S1ELEMENTE SPECIFICE ALE SECTIUNI TRANSVERSALE PRIN CALEA DE RULARE
Infrastructura C.F. reprezinta liniile, constr. si instalatii, necesare realizari transportului exclusive materialul rulant (vagoane si locomotive)
Calea de rulare se poate descompune in: suprastructura caii; si infrastructura caii
Suprastructura caii cuprinde: -sina -prinderile (a sinelor de traverse) -joante (leaga sinele intre ele) -traverse -prisma caii (de regula din piatra sparta)= prism de ballast -in zona statiilor mai intra si aparatele de cale (servesc la ramificarea si incrucisarea la acelas nivel a liniilor de CF)
Infrastructura caii cuprinde: -substratul caii si -corpul terasamentelor care formeaza un strat de trecere intre prisma caii si pamantul din terasamente.
Calea de rulare poate fi realizata in diferite moduri; cea mai raspandita este cea cu prisma caii din piatra sparta.
SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN CALE:
De sus in jos: -substratul caii si -corpul terasamentelor (formeaza impreuna zona platformei caii. La partea de sus a acesteia se afla NP); corpul terasamentelor; linia terenului natural; teren de baza
NP-(nivelul platformei) fata superioara a substratului caii: face trecerea de la granulometria mare a materialului din prisma caii la granulometria pamantului din corpul terasamentului.
-inclinarea pt evacuarea apelor ce se infiltreaza: se realizeaza spinarea de magar.
FST: fata superioara a terasamentului; -partea superioara a umpluturii si patrtea superioara aflata sub stratul caii la deblee, se termina cu zona platformei caii.
OBS: -la incarcare fata substratului a fost realizata intr-un plan orizontal, ulterior fata superioara a substratului caii sa realizat cu inclinari transversale, acestea sunt pt evacuarea apelor din precipit 13213x2312n aii.
La prisma caii deosebim: -fata prismei caii, -taluzurile prismei caii, -baza prismei caii, -banchetele caii.
Lungimea traversei este mai mica decat fata prismei caii. Distanta de la capatul traversei la muchia superioara a taluzului - umarul de ballast. Sub convoi apar presiuni sub talpa traversei. Considerand semispatiul elastic sub talpa traversei, presiunea care se dezvolta in adancime este mica. Presiunea care se dezvolta sub talpa treversei=σ adm=5daN/cm2. La nivelul platformei caii presiunea din convoi =1daN/cm2. Avem un strat de balast necesar pt reducerea presiunii intalnite la nivelul platformei si la niv FST.
Principiu: Proiectarea platformei caii de rulare este astfel facuta incat practic la nivelul platformei caii deformatiile sa fie reversibile. In acest scop la realizarea stratelor caii se verifica modul de deformare la reincarcare.(E/2) si acesta nu trebuie sa fie sub o limita data.
Traversele sunt inglobate in prisma caii. Exista umarul de balast (traversa este inglobata pt a se asigura o rezistenta laterala suficienta a cadrului sina traversa). Calea de rulare este astfel dimensionata incat acumularile de deformatii laterale au caracter remanent datorate convoiului sau conditiilor climatice sa fie practice imperceptibile. Drept urmare CF nu flambeaza in cazul compresiunilor mari (in perioade de caldura)
DEF: intersectia dintre verticala care trece prin mijlocul distantei dintre axe (la CF fara inaltare, supralargire) si platforma caii reprezinta axul caii (se da cota din profilul in lung - NP)
NSS- nivelul superior al sinei. NST- niv superior al traversei. Supralargire= cantitatea care se mareste cu distanta. Pe linia abatuta a aparatelor de cale nu exista suprainaltare si de aceea Vmax < Vpe linia directa.
Alcatuirea Sectiuni Transvale cu sine, traverse, prisma caii este considerata clasica (cale conventionala).
Important: repararea denivelarilor dintre firele de sina sau realizarea suprainaltarii in curba se realizeaza la calea clasica prin adaugare de material sub talpa traversei.
Se impune asigurarea unei grosimi minime a stratului de piatra Sparta intre talpa traversei si platforma caii. Grosimea de balast se masoara in dreptul firului de sina de la interiorul curbei deoarece suprainaltarea in curba se realizeaza cu adougarea de material in dreptul firului exterior. In aliniament grosimea strat de balast in dreptul firelor de sina este aceeasi.
S7 Relatia de legatura dintre sageata si raza (retrasare01.pdf pe calculator de pe net mai sunt desene si formule)
Sageata in punctul i: Sagetile se masoara in toate punctele de diviziune. De regula =(i-1)-i=i-(i+1) (puncte de diviziune echidistante). Sagetile se masoara si in punctele de pe aliniamentele care incadreaza curba.
(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
La capetele curbei si pe aliniamente pot exista contrasageti.
Leg dintre sageata si raza. (i-1)-(i+1)=c (c/2)=fi*(2R-fi) 2R-fi≈2R => fi≈c²/8R
(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl => fi≈Δl²/2R
Permite calculul razei R pornind de la sageata masurata.
Felul sagetilor: -masurate -ideale -teoretice. In cazul sagetilor teoretice capetele corzi (pct i+1 si i-1) sunt situate pe portiuni de linie avand legi diferite de variatei a curburi. In punctul principal se schimba legea de variatie a curburii. Punctele principale sunt diferite de punctele de diviziune. (i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
Fiecare culegere de date are cate un reper de baza in dreptul caruia se marcheaza primul pichet. Apoi cu ruleta sunt marcati la echidistanta de o parte si cealalta, celelalte puncte de diviziune. Semnul se face cu creta uleioasa pe inima sinei. Ex de reper de baza: borna kilometrica, stalp de sustinere a liniei de contact, joanta de la sf unui aparat de cale, joanta izolata, lipita, inceputul unui pasaj la nivel, intrarea intr-un tunel;
Punctul de diviziune se numeroteaza, nr reprezentand nr decametrilor peste pozitia anterioara.
OBS: punctul de div nu se cere sa fie cu precizie in dreptul reperului de baza. La receptia oricarei lucrari realizate in curba, sagetile masurate se compara cu sagetile teoretice.
