ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI sI CERCETĂTII
COLEGIUL TEHNIC "ALEXANDRU ROMAN"
ALEsD - BIHOR
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVELUL 2 DE CALIFICARE
MESERIA: MECANIC AUTO
CONSTRUCŢIA sI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE
FRÂNARE CU ABS
ELEV ÎNDRUMĂTORI
PLEs GHEORGHE ing. MOŢI TATIANA
Sing. SOLCZI LUDOVIC
CUPRINS
Nota de fundamentare.......... ..... ...... ............................pag3
Cap. I. Introducere .......... ..... ...... .......... ..... ...... .pag4
Cap.II. Constructia si functionarea.......... ..... ...... ......pag8
Cap.III. Montarea si demontarea.......... ..... ...... ........pag12
Cap.IV Intretinere si reparatii.......... ..... ...... ............pag19
Cap.V Realizare si prelucrare a lucrarii...........................pag22
Bibliografie.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............pag23
NOTA DE FUNDAMENTARE
Ţinând cont de importanta transporturilor rutiere pentru economia nationala si dezvoltarea continua a acestui domeniu, mecanicul auto reprezinta veriga principala in activitatea de mentenanta a mijloacelor de transport rutier.
Datorita acestui fapt pregatirea pentru meseria în acest domeniu urmareste formarea profesionala a absolventilor astfel încât aceasta sa capete cunostinte si deprinderi practice ca sa le permita integrarea rapida în activitatea economica de profil.
Examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivelul II de calificare reprezinta o etapa terminala de pregatire prin realizarea unui proiect care permite aprofundarea unei teme specifice si realizarea practica a unei machete ca parte integrala a proiectului.
Ţinând cont de acest lucru eu mi-am ales pentru proiect lucrarea cu tema: "Constructia si functionarea sistemului de frânare cu ABS"deoarece consider ca reprezinta o posibilitate de perfectionare in ceea ce priveste constructia si functionarea acestei parti a automobilului.
Cap. I. Introducere
În acest proiect este vorba despre, sistemul de siguranta al frânari cu ABS. Acest sistem ajuta, la siguranta conducatorului auto cât si a pasagerilor. ABS este un sistem de frânare mai performant decât frânele simple. ABS nu permite blocarea rotii în cazul frânarilor bruste.
I.1.ROLUL ABS :
Sistemul ABS a fost creat pentru a ajuta conducatorul auto sa mentina controlul directiei si sa împiedice vehiculul sa derapeze în timpul frânarii.
Aparut la mijlocul anilor 1980, ABS-ul echipeaza acum din ce în ce mai multe vehicule, tendinta 20220q1614u fiind de a se impune ca echipament obligatoriu pe toate autovehiculele noi. Sistemul ABS are doua functii principale:
Repartitia electronica a frânarii între fata si spate, prin reglarea alunecarii rotilor spate
Prevenirea blocarii rotilor la frânare, prin reglarea independenta a alunecarii celor 4 roti.
Modularea frânarii asigurate de sistemul ABS este
independenta de efortul asupra pedalei de frâna. De aceea, în caz de
urgenta, este recomandat sa aplicati
asupra pedalei de frâna o presiune puternica si continua.
Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei.
Punerea în functiune
a dispozitivului ABS se manifesta printr-o pulsatie mai mult sau mai
putin puternica resimtita la pedala de frâna. Pe
carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta
de oprire este aproape aceeasi ca în cazul frânelor obisnuite. Pe
gheata sau pe zapada, dimpotriva, distanta de
oprire este mai lunga.
Frânarea si directia vehiculului
sunt limitate de forta de tractiune pe care pneurile o pot genera. Testele
au aratat ca pneurile de iarna reduc, în conditii de
carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui vehicul dotat cu
sistem de frânare ABS.
Instalând patru pneuri
de iarna în loc de doua, veti mentine o tractiune
egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti,
opriti si sa accelerati vehiculul în siguranta.
I.2.FUNCŢIONAREA SISTEMULI DE FRÂNARE CU ABS
Sistemul de frânare cu ABS impiedica blocarea rotii atunci când masina este frânata. ABS- ul a fost inventat si folosit pentru prima oara în aviatie la avioane pentru a reduce distanta de frânare si pentru a pastra directia chiar daca se frâneaza pe suprafete alunecoase. De la avioane a fost preluat de catre Mercedes si introdus pentru prima oara pe o masina de serie în anii '80 pe clasa S. Mercedes este unul din producatorii auto care tine aproape de tehnologia militara si cea aviatica. De-a lungul timpului au introdus sisteme în premiera care au fost preluate din aceste domenii.
