GRUP SCOLAR ''DIMITRIE LEONIDA'' PETROSANI
PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE
CALIFICARE:TEHNICIAN PROIECTANT CAD
TEMA : MODELAREA UNEI FLANSE TRIUNGHIULARE
COORDONATOR: ELEV:
PETROSANI
CUPRINS
ARGUMENT..3
GENERALITATI PRIVIND REPREZENTAREA SI COTAREA FLANSELOR..........................5
MODALITATI DE REPREZENTARE A FLANSELOR TRIUNGHIULARE......................7
BIBLIOGRAFIE.10
ANEXE11
1.Flansa triunghiulara -reprezentare 2d
2.Flansa triunghiulara -reprezentare 3D
Argument
Sistemul grafic AutoCAD face parte din categoria programelor de calcul destinate reprezentarilor grafice ingineresti si este cel mai raspandit, la aceasta data in lume.Specialistii sunt unanimi in a sustine ca studiul acestuia nu poate lipsi din programul de pregatire a viitorilor specialisti.Subliniem ca notiunile de AutoCAD sunt o conditie pe care o impugn, la aceas 111e45b ta data, cei mai multi angajatori din Romania la incheierea unui contract de munca.
Completarea notiunilor de desen ethnic traditional cu notiunile referitoare la utilizarea graficii asistate ce calculator confera viitorului specialist o formatie stintifica completa referitoare la comunicarea grafica.
Activitatea inginereasca in tarile dezvoltate se caracterizeaza printr-un grad ridicat de informatizare, sistemele integrate de proiectare asistata de calculator fiind tot mai raspandite.Cunoasterea notiunilor de grafica asistata de calculator, de catre viitorul specialist este indispensabila deoarece constituie fundamentul sistemelor de proiectare cu care acesta va opera in activitatea profesionala curenta.
Grafica inginereasca a fost si ramane un domeniu fundamental al cunostintelor ingineresti.Reprezentarea prin desene a ideilor de rezolvare a solutiilor de principiu a pieselor si ansamblurilor proiectate, este una din sarcinile cele mai importante ale proiectului.Este unanim recunoscuta comunicarea a informatiilor.Posibiletatea de a folosi aceasta abilitate de catre calculator, a revolutionat modul in care acestea sunt folosite astazi in toate domeniile.Conform literaturii de specialitate, sistemele de proiectarea asistata de calculator (in engl. CAD-Computer-Aided Design) sunt destinate crearii interactive de modele ale obiectelor tehnice reale, analizei acestor modele, generarii documentatiei pentru fabricarea lor si producerii de date grafice si negrafice derivate din model [1].
Definitia este destul de larga pentru a cuprinde cit mai multe din domeniile in care sunt folosite aceste sisteme:mecanica, electronica, electrotehnica, constructii, arhitectura, sistematizare urbana sau cartografie, multimedia, etcIn acceptiunea proprie a notiunii, un sistem CAD este o componenta software, un pachet de programe. Echipamentul pe care lucreaza aceste programe nu constituie o componenta a sistemului CAD propriu-zis. Totusi, din punct de vedere principal si al relatiilor de conlucrare, reprezentarea din fig.1, in care sunt evidentiate si componentele hardware, poate fi acceptata ca schema generala a unui sistem CAD.
Dezvoltarea CAD s-a produs odata cu perfectionarea graficii pe calculator, putindu-se astfel vorbi despre utilizarea calculatorului ca asistent pe tot parcursul procesului de proiectare, caracteristica esentiala a acesteia fiin modul de lucru interactiv, in regim de dialog utilizator-sistem. Aparitia sistemului SKETCHPAD, elaborat de I. Sutherland de la MIT in 1963, este considerat evenimentul istoric care a marcat inceputurile CAD. Pina atunci calculatoarele erau folosite pentru calcule analitice ingineresti. Ceea ce a adus nou SKETCHPAD a fost interactivitatea dintre utilizator si calculator, in mod grafic prin intermediul ecranului (display screen) si al creionului optic (light pen). In anii care au urmat, mai multe companii producatoare de automobile si avioane ca General Motors, Ford, Chrysler sau Lockheed s-au straduit sa isi puna la punct propriile sisteme CAD. Anii '90 reprezinta perioada in care rezultatele eforturilor de cercetare in domeniul CAD se maturizeaza, dezvoltarea noilor configuratii hardware si software aducaind multe schimbari in acest domeniu.
Initial, programele CAD au incercat sa eficientizeze cit mai mult proiectarea, contribuind la mutarea acesteia de la planseta la calculator, realizinduse o desenare asistata de calculator. Ulterior, au aparut bibliotecile de elemente standardizate (suruburi, piulite, etc) si diverse unelte (programe atasate) cu scopul de a rezolva activitatile de rutina din proiectare, toate realizate in 2D, iar finalitatea era realizarea desenelor de piesa si ansamblu. Trecerea la proiectarea (modelarea) 3D - realizarea obiectelor direct in trei dimensiuni, a condus la imbunatatirea productivitatii procesului de proiectare.