SUB2 ELEMENTE SPECIFICE MODULUI DE TRANSPORT ROATA-SINA
Elemente specifice CF:
-sina de CF este un reper de rulare
-autoghidarea: vehiculele sunt obligate sa urmeze un traseu sau un parcurs din cauza buseelor de la bandaje situate in interiorul caii;
-rotile sunt din otel, de asemenea si sinele: se pot dezvolta presiuni de contact mari, care conduc la sarcini pe osie mari(22.5t);
-declivitatile sunt reduse(exprimate la mie), si in corelatie cu pres de contact mari fac posibile trenuri cu tonaje mari (tonaj=greutatea tuturor vagoanelor, inclusive locomotiva)
-Caracteristicile caii de rulare se modifica semnificativ pe timpul iernii.
-CF este avantajoasa pt volume mari si distante mari
-fata de mediul inconjurator nu polueaza-ocupa teren in cantitate mai mica.
-ecartament = 1435mm, ingustare admisa 3mm
In timpul circulatiei bandajele se uzeaza, drept urmare, diametrul nominal de rulare isi schimba valoarea - se reduce.
Calea de rulare se poate descompune in: suprastructura caii; si infrastructura caii
Suprastructura caii cuprinde: -sina -prinderile (a sinelor de traverse) -joante (leaga sinele intre ele) -traverse -prisma caii (de regula din piatra sparta)= prism de ballast -in zona statiilor mai intra si aparatele de cale (servesc la ramificarea si incrucisarea la acelas nivel a liniilor de CF)
Infrastructura caii cuprinde: -substratul caii si -corpul terasamentelor care formeaza un strat de trecere intre prisma caii si pamantul din terasamente.
Aparatele de cale: -schimbatorul simplu (cel mai raspandit aparat de cale)
DEF: aparatele de cale asigura ramificarea si incrucisarea la nivel a liniilor
-reper de rulare: pe aparate de cale sau la panouri de cale, reprezinta acel element al caii de rulare care are calitatea de a venii in contact cu bandajul rotii (cu supraf de rulare a bandajului si a buzei bandajului).
Alcatiure roata: fata exterioara, fata interioara, fata activa a buzei bandajului, suprafata de rulare a bandajului. Buzele bandajului sunt pe partea dinspre interiorul caii. Rotile datorita incarcaturilor executa acelas nr de invartituri.
In timpul circulatiei bandajele se uzeaza, drept urmare diametrul nominal de rulare isi schimba valoarea... se reduce.
SUB3:SEMNIFICATIA NOTIUNILOR DE: LINIE SIMPLA, LINIE CURENTA, LINIE DIRECTA, INCINTA A STATIEI, MATERIAL MARUNT DE CALE, DISPOZITIV DE ACTIONARE A MACAZULUI, CIRCUIT DE CALE, INTENSITATE A TRAFICULUI, TONAJ DE STABILIZARE, CAPACITATE DE CIRCULATIE, RESCTRCTIE DE VITEZA (CONSPECT).
LINIE SIMPLA= vehiculele circula in ambele sensuri pe aceeasi cale de rulare
Linie dubla=exista cale de rulare pt fiaeare sens de circulatie. Linia de pe partea dreapta - firul 1. kilometrarea se face de la Buc=km0
LINIE CURENTA= se afla in planul de situatie (PS) situata intre semnalele de acoperire intre statiile succesive
LINIE DIRECTA= linia din incinta statiei (trenurile trec cu viteza mare). Pe liniile duble exista 2 linii directe
INCINTA A STATIEI apare intre semnalele de acoperire atasate statiei. Permite accesul tren pe parcursul de primire sau de trecere din incinta statiei
MATERIAL MARUNT DE CALE= prisma de balat, de regula din piatra sparta
DISPOZITIV DE ACTIONARE A MACAZULUI= pentru manevrarea acelor.
Macazul are ca repere acele pe firele interioare care sunt mobile; ele se rotesc in jurul articulatiei de la partea reperului opusa vf. Mai avem contraacele pe firele ext ale schimb in dreptul acelor. Capatul acului dinspre articulatie: calcai. Acul de la partea superioara - in stare activa conduce baza bandajului; acul neactiv este departat de contraarc.
CIRCUIT DE CALE=
INTENSITATE A TRAFICULUI= nr tonelor transportate in unitatea de timp in ambele sensuri printr-o sectiune.
TONAJ DE STABILIZARE= nr de tone trecute in ambele sensuri ptintr-o sectiune data de cale, necesare pt a se realiza stabilizarea prismei caii de circulatie; este vorba de prisma caii deranjate prin lucrari de cale. Sub actiunea presiunii din convoi si a vibratiilor are loc un proces de indesare a mat din prisma de balast. Acest proces se mai explica si prin nr de zile, perioada in care sub circulatie se produce indesarea.
CAPACITATE DE CIRCULATIE= reprezinta numarul de perechi de trenuri directe de marfa in 24 de ore (pe zi). Punctul de sectiune asigura o anumita capacitate de circulatie (in lungul liniei).
RESCTRCTIE DE VITEZA. Se introduce pentru derularea traficului pe perioada de stabilizare. Pt a elimina complet restr de vit s-au realizat stabilizatoare dinamice de cale (masina grea de cale care prin dezvoltarea de presiuni verticale in prisma caii si de vibratii in plan orizontal realizeaza stabilizarea caii, fapt ce permite circulatia cu viteze normale.)
SUB4:PUNCTE DE SECTIONARE. FELUL TRENURILOR. FELUL ACTIVITATILOR DIN STATII
Puncte de sectionare = ex statia de CF. Punctul de sectionare asigura o anumita capacitate de circulatie.(statii tehnice, statii intermediare = puncte de sectionare)
Existenta unui pct de sectionare reduce timpul de mers si drept urmare creste capacitatea de circulatie.
Punct de statonare classic: statia: -sunt cu diferite dezvoltari in fct de felul trenurilor si felul activitatilor din statie. Trenuri: de marfa (directe si locale) si de calatori (de diferite tipuri diferentiate in principal de viteza de circulatie, nr punctelor de oprire si gradul de confort). Traficul poate fi mixt.
Trenul local de marfa: se formeaza intr-o statie tehnica; are vagoanele in ordine geografica (ordine convenabila manevrelor de atasare sau detasare a vagoanelor din statiile de parcurs). Opreste si executa manevre dedetasare/atasare in statiile intermediare situate pe parcurs intre cele 2 statii tehnice. Isi incepe cursa intr-o statie tehnica si isi termina cursa in alta statie tehnica.
Trenurile directe de marfa: se formeaza in statia tehnica, trec fara oprire in statiile intermediare, si isi incheie cursa in alta statie tehnica (care nu e succesiva).
Exista trenuri directe de sectie care circula de la o statie tehnica pana la urmatoarea statie tehnica; distanta pana la urmatoarea statie tehnica - sectie de circulatie.
