat

1. Masini de brosat

Dupa destinatie, masinile de brosat sunt de uz general si speciale, iar dupa modul de functionare, cu actiune continua si discontinua. Cele cu actiune continua sunt folosite indeosebi la prelucrarea unor suprafete plane, sau profilate dupa un contur deschis, iar celelalte, la prelucrarea unor suprafete dupa un contur inchis. In figura 2.39 se prezinta o masina de brosat orizontala pentru prelucrari interioare si in figura 2.40 o masina de brosat verticala.

Fig. 2.39. Masina de brosat orizontala

Functionarea masinilor de brosat este foarte simpla. Se fixeaza piesa in dispozitivul de prin­dere, brosa in capul de antrenare si dupa efectua­rea unei curse de lucru sub actiunea motorului hidraulic liniar, prelucrarea piesei se considera incheiata. Masinile de brosat verticale se con­struiesc pentru forte de tragere cuprinse intre 10100 KN (110 tf), iar cele orizontale intre 50400 KN.

Fig. 2.40. Masina de brosat verticala

2. Tipurile principale de brose

Brosa se compune din mai multe parti dis­tincte (fig. 2.41): 1 – cap antrenor; 2 – ghidaj anterior; 3 dinti de degrosare; 4 dinti de finisare si 5 – ghidaj posterior. Din schita mai re­zulta si modul de lucru a acestei scule, in care p este piesa fixata in dis­pozitivul d al masinii de brosat.

Fig. 2.41. Partile componente ale unei brose

Dintii broselor au un profil asemanator cu cel al cutitelor de strung, deci unghiurile care definesc geometria de aschiere se pot deosebi cu usurinta (fig. 2.42). Adancimea de aschiere ce revine unui dinte este co­respunzatoare diferentei de cota t intre doi dinti.

Pentru micsorarea latimii aschiilor si deci imbunatatirea conditiilor de aschiere, dintii de degrosare se prevad cu crestaturi sfaramatoare de aschii.

Clasificarea broselor se poate face dupa mai multe criterii:

a. dupa felul suprafetelor prelucrate, brosele se impart in brose pen­tru suprafete interioare (fig. 2.43, a, b, c) si exterioare (fig. 2.43, d, e);

b. dupa sensul fortei de actiune, brosele pot fi de tractiune, care sunt cele mai raspandite si brose de presare;

c. dupa felul profilului, brosele pot fi pentru gauri circulare (fig. 2.43, a, b), brose pentru caneluri (fig. 2.43, c), pentru profile poligonale, pentru canale de pana (fig. 2.43, d si pentru suprafete plane sau profi­late deschise (fig. 2.43, e).

Fig. 2.42. Particularitati geometrice ale broselor

Fig. 2.43. Tipuri de brose

3. Lucrari executate prin brosare

Precizia de prelucrare a gaurilor si suprafetelor interioare la brosare este corespunzatoare claselor de precizie 2 si 3, iar inaltimea medie a rugozitatii este de 0,20,3 μm.

Piesa supusa brosarii are in general adaos minim de prelucrare pen­tru a nu fi nevoie de o brosa prea lunga. Semifabricatele forjate sau tur­nate se prelucreaza in prealabil prin alte procedee de aschiere, pentru ca brosa sa nu lucreze pe crusta dura sau oxizi care-i deterioreaza foarte repede muchiile taietoare.

In figura 2.44 se prezinta mai multe profile interioare executate prin brosare. In directia cresterii capacitatii de aschiere, se utilizeaza brose cu eva­cuare interioara a aschiilor la prelucrarea gaurilor de lungime mare. O asemenea brosa prezinta avantajul ca suprainaltarea poate ajunge la 1,5 mm, iar patrunderea lichidului de racire-ungere se face direct in zona de aschiere.

Fig. 2.44. Prelucrari interioare executate prin brosare