Aceasta a facut sa se schimbe si metodologia proiectarii, pornind de al reprezentarea reala a obiectului in 3D, spre realizarea proiectiilor (vederi si sectiuni) ce compun documentatia tehnica a obiactului (fig.1).Chiar si pentru o simpla piesa, crearea vederilor 2D dupa modelul solid 3D este mai rapida decit in desenarea clasica. Pentru majoritatea proiectantilor a fost un mare castig de a-si putea exprima conceptiile si ideile fata de un model virtual, pe cind a incerca de a incerca de a reproduce un model 3D mental in 2D, este mult mai dificil. Mai mult, datorita sistemelor existente la ora actuala pe piata, aceste modele pot fi vizualizate, analizate si modificate ca si cum ar fi obiecte reale.
Domeniul CAD este bine conturat in acest moment si este prezentat cu identitatea sa proprie in lumea IT. Piata de pachete soft destinate proiectarii asistate a devenit extrem de diversa, pe de o parte datorita progreselor rapide in domeniul hardware, pe de alta parte datorita cerintelor actuale ale proiectarii si fabricatiei. Sau conturat doua tendinte de dezvoltare in acest domeniu. Prima se refera la dezvoltarea unor aplicatii de larga generalitate (medii CAD) pentru diferite domenii, care ofera utilizatoruli elemente de baza, tehnicile, procedurile si facilitatile pentru realizarea proiectelor. Sunt deja bine-cunoscute mediile CAD, cum ar fi: AutoCAD, Autodesk Inventor, MicroStation, SolidWorks, SolidEdge, Pro/Engineer, Unigraphics, CATIA, etc...
GENERALITATI PRIVIND REPREZENTAREA SI COTAREA FLANSELOR
Flansele sunt placi, cu o forma geometrica diversa (circulara, patrata, triunghiulara, romboidala, ovala, speciale) si sunt folosite, de regula, pentru asamblarea conductelor, a tronsoanelor de conducte, a tuburilor, tevilor sau a altor piese care intra in componenta unor instalatii.
Dupa modul de executie exista :
-flanse care fac corp comun cu piesa;
-flanse care se asambleaza cu piesa, prin filetare, sudare sau alte procedee.
Reguli generale de reprezentare si
cotare
-Aceste tipuri de placi au o gaura centrala comuna cu cea a piesei din care face parte si sunt prevazute cu gauri de prindere prin intermediul carora se realizeaza fixarea pieselor cu ajutorul suruburilor sau prezoanelor.
In general, flansele se reprezinta in doua proiectii:
a) o sectiune longitudinala, prin
care se definesc grosimea flansei, natura gaurilor de prindere (strapunse sau
infundate, netede sau filetate) si modul de asamblare cu piesa ;
b) o vedere frontala (laterala) prin care se definesc forma flansei, numarul si dispunerea gaurilor de prindere.
O dimensiune constructiva importanta la flansele circulare, patrate si triunghiulare o reprezinta diametrul cercului purtator al centrelor gaurilor de prindere (centrele gaurilor de prindere sunt dispuse pe acest cerc), cerc cu centrul in centrul geometric al flansei, care se traseaza cu linie punct subtire.
La flansele patrate, triunghiulare, romboidale, dreptunghiulare, raza de rotunjire a colturilor este egala cu diametrul gaurii de prindere, centrul de racordare fiind comun cu centrul gaurii de prindere.
Din conditii de rezistenta, grosimea materialului cuprins intre gaura de trecere si marginea flansei trebuie sa fie cel putin egala cu raza gaurii de prindere.
Cand planul de sectiune nu trece prin gaurile de prindere, acestea se rabat pe planul de sectiune si se reprezinta cu linie punct subtire peste hasura.
Cand planul de sectiune nu trece prin gaurile de prindere, numai la flansele triunghiulare si patrate, se rabat pe planul de sectiune atat gaurile cat si colturile flansei, si se reprezinta
cu linie punct subtire.
Daca in vederea laterala
(frontala) exista o acoperire a flanselor de catre alte forme geometrice ale
piesei, sau pentru reducerea numarului de proiectii, atunci ele se pot
reprezenta simplificat ca in figura 5.2.
Pentru constructia grafica a unei flanse patrate trebuiesc urmate etapele :
a)trasarea cu linie punct subtire a cercului purtator al centrelor
gaurilor de prindere ;
b) reprezentarea celor patru gauri de prindere ;
c) trasarea arcelor de cerc corespunzatoare rotunjirii colturilor;
d) trasarea tangentelor exterioare comune arcelor de cerc, obtinandu-se flansa
patrata.
Pentru constructia grafica a unei flanse triunghiulare se respecta aceleasi etape ca la constructia flansei patrate cu precizarea ca aceasta flansa are numai trei gauri de prindere, asezate la 120- intre ele.
1. Talu D.L. Stefan, Autocad 2006. Proiectarea tridimensionala; Editura Mega, Cluj Napoca , 2007.
2. Dragomir Dumitru, Proiectare asistata de calculator pentru inginerie mecanica ; Editura Teora, Bucuresti 1996.
3. Simion Ionel, AutoCAD 2005 pentru ingineri; Editura Teora, Bucuresti, 2005.
5. Ghionea Ionut Gabriel-Proiectarea asistata de Calculator in 3 D cu AutoCAD; Editura Bren, Bucuresti2005.
, Desen tehnic cu AutoCAD , Editura Tehnopress, Iasi, 2006.
7. Simion Ionel, AutoCAD 2002 pentru ingineri; Editura Teora, Bucuresti, 2003.
8. www.softedu.ro
9. www.edu.ro
10. Iftenie Marta, Ghid de utilizare a programului AutoCAD, EDP, Bucuresti, 2007.
|