Trenuri tehnice grupate - sunt formate din grupe de vagoane. Nu fac manevre in statiile intermediare dar fac astfel de manevre pentru lasarea sau luarea de vagoane in statiile tehnice; se formeaza in statia tehnica si isi incheie cursa in alta statie tehnica.
Statia tehnica - este activitatea de prelucrare totala sau partiala a trenurilor locale de marfa si directe de marfa. Trenurile locale de marfa ataseaza vagoanele in statile intermediare. Trenurile directe de marfa sunt prelucrate partial in statiile tehnice. Pt prelucrarea totala in statiile tehnice exista o grupa de linii pt triere. Pt efectuarea prelucrari partiale in punctele de sectionare exista de regula linii de tragere (pt ef manevrelor). Unde nu exista linii de tragere activitatea de prelucrare partiala se face pe linia directa. Pregatirea locomotivelor pt intrarea in functiune se face in depouri. Manevrele de prelucrare partiala se fac de regula cu locomotive special destinate activitati de manevrare. Intre indicatiile semnalelor de intrare in statie, de iesire, de manevra si pozitia macazelor exista interdependenta. De asemenea daca linia este ocupata nu poate fi format parcursul spre linia respectiva (semnalul nu se pune pe verde).
Ocuparea sau neocuparea unei portiuni de linie este semnalizata prin intermediul circuitelor de cale. Lunginea unui circuit de cale=2,5km. In dreptul extremitatilor - semnale de bloc. Pt a functiona aceste circuite de cale, in lungul firelor de sina sunt prevazute joante izolante lipite (nu permit trecerea curentului electric).
Intreaga activitate dintr-o statie se desfasoara pe baza unui plan tehnic de exploatare (PTE) unde pe langa dotarile existente sunt inscrise toate procesele tehnologice.
Activitatile din statii: -privind organizarea circulatiei, -privind deservirea traficului local -privind traficul local de marfa, -privind prelucrarea partiala a trenurilor locale de marfa si a trenurilor de persoane, -privind deservirea cu mijloace de remorcare si manevra, -privind asigurarea locomotivelor.
Punctele de sectionare pot avea diverse dezvoltari fct de volumul activitatii desfasurate.
In statiile tehnice volumul activitatilor este mai mare decat in cazul statiilor intermediare. Triaje = spatii speciale pt prelucrarea trenurilor.
Semnalele blocului de linie din 2,5 km in 2,5 km conduc la cresterea capacitati de circulatie, si drept urmare sunt puncte de sectionare.
Hala comerciala si Pct Oprire nu sunt puncte de sectionare. Ele reduc capacitatea de circulatie; sunt amenajeri dispuse in lungul liniei. PO= pcte de oprire pt urcarea si coborarea cetatenilor.
Halta de miscare este un pct de sectionare. Pe linia simpla cap de circ se calc cu formula: n=1440/Pg
Pg=perioada graficului. Pg=T1+T2+a1+a2
T1=timp de mers cu vit ct intre statiile intermediare succesive
a1=corectie care tine cont de timpul de stationare si de faptul ca trenul in realitate nu circula cu vit ct; castig la viteza de derulare si pierde la franare.
SUB5:PANOUL DE CALE. SCHIMBATORUL SIMPLU.
Panul de CF: Traversele ies din consola. Exista -nod intre sina si traversa (nod de prindere). Traversa poate cadea oriunde in lungul sinei. -legaturi intre 2 sine (joante). Cand este demontabila (joanta mecanica), pt trecerea curentului de tractiune si pt trecerea curentului circuitului de cale printr-o astfel de joanta mec se realizeaza conexiunile de joante (cabluri ce fac fegatura intre sine).
Cand exista j. Mec: calea cu joante. Cand nu exista j mec: calea fara joante - sudura.
Obs Calea sudata se refera atat la leg dintre sinele la panourile de cale, intre ele, cat si la eliminarea joantelor mec din cuprinsul aparatelor de cale.
CF lucreaza la variatii de temp ca o bara dublu incastrata. Aparatele de cale asigura ramificarea si incrucisarea la nivel a liniilor
Schimbatorul simplu: Cel mai raspandit aparat de cale. Realizeaza ramificarea liniilor.
Reper de rulare - pe aparat de cale sau la panouri de cale. Reprezinta acel element componet al caii de rulare ce are calitatea de a veni in contact cu bandajul rotii (cu suprafata de rulare a bandajului si a buzei bandajului). Sina= reper de rulare. Reprezentarea in plan a unui schimbator simplu poate fi facuta prin axele liniilor, prin axele reperelor de rulare sau prin felele laterale active ale reperelor de rulare (cel mai adesea).
Def: fata laterala activa a unui reper de rulare este acea suprafata care vine in contact cu buza bandajelor.
La un schimbator simplu exista firele exterioare de sina (care au continuitate) si firele interioare (care se intersecteaza spre sfarsitul schimbatorului); firele interioare au continuitate numai la o extremitate a lor. Schimbatorul simplu este delimitat prin joante extreme la vf lui si la sfarsitul lui (calcai al schimbatorului simplu). In afara joantelor extreme mai exista si j intermediare; acestea leaga intre ele macazul cu sinele de legalura si leaga sinele de leg cu inima de incrucisare.
Parti componente: -macaz (partea dinspre vf) -sine (partea intermediara) -inimile incrucisate (spre sfarsitul schibatorului).
Macaz: are ca repere acele pe firele interioare care sunt mobile. Acele se rotesc in jurul articulatiei de la partea reperului opusa vf.
Mai avem contraacele pe firele exterioare ale schimbatorului in dreptul acelor. Capatul acului dinspre articulatie = calcai. Acul de la partea superioara - in stare activa (conduce buza bandajului); acul neactiv este departat de contraac. Pentru manevrarea acelor - dispozitiv de manevrare a macazului. Cel mai modern dispozitiv de actionare a acelor este electromecanismul de macaz (motor electric, trage sau impinge acele).
Pt ghidarea osiei la trecerea prin zona inimi simple sunt necesare contrasine.
Pe schimbatorul simplu exista o linie situata in aliniament (linia directa a schimbatorului) si prezinta o linie situata in curba care se ramifica (linie deviata sau abatuta). Partea care se ramifica = abaterea.
S5b SEMNIFICATIA NOTIUNILOR DE "RECTIFICARE" SI "RETRASARE
Rectificare = prin aplicarea riparilor de rectificare se ajunge la situatia initiala cunoscuta, care a existat inainte de producerea deformatiilor in timp.