ABS-ul este necesar dearece eficienta frânarii este foarte strâns legata de coeficientul de frecare dintre roata si suprafata de teren pe care evolueaza. Daca nu exista frecare sau daca aceata este foarte mica, frânarea nu se produce. Pe suprafetele alunecoase în momentul frânarii roata se blocheaza si atunci se pierde aderenta cu suprafata de rulare, iar comportamentul masinii nu mai poate fi controlat. Daca reusim sa nu blocam roata, reusim sa controlam comportamentul ei. Acesta este lucrul important care a dus la dezvoltarea ABS-ului.
Dupa parerea mea, ABS-ul a fost cea mai importanta inventie în domeniul auto dupa roata. De ABS se leaga functionarea a foarte multe sisteme cum ar fi: sistemul de control al stabilitatii (DSA, ESP, etc), sistemul de control al
tractiunii (ASR), sistemul de control al vitezei si de limitare al vitezei (CRUISE CONTROL) etc. Istoric vorbind exista mai multe sisteme ABS clasificate dupa mai multe criterii. Va dau doar câteva exemple: sistem ABS cu doua, trei sau patru canale; sistem ABS de generatia II, II, IV sau V. Prima clasificare se refera la numarul de senzori de turatie care sunt plasati pe rotile masinii. Cele cu 2 canale aveau plasati doar 2 senzori pe rotile din fata sau un senzor pe roata fata dreapta si unul pe roata fata stânga, cele cu trei canale aveau 2 senzori pe rotile fata si un senzor pe puntea spate care monitorizeaza toata puntea, iar cel cu 4 canale are 4 senzori, fiecare din senzori monitorizând cîte o roata. Cel mai raspîndit la ora actuala este sistemul cu 4 canale, iar la el s-au dezvoltat mai multe generatii în funtie de tipul de pompa si unitate de procesare.
Principiul de functionare este simplu si eficient. Fiecare senzor monitorizeaza câte o roata si când sesizeaza ca aceasta nu se mai invârte trimite semnal la calculator, care slabeste strângerea pe care o exercita placutele de frâna asupra discului sau tamburului permitând rotii sa se invârta si astfel sa-si pastreze aderenta dupa care când sesizeaza din nou miscare placute se strâng din nou pe disc sau tambur frânând roata. Daca senzorul sesizeaza din nou blocarea rotii se reia procesul. Dupa cum se vede procesul este unul pulsatoriu, iar pe anumite intervale de timp pulsatiile sunt neregulate. Fiecare etrier de frâna este comandat hidraulic printr-o conducta separata care vine din unitatea centrala de control. Având cîte un senzor pe fiecare roata si fiecare roata fiind comandata separat, atunci fiecare roata este
controlata individual si poate avea comportament diferit. De ex: daca senzorul de ESP sesizeaza în timpul unei frânari ca masina are tendinta de a se roti in jurul axei proprii datorita unor forte care apar, el va comanda frînarea rotilor din fata si spate pe diagonala astfel incît sa creeze un cuplu de forte de sens contrar celui care a destabilizat masina astfel anulând acel cuplu si restabilind traiectoria masinii. De unde pot aparea aceste forte? Gaditi-va ca rulati pe gheata sau zapada si a-ti frânat brusc. În timpul frânarii rotile întâlnesc asfalt fara zapada, dar numai riotile de pe partea dreapta, iar cele de pe stânga sunt în continuare pe zapada. Datorita acestui fapt masina se va destabiliza. Sistemul sesizeaza asta si nu va mai frâna rotile de pe dreapta in acest fel masina se redreseaza si nu-si va parasi traiectoria. Senzorii trimit semnale sub forma de impulsuri la unitatea centrala de control. În unitatea centrala de contrul exista un computer si o serie de electrovalve care camanda fiecare deschiderea sau inchiderea conductei care alimenteaza cu lichid de frâna etrierul rotii. Tot în aceasta unitate de comanda exista o pompa hidraulica care are rolul de a producepresiune în sitem. Sistemul fuctioneaza astfel: la apasarea pedalei de frâna se actioneaza în mod direct asupra etierului si începe procesul defrânare. În functie de informatiile primite de la senzori electrovalvele blocheaza conductele de frânare si nu mai permit lichidului sa circule catre etier, în aceste fel etierul nu mai este sub presiune si sistemul sea. Odata