CARBURAŢIA.CARBURATORUL ELEMENTAR CARBURAŢIA
Amestecul carburant admis în cilindrii motorului poate sa arda bine numai daca îndeplineste conditiile: este dozat în proportii determinate, în stare de vapori si este perfect omogen.
Dozajul amestecului carburant este proportia dintre cantitatile
de benzina &# 24124i83y 351;i de aer continute. Amestecul carburant teoretic
(perfect) pentru care arderea se face complet. este de
Randamentul
maxim al motorului se realizeaza la un amestec
carburant format din
Raportul dintre cantitatea de aer care ia parte efectiv la arderea si cantitatea de aer teoretica se numeste coeficient de exces de aer (l). Dupa acest coeficient, amestecul carburant poate fi: perfect, când l = 1: sarac, când l > 1 (daca l se numeste amestec saracit). si bogat, când l< 1 (pentru l 0,88 este un amestec îmbogatit).
Motorul functioneaza fara a depasi consumul specific de combusti
bil si fara ca puterea sa scada simtitor, când l
Vaporizarea benzinei este influentata de: depresiunea din cilindrii motorului, pulverizarea si temperatura amestecului carburant. Depresiunea din timpul admisiei se transmite prin colector la carburator si astfel aerul din atmosfera este aspirat cu o viteza mai mare sau mai mica, în functie de turatia motorului.
Pulverizarea benzinei se realizeaza cu ajutorul unei duze, numita pulverizator, amplasat în difuzor.
Când amestecul carburant nu este încalzit vaporii de benzina se vor condensa pe collector, înrautatind carburatia. Preîncalzirea amestecului poate fi facuta cu ajutorul gazelor arse înainte, în timpul sau dupa formarea lui, sau utilizând apa calda din sistemul de racire.
Omogenizarea amestecului este asigurata numai prin vaporizare si emulsionare. Emulsionarea începe în tuburile de emulsie si continua în difuzor datorita curentului de aer care vine în contact cu jetul de benzina, continua în camera de amestec si în camera de ardere a motorului.
CARBURATORUL ELEMENTAR
Dupa cum am mentionat anterior, amestecul carburant se prepara în carburator. Pentru întelegerea procesului de carburatie, se foloseste carburatorul elementar. Acesta functioneaza pe principiu pulverizarii benzinei ce se scurge pe teava unui pulverizator sub influenta depresiunii si care se amesteca cuaerul formând amestecul carburant.
Partile componente ale carburatorului elemental (fig.2) pot fi grupate în camera de nivel constant 1 si camera de amestec 7 cu difuzorul 6 si clape acceleratie 8
Fig. 2. Carburatorul elementar.
Camera de nivel constant 1 este ca un rezervor cu rolul de a mentine constant nivelul benzinei în carburator, cu ajutorul plutitorului 2: acesta este de o forma pris-matica sau cilindrica, din tabla subtire de alama sau din material plastic, gol în interior pentru a putea fi usor si a pluti deasupra benzinei, prevazut cu o supapa - acul de în-chidere 3 - care limiteaza cantitatea de combustibil ce intra prin orificiul conductei 10 n camera de nivel constant.
La motor, carburatorul se monteaza, în general, cu camera de nivel constant în fata pentru evitarea saracirii amestecului carburant la urcarea automobilului în rampa.
Dupa modul de comunicare cu atmosfera, camera de nivel constant poate fi di-recta (neechilibrata) si indirecta (echilibrata), legata printr-un tub cu racordul de intra-re a aerului în carburator (orificiul 9).
Camera de amestec 7 foloseste la amestecarea benzinei prin pulverizarca ei de catre aer datorita depresiunii create de piston si este asezata între difuzorul 6 si clapeta de admisie 6.
Difuzorul 6 este o piesa de forma tronconica, montata înaintea camerei de amestec (ajutaj divergent-convergent), care asigura depresiunea si deci mareste viteza aerului, pentru o pulverizare si vaporizare cât mai buna a benzinei. Unele carburatoare au în acest scop doua sau chiar trei difuzoare.
Jiclorul 4 - de forma unui dop
filetat are un orificiu calibrat prin care se scurge benzina din camera de
nivel constant în cea de amestec. Unele jicloare calibreaza trecerea
aerului spre camera de amestec. Jiclorul este montat la capatul interior
al unui tub portjiclor (jiclor înnecat) sau la capatul exterior al
pulverizatorului 5: extremitatea capatului pulverizatorului
depaseste camera de nivel constant cu 2-
Jiclorul, dupa functia lui, poate fi: principal, compensator, de mers încet (ralanti), de repriza, sau de aer etc.
Clapeta de admisie (acceleratie) 8, de forma unui disc de tabla este montata la iesirea din camera de amestec si face sa varieze sectiunea de trecere spre cilindrii mo-torului 12, reglând prin aceasta cantitatea de amestec carburant.
Carburatorul se monteaza pe flansa colectorului de admisie 11.
CLASIFICAREA CARBURATOARELOR
Dupa directia curentului de aer, în raport cu camera de amestec, sunt: carburatoare verticale cu curent ascendent, carburatoare verticale cu curent descendent (inversate) si carburatoare orizontale .
Motoarele automobilelor moderne folosesc, în general, carburatoare inversate datorita avantajelor ce le prezinta.
Dupa procedeul de compensare a amestecului carburant , pot fi: carburatoare cu dispozitiv de mers normal cu jiglor compertor (de tip Zenith)-carburatoare cu dispozitive mers normal cu frânare pneumatica (Solex. Weber etc.) - carburatoare cu dispozitiv de mers normal cu jiclor cu sectiune variabila si ac de dozare (Karter, Zenith-Stromberg. S.LJ. etc.).
Dupa numarul camerelor de amestec, sunt: cu o camera de amestec (simple, utilizate, în general, pentru motoare pâna la sase cilindri, cu doua camere de amestec (duble). pentru motoare pâna la sase cilindri, în V si cu patru camere de amestec (cvadruple) pentru motoare cu opt cilindri în V de mare putere, sau pentru automobile de curse.
Carburatoarele de orice tip trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte impuse de functionarea motorului în regim variabil: pornire usoara la orice temperature, mersul încet (ralantiul) la fel de bine la cald sau la rece. accelerari (reprize), prompte, amestec de putere maxima la apasarea pedalei de acceleratie pâna la capatul cursei, amestec carburant economic pentru regimul de functionare normal, repartizarea uniforma si egala a amestecului carburant pentru toti cilindrii, sa nu aiba sensibilitate fata de profilul drumului si pentru automobile speciale sa asigure deplasarea pe teren variat.
|