Retrasarea = prin aplicarea riparilor de retrasare se obtine o curba proiectata noua, dorita diferita de situatia initiala.
OBS: Metodele de calculul riparilor sunt aproximative (netrigonometrice). Si in cazul curbei proiectate se mentine platforma existenta a caii (riparile sunt mici).
Firul exterior de sina se gaseste pe teren, acest fir exterior gideaza vehiculul in curba; axa cai este ceva virtual (nu se materializeaza pe teren).
Generalitati: Sub circulatie si sub influenta cond de mediu se produc acumulari si deformatii remanente. La executia unor interventii la cale pot exista abateri fata de amplasamentul din proiect si in acest caz trebuiesc calculate depasirile laterale. Nu exista cale ideala (atat dpdv geometric cat si de stare). Cu cat abaterile sunt mai mari la elemente geometrice cu atat fortele de interactiune sunt mai mari, se scurteaza durata de viata a elementelor caii si a vehiculelor; de aceea se fac interventii repetate le cale pt reducerea abaterilor. Calitatea geometriei caii in plan se verifica prin masurarea segetilor. Se masoara in puncte echidistante cu Δl=5,10m sau cu ajutorul corzilor lungi cu lungimea = distanta intre stalpi. Se compara intre ele atat sagetile succesive cat si diferentele intre sageata maxima si sageata minima intalnite pe aceeasi variatie a curbei. Pe o curba arc de cerc nedef sagetile in toate punctele de diviziune sunt aceleasi.
Elemente specifice rectificari si retrasarii: Deplasarile laterale (ripari) - in cazul rectif - mici. Riparile calculate pp deplas ale cadrului sina-traversa, insa cu pastrarea platformei caii. Riparile sunt calculate pornind de la sagetile masurate (nu de la raza). Met de calcul este aproximativa. Met este denumita netrigonometrica. Aceste ripari se aplica pe teren cu ajutorul manelelor (exec manuala cu ajut vinclurilor - exec mica mecanizare) sau prin mecanizare grea (masini grele de cale). Sunt metode analitice si grafo - analitice de calculul riparilor.
Ce este rectificarea si retrasarea. Rectificarea intervine in cazul deplasarilor mici (locale).
Riparile de rectificare: se urmareste restabilirea, refacerea sist care a existat inainte de reproducerea deform.
La retrasare, riparile conduc la o solutie de curba imbunatatita. Se face cand creste Vmax de circulatie si se impune marirea razei in lungul curbei progresive, a lungimi arcului de cerc. Vor rezulta ripari mari.
Ripari de retrasare: si in cazul retrasarii se pastreaza terasamentele existente. Trasarea apare ca lucrare topograf la executia unei linii noi; exista calcule pt trasare.
Retrasarea apare la imbunatatirea curbelor existente. Pe teren lucrarea de transpunere a riparii poarta denumirea de lucrare de ripare. Razele de CF>250m. La tramvaie Rmin=16m.
S6 SEMNIFICATIA NOTIUNILOR SAGEATA, CONTRASAGEATA, PUNCT DE DIVIZIUNE, ECHIDISTANTA, COARDA, REPER DE BAZA, CONTUR POLIGONAL, CURBA EXISTENTA, CURBA PROIECTATA.
Sageata Felul sagetilor: -masurate -ideale -teoretice. In cazul sagetilor teoretice capetele corzi (pct i+1 si i-1) sunt situate pe portiuni de linie avand legi diferite de variatei a curburi. In punctul principal se schimba legea de variatie a curburii. Punctele principale sunt diferite de punctele de diviziune. (i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
Fiecare culegere de date are cate un reper de baza in dreptul caruia se marcheaza primul pichet. Apoi cu ruleta sunt marcati la echidistanta de o parte si cealalta, celelalte puncte de diviziune. Semnul se face cu creta uleioasa pe inima sinei. Ex de reper de baza: borna kilometrica, stalp de sustinere a liniei de contact, joanta de la sf unui aparat de cale, joanta izolata, lipita, inceputul unui pasaj la nivel, intrarea intr-un tunel;
Punctul de diviziune se numeroteaza, nr reprezentand nr decametrilor peste pozitia anterioara.
OBS: punctul de div nu se cere sa fie cu precizie in dreptul reperului de baza. La receptia oricarei lucrari realizate in curba, sagetile masurate se compara cu sagetile teoretice.
Contrasagetile (sageti negative)- cu dispozitive speciale folosite la capetele corzi la distanta dinspre centrul curbei. Coarda se ridica deasupra punctului i prin gaura marcata de punctul de diviziune.
d-cunoscut - se masoara d-φ, => φ
Ridicarea firului se face pt a fi posibila masurarea sagetilor in zona aparatelor de cale, sau la liniile de tramvai inglobate in carosabil.
Clasificarea curbelor: curbe simple (are o singura zona arc de cerc) si compuse. Curbele progresive pot si egale. Curbele se caracterizeaea prin abaterile lor, la dreapta sau la stanga. Pot fi si S-uri.
Curbele de legatura (la liniile de garare - in abatere). Sunt realizate ca si arc de cerc fara suprainaltare si fara curbe progresive. Aceste curbe sunt similare celor de la aparatul de cale. Exista grupare de curbe si curba izolata. La gruparea de curbe este specific faptul ca viteza maxima pe ansamblul lor este aceeasi.curbele pot avea aceeasi abatere sau abateri diferite. Lungimea se masoara pe arcul de curba prin insumarea dist Δl.
Contur poligonal: linia farnta care se obtine prin unirea punctelor de diviziune intre ele. Exista pt o curba data o infinitate de linii frante. Pornind de la conturul poligonal => efectul unei erori - toate punctele de div care urmeaza au pas gresit.
Curba existenta. Linia unghiurilor (<) pt c existenta (pe baza sagetilor masurate). Unghiul de directie φ este facut de tg la curba cu aliniamentul initial Formula obt pt unghiul de directie aferent punctului situat la mijlocul echidist pt i si i+1. < se obt in radiani
Concluzie: daca se iau in considerare toate sagetile, atunci se obt < de directie facut de aliniamentul final cu aliniam initial, rez < de abatere. In met aplicata la CFR a diagr <-urilor se constr grafic linia < pt curba existenta. Ea are pe ordonata < de directie si pe abscisa lungimea S reprezentata de marcajul punctelor de diviziune.
Curba proiectata. Linia < de dir pt curba proiectata. Se porneste de la definitia < de dir. In cuprinsul curbei progresive (p.c.i., clotoida). In calculul de retrasare se considera o variatie liniara a curburii in raport cu arcul S. Pe arcul de cerc curbura este ct. Linia <-urilor pt curba proiectata variaza liniar in cuprinsul arcului de cerc si parabolic in cuprinsul curbei progresive.
S8 Semnificatia notiunilor de sageata ideala si sageata teoretica. Felul sagetilor.
(retrasare01.pdf pe calculator de pe net mai sunt desene si formule)
Sageata in punctul i: Sagetile se masoara in toate punctele de diviziune. De regula =(i-1)-i=i-(i+1) (puncte de diviziune echidistante). Sagetile se masoara si in punctele de pe aliniamentele care incadreaza curba.
(i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
La capetele curbei si pe aliniamente pot exista contrasageti.
Felul sagetilor: -masurate -ideale -teoretice. In cazul sagetilor teoretice capetele corzi (pct i+1 si i-1) sunt situate pe portiuni de linie avand legi diferite de variatei a curburi. In punctul principal se schimba legea de variatie a curburii. Punctele principale sunt diferite de punctele de diviziune. (i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
Fiecare culegere de date are cate un reper de baza in dreptul caruia se marcheaza primul pichet. Apoi cu ruleta sunt marcati la echidistanta de o parte si cealalta, celelalte puncte de diviziune. Semnul se face cu creta uleioasa pe inima sinei. Ex de reper de baza: borna kilometrica, stalp de sustinere a liniei de contact, joanta de la sf unui aparat de cale, joanta izolata, lipita, inceputul unui pasaj la nivel, intrarea intr-un tunel;
Punctul de diviziune se numeroteaza, nr reprezentand nr decametrilor peste pozitia anterioara.
OBS: punctul de div nu se cere sa fie cu precizie in dreptul reperului de baza. La receptia oricarei lucrari realizate in curba, sagetile masurate se compara cu sagetile teoretice.
La desene: 1 detaliu in zona lui Ti (plan) : o linie curba numerotata 2,3,4,5,6; 2 unit cu 5 prin linie punctata si 4 unit cu 6 punctat. In punctul 4 se afla f4 (dist de la pct 4 la dreapta 3-5 este f1; 4-6 => f5). Sagetile f4 si f5 sunt sageti teoretice.
Desen 2: grafic: pe verticala sunt sageti, orizontala - lungime. Din 2 pleaca linia sagetilor masurate (punctat), din 3 linia sagetilor teoretice, intre 4-5 vertical, apoi orizontal linia sagetilor ideale.
Desen 3: detaliu in zona Ti (plan): in pct 5 sageata ideala in S. Prin 4' si 5 trece cerc tangent la Ti
Desen 4: Detaliu in zona Ti (plan): la fel ca desen 3
Sagetile teoretice difera de sagetile ideale in punctele din vecinatatea punctelor principale (Ti, TE, AR, RC, CR, RA,...)
Sagetile teoretice se folosesc la receptia curbelor (construite sau retrasate).
S9 Notiunea de evolventa. Obtinerea relatiei de calculul evolventei. Evolventa in cuprinsul curbei progresive (conspect).
Curbele de racordare (sau progresive) sunt prevazut pt a elimina efectul aparitiei bruste a fortei centrifuge atunci cand s-ar trece direct de la aliniament la arcul de cerc si pentru a se asigura conditii pentru realizarea suprainaltarii si a lungimii de pierdere a supralargiri caii.
In cuprinsul curbelor progresive, raza de curbura este variabila. Aplicarea si in cazul curbei progresiva a principiului R*h = constant duce la: ρx*hx = R*h = constant = 11,8*V² , unde ρx reprezinta raza de curbura intr-un punct din cuprinsul curbei progresive, iar hx reprezinta suprainaltarea efectiva din acel punct. Conform acestui principiu, daca pentru suprainaltare se adopta o lege liniara rezulta, pentru variatia curburii, de asemenea o lege liniara.
In fig este aratata semnificatia notiunii de evolventa si semnificatia elementelor dimensionale care intervin la calculul marimii evolventei.
Se considera conturul in plan al curbei ca fiind solidificat, iar in lungul lui este intins un fir ancorat in punctul O ; forta F actioneaza pe directia tangentei in punctul M, punct a carui evolventa urmeaza a se stabili.
Evolventa este curba MMo (punctul Mo se afla pe directia tangentei in punctul O). Curba Mmo este descrisa de punctul M de pe fir atunci cand firul - in permanenta intins de forta F (si drept urmare in permanenta tangent la conturul solidificat) - este adus de pe conturul solidificat pe directia tangentei in punctul O. Din cele aratate => faptul ca OM este egal cu segmentul OMo. Formule.......
Ungiul (<) φ este < format de tangenta la curba in punctul de abscisa "s" cu aliniamentul initial.
S-a introdus notiunea de evolventa inscopul de a se arata in continuare necesitatea introducerii curbelor progresive si de a sublinia aproximatiile care se intalnesc la studiul curbelor progresive.
In acest scop, in figura se arata un vehicul pe doua osii, redus la un segment de dreapta, aflat in zona punctului principal Ti (tangenta de intrare) al unei curbe arc de cerc. Punctele ,A' si ,B' corespund pozitiei osiilor, iar punctele ,D' si ,E' extremitatilor vehiculului. Punctul ,C' reprezinta pozitia unui calator in vehicul. Consideram vehiculul in miscare cu viteza constanta V, originea de masurare a timpului fiind corespunztoare momentului cand osia B se afla in dreptul punctului principal Ti.
Evolventa pct B => EB=....formula
Prin derivarea succesiva a lui Ec se obt aproximativ viteza transversala si acceleratia transversala: formule.....dEc/dt=(v²*t*b)/Rbo
Se constata ca asupra calatorului, indiferent unde se afla in vehicul, apare o acceleratie transversala in mad brusc (pt b≠0). Curba propriuzisa de racordare este o curba in spatiu.
Avand insa in vedere faftul ca aproximatiile nu sunt mari, studiul curbelor de racordare se efectueaza in planul Oxy, in figura care urmeaza se reprezinta proiectia in planul Oxy a curbei progresive si rampa suprainaltarii in planul Zox.
S10 Calculul sagetilor teoretice.(conspect)
Felul sagetilor: -masurate -ideale -teoretice. In cazul sagetilor teoretice capetele corzi (pct i+1 si i-1) sunt situate pe portiuni de linie avand legi diferite de variatei a curburi. In punctul principal se schimba legea de variatie a curburii. Punctele principale sunt diferite de punctele de diviziune. (i-1)-i=Δl => c≈2*Δl
Fiecare culegere de date are cate un reper de baza in dreptul caruia se marcheaza primul pichet. Apoi cu ruleta sunt marcati la echidistanta de o parte si cealalta, celelalte puncte de diviziune. Semnul se face cu creta uleioasa pe inima sinei. Ex de reper de baza: borna kilometrica, stalp de sustinere a liniei de contact, joanta de la sf unui aparat de cale, joanta izolata, lipita, inceputul unui pasaj la nivel, intrarea intr-un tunel;
Punctul de diviziune se numeroteaza, nr reprezentand nr decametrilor peste pozitia anterioara.
OBS: punctul de div nu se cere sa fie cu precizie in dreptul reperului de baza. La receptia oricarei lucrari realizate in curba, sagetile masurate se compara cu sagetile teoretice.
La desene: 1 detaliu in zona lui Ti (plan) : o linie curba numerotata 2,3,4,5,6; 2 unit cu 5 prin linie punctata si 4 unit cu 6 punctat. In punctul 4 se afla f4 (dist de la pct 4 la dreapta 3-5 este f1; 4-6 => f5). Sagetile f4 si f5 sunt sageti teoretice.
Desen 2: grafic: pe verticala sunt sageti, orizontala - lungime. Din 2 pleaca linia sagetilor masurate (punctat), din 3 linia sagetilor teoretice, intre 4-5 vertical, apoi orizontal linia sagetilor ideale.
Desen 3: detaliu in zona Ti (plan): in pct 5 sageata ideala in S. Prin 4' si 5 trece cerc tangent la Ti
Desen 4: Detaliu in zona Ti (plan): la fel ca desen 3
Sagetile teoretice difera de sagetile ideale in punctele din vecinatatea punctelor principale (Ti, TE, AR, RC, CR, RA,...)
Sagetile teoretice se folosesc la receptia curbelor (construite sau retrasate).
Ss11 Clasificarea curbelor
-curbe simple(au o sg zona arc de cerc) si curbe compuse → sunt mai multe zone arc de cerc; Legea de variatie a curburii (1/ρ). Originea se afla in primul punct.
Daca departarea intre curbe este sub 100m, curbele respective alcatuiesc o grupare de curbe; Restul curbelor sunt considerate curbe izolate. Peste gruparea de curbe se circula cu aceeasi viteza maxima, care poate fi inferioara vitezei maxime aferente sectorului; in acest caz, pe gruparea respectiva de curbe avem o limitare de viteza.
-Curbele progresive (sau curbe de racordare), pot fie egale;
Sunt prevazute pt a elimina efectul aparitiei bruste a fortei centrifuge atunci cand s-ar trece direct de la aliniament la arcul de cerc si pentru a se asigura conditii pentru realizarea suprainaltarii si a lungimii de pierdere a supralargiri caii.
In cuprinsul curbelor progresive, raza de curbura este variabila. Aplicarea si in cazul curbei progresiva a principiului R*h = constant duce la: ρx*hx = R*h = constant = 11,8*V² , unde ρx reprezinta raza de curbura intr-un punct din cuprinsul curbei progresive, iar hx reprezinta suprainaltarea efectiva din acel punct. Conform acestui principiu, daca pentru suprainaltare se adopta o lege liniara rezulta, pentru variatia curburii, de asemenea o lege liniara.
Rezulta ca atunci cand curba variaza liniar, si suprainaltarea variaza liniar si rezulta ca rampa suprainaltarii se extinde pe toata suprafata curbei de racordare. Practic, suprainaltarea se realizeaza prin ridicarea firului exterior de sina in raport cu firul interior.
-c se caract prin abaterea lor → la dr sau stg
-mai pot exista "S"-uri
-c de legatura (la liniile de garare); -c de leg sunt realizate ce si arce de cerc fara suprainaltare si fara curbe progresive;
-aceste curbe sunt similare celor de pe aparatul de cale;
-la gruparea de curbe este specific faptul ca viteza maxima pe ansamblu lor este acceasi; -curbele pot avea acceasi abatere sau abateri diferite;
- lungimea φ se masoara pe arcul de curba (prin insumarea dist ∆l)
- pentru o curba data, exista o infinitate de contururi poligonale.
- fiecarui contur poligonal ii corespunde o multime a sagetilor.
Curba initiala (care a existat): Se foloseste la calculul riparilor de rectificare. Se pastreaza elementele geometrice ale curbei care au existat inainte de producerea deformatiilor (deriparilor). Se poate defini prin multimea sagetilor (Fp) ; sau prin impunerea de conditii de calitate pentru riparile de rectificare calculate: sageti practic constante pe zona arc de cerc si sageti cu variatie practic liniara pe tona curbelor progresive.
Multimea Fp si pozitia punctelor principale se afla in albumul curbelor de la sectia de intretinere.
Curba existenta. Linia unghiurilor (<) pt c existenta (pe baza sagetilor masurate). Unghiul de directie φ este facut de tg la curba cu aliniamentul initial Formula obt pt unghiul de directie aferent punctului situat la mijlocul echidist pt i si i+1. < se obt in radiani
Concluzie: daca se iau in considerare toate sagetile, atunci se obt < de directie facut de aliniamentul final cu aliniam initial, rez < de abatere. In met aplicata la CFR a diagr <-urilor se constr grafic linia < pt curba existenta. Ea are pe ordonata < de directie si pe abscisa lungimea S reprezentata de marcajul punctelor de diviziune.
Curba proiectata. Linia < de dir pt curba proiectata. Se porneste de la definitia < de dir. In cuprinsul curbei progresive (p.c.i., clotoida). In calculul de retrasare se considera o variatie liniara a curburii in raport cu arcul S. Pe arcul de cerc curbura este ct. Linia <-urilor pt curba proiectata variaza liniar in cuprinsul arcului de cerc si parabolic in cuprinsul curbei progresive.
Ss12 Algoritmul de reconstituire a pozitiei punctelor de diviziune pe baza sagetilor masurate
Prezenta unei sageti masurate gresit, conduce la obtinerea gresita a unui pct de diviziune (ex 6' in loc de 6), deci se obtine alt contur poligonal. Pentru obtinerea conturului poligonal, sagetile teebuie masurate in toate punctele de diviziune. Pentru definirea aliniamentului: min 2 puncte de diviziune cu sageti nule.
Cunoscute: ∆l; ..i..;.ρi...; alin initial.
Algoritmi:
5-cutia de osie;6-arcuri elicoidale;7-amortizare;8-articulatie;9-roata;10-fus de osie;
11-suspensori;12 articulatii;13-traversa dansanta inf.;14- traversa dansanta sup;
15-arc elicoidal;16-amortizari;17-articulatie;18-piatra de frecare;
19-crapodina inferioara;20- crapodina superioara;21-cutia vehiculului
DESEN-vedere in plan:
22:traversa frontala de boghiu;23traversa principala de boghiu
Drumul fortelor:21-20-19-14-(15-16)-13-12-11-(2-1)-(6-7)-5-10-roata-sina
32.Insuficienta si excesul de suprainaltare :
In curba viteza maxima este impusa de faptul
ca exista acceleratie necompensata.
Efectul fortei centrifuge un este compensat in totalitate.
Acc necompensata la cfr: =0.65m/s2.
La viteze reduse acc necompensata poate fi spre interiorul curbei.
In cazul traficului mixt trenurile circula cu diferente de viteza.
De regula trenurile de marfa circula cu o viteza mai mica decat viteza de echilibru incarcand excesiv firul interior de sina.
Unele trenuri circula cu exces de suprainaltare E iar treburile de calatori circula de obicei cu insuficiente de suprainaltare.
E=h-11.8*V2min/R
h=suprainaltare efectiva;E=suprainaltare teoretica pt viteza minima.
Excesul minim pt trenurile de marfa e 50-70mm.
Cu cat intensitatea zilnica a traficului trenurilor de marfa este mai mare cu atat excesul admis este mai mic, astfel protejandu-se firul interior de sina.
I=11.8V2max/R-h -suprainaltare teoretica pt viteza maxima.I<=70mm
Daca Valoarea pentru insuficienta de suprainaltare maxima este strans legata de valoarea acceleratiei necompensate maxime(ori se limiteaza acc necompens spre ext,ori se limiteaza insuficienta maxima admisa).
Pt trenul oprit in curba se limiteaza acc max in int curbei,ori se limiteaza excesul maxim.
In acest caz neobisnuit excesul maxim admis este de 150mm.Emax=11.8*V2min/R-150.
In statii,pe linia directa,cand exista curbe, se tine seama ca unele trenuri trec fara oprire prin statie iar altele opresc.In aceasta situatie pe linia directe suprainaltarea efectiva se alege inferioara celei de
linie curenta.
Sub 33. Viteze maxime in curba si pe aparate de cale.
In curba viteza maxima este impusa de faptul ca acceleratia necompensata exista.
Efectul fortei centrifuge nu e compensate in totalitate.
ACCELERATIA NECOMPENSATA LA C.F.R
γ<=0.65m/s2
Exista si acc. Necompensata dirijata spre centrul curbei la viteze reduse chiar si la trenul oprit
La viteze mari acc necompensata e dirijata sper exteriorul curbei, spre partea opusa centrului.
Exita traffic mixt at cand pe acceasi linie circula si trenuri de calatori si trenuri de marfa.
Exista linii cu trefic separate pt trenuri de calatori de viteze mari.
Trenurile circula in cazul traficului mixt cu diferite viteze.
Aceasta viteze difera de viteza de echilibru. De regula trenuril de marfa circula cu viteze mai mici decat viteza de echilibru incarcand excesiv firul interior de sina.
Unele trenuri, cele de marfa circula cu exces de suprainaltare "E" iar trenurile de calatori circula de regula cu lipsa de suprainaltare.
E=exces E=h-11.8*V2min/R
suprainaltare teoretica pt viteza minima
h=suprainaltare efectiva [mm]
Excesul maxim admis pt trenurile de marfa e cuprins intre 50-70mm.
Cu cat intensitate traficului zilnic al trenurilor de marfa este mai mare cu atat excesul admis este mai mic
Daca intensitate e mai mare inseamna ca reducand excesul se protejaza firul interior de sina.
I= lipsa de suprainaltare(insuficienta de suprainaltare). I=11.8V2max/R-h
h= suprainaltarea efectiva
suprainaltarea teroretica pt Vmax.
(I) < 70mm
Concluzie:
In cazul in care γ=0 => Ief=Eef=0
La acea viteza trenul circula cu viteza de echilibru
I=11.8*V2echilibru/R
Vitea plafon (in curbe)
Se determina in 2 conditii
-curba este prevazuta cu suprainaltare maxima de 150mm
hmax=150mm (suprainaltare efectiva)
-prin curba specificatra se circula cu insuficienta maxima I=70mm
I=11.8V2max/R-h;Imax=11.8*Vmax2/R-h;
Imax=70mm; hmax=150 mm rezulta Vmax=sqrt(Imax+hmax)*R/11.8
Vplatf=k*sqrt(r)
Vplatf tine seama de limita impusa de excesul maxim de suprainaltare
Viteza maxima pt traffic mixt
I=11.8V2max/R-h
E=h-11.8*V2min/R
I+h=11.8*V2min/R
Prin impartire:
(I+h)/(h-E)=(Vmax/Vmin)2 sau Vmax=Vmin*sqrt((I+h)/(h-E))
34.Inscrierea bazei rigide in curba. Supralargirea caii
Se masoara in planul de calcul situate la 14mm sub planul de rulare.
S - supralargirea caii
Lungime nominala in currba (fara abateri) = 1435mm + s (supralargirea caii)
Supralargirea caii in curba e necesara pt a evita intepenirea bazei rigide deoarece vehiculele sunt de diferite tipuri (cu diferita baza rigida).
Trebuie evitata intepenirea bazei rigide celei mai lungi intalnite in expluatare.
Inscrierea este importanta at cand nu exista joc intre baza rigida si firele de sina.
B-baza rigida 1,2,3,4- bandajele rotilor
Aa1,Aa2..- p-ctele de contact intre buzele bandajelor si fetelor active al sinelor
Punctele de contact sunt departate fata de axe, distantele bai-(brat de aplicare) se
masoara in lungul sensului de mers a bazei rigide.
In practica nici pt baza rigida cea mai lunga nu trebuie admisa insciera intepenita
deoarece sunt necesare locomotive foarte puternice si apar uzuri mari la roti si la sine.
Pt baza rigida cea mai lunga se admite doar situatia cu joc min=3mm in dreptul fiecarei osii.
Jocul de 3 mm trebuie asigurat at cand exista abateri limita admise atat la cale cat si
la osiile vagoanelor.In aliniament jocul min este de 6 mm.
Supralargirea caii in curba se alege a.i. se se asigure inscriere optima pt. cea mai
raspandita baza rigida existent ape retea.
INSCRIEREA OPTIMA
Este at. Cand uzurile la sina si roti sunt minime.
Practic se considera ca inscrierea optima este at. Cand aria di spate a bazei rigide
poate ocupa o pozitie radiala.
Supralargirea max=25 mm
Supralargirile se dau in curbe cu R<350m
Sub35. suprainaltarea caii. Determinartea suprainaltarii efective. Gruparea curbelor
Suprainaltarea este unica
La CFR sprainaltare se realizeaza prin ridicarea firului exterior din sina.Pierderea suprainaltarii in zona arc de cerc se relizeaza in cuprisul curbei progersive.
Aceasta deoarece in orice punct al curbei progressive poate fi scrisa relatia :
h= 11,8*V2/ρ
h= suprainaltarea efectiva
r=raza de curbura
V=viteza de echi;libru
Unde avem in plan curbura trebuie sa exise in profilul in lung sprainaltarea
Conditiile pe care trebuie sa le supotre suprainaltarea efectiva sunt reprezentate in graficul "h- curbura"
In cazul liniilor de tremvai sau de metrou unde exista o viteza practica unica pt toate vehiculele suprainaltzre se determina astfel:
Curbele apropiate intre ele pe care se circula cu aceeasi vit maxiam alcatuieste o grupare de curbe:
a<=100m a=aliniamnet intermediar
PS= "grupare de curbe"
In acest caz se alege raza minima din grupare si se det suprainaltzarea efectiva pt ea.
SUB35 ECUATIA CURBEI PROGRESIVE
DEDUCEREA ECUATIE
Daca, pornind de la ec clotoidei se considera ca: a) pt intervalul inchis [0,L] se acepta x=s; b) se are in vedere numai primul termen din ec de definitie a clotoidei, at se obtine curba progresiva avand ec:
In care R: raza cercului de pe trasesul definitive
X0 priectia curbei progressive pe aliniamentul initial.
Sist rectangular de axe de coordinate are originea in in punctual principal AR.
Pt aceasta curba progresiva: -in punctual AR, ordonata (y(x))x=0, derivate (y'(x))x=0 si curba (y''(x)/[1+(y'(x))] sunt nule. Cu alte cuvinte curba progresiva porneste de pe aliniamentul initial din pct AR, e tangenta la acel alinimanet iar raza de curbura in acest pct este infinita.
Se poate constat ca: in punctual principal RC- ca punct apartinad curbei progressive, curba obtinuta e diferita de curbura (1/R), aferenta arcului de crec. Raportul curburilor (1/R) si (1/Rrc)) este egal cu:
Pt eliminarea aceste variatii de cubura s-a ales ec curbei progressive imbunatatite de forma :
In care A e o ct, crae urmeaza a fid et din conditaia ca, in sfarsitul curbei progressive respective, san u mai existe variatie de curbura.
Din rezolvarea ec se poate obtine valoarea constantei A, pt valori x0 si R cunoscute.
Pt celelalte curbe din grupare se aplica principiul Rh= ct
SUB37. Conditii cerute curbelor progresive. Elemente necesare trasarii curbei progresive.
C=curbura
Clotoida si PCI-satisfac primele 3 conditii
PC(obisnuita)-primele 2 conditii
TGV-5 conditii
In cuprinsul curbei progressive se impune ca viteza de ridicare a rotii care circula pe rampa firului exterior san u depaseasca anumite limite
Variatia unghiului deinclinare a planului de rulare in cuprinsul curbei progressive.
Elemente necesare trasarii curbei progresive
Pastarea razei
Pastrarea centrului
-pozitia punctului principal AR fata de piciorul perpendiculare coborate din centrul cercului
-retragera notat cu m - care reprez dist intre aliniamnet si cercul definitive
-distanta de la varful de unghi V pana la piciorul perpendicularei coborate din centrul cercului
- lungimea L a curbei progressive
30.DESEN:
Cele 2 acc(ac si g) se inlocuiesc cu un system echivalent de acc:o acc perpendicular ape planul de rulare si o acc paralela cu pl de rulare "γn
Aceste acc actioneaza in centrul de greutate.
Acc "γn" s.n. acc necompensata.
γn acosφ0-gsin φ0 pt φ0-mic rezulta cos=1 si sin=h/2e e=suprainalt;
e=departare dintre pt de pe suprafetele de rulare ale celor 2 sine,puncte apartinand axelor de simetrie ale acestor sine.
La sinele de tip 49 si largirea nominala a caii-1435 2e=1500mm γn=....
Pt R si V date rezulta h pt care γn se anuleaza.
Pt R si h date exista o viteza V0 pt care γn se anuleaza si sn viteza de echilibru.
Pt g=9.81 si 2e=1500,din conditia γn=0 rezulta V02/(3.62)-2gh/2e=0 rezulta V0=0.293sqrt(R0*h)km/h
La vit de echil firele de sina sunt egal incarcate, respectiv au aceleasi uzuri verticale.Nu toate veh circul insa cu vit de echil si apare o forta necompensata. Fn=m* γn=(G/g)* γn
Suprainaltarea teoretica este acea suprainaltare la care firele de sina sunt egal incarcate,respectiv egal uzate, pe suprafata de rulare.Are loc cand: (γn)s=0rez form1
Aceasta suprainalt se not ht si pt 2e=1500 si g=9.81 ht=11.8V2/R
Pt veh care circula cu Vmax e insuf de suprainalt iar care circ cu Vmin un exces.
Intre acc necompensata si insuficienta de suprainaltaree rel:-consp
In reglementarile actuale acc necompens e limitata la 0.65m/s2
31s=coef de suplete sau coef de inclinare a cutiei.s=1/(A-1) ;A=ρs(2b)2/(4Qshc)
Cu rel lui sin φ0 pt acc necompens (γn)s rez form.
Pt partea nearcuita acc necompens (γn)ns 2 form
s depinde in primul rand de rigiditatea suspensiei form
s este limitat.La vag de calatori e max 0.4.La veh cu pantograph 0.25.
Aceasta lim e impusa de conditia de a se asigura alimentarea cu energie electrica de la linia de contact.
Cu cat s e mai mic cu atat coeficientul de suplete este mai mare.
|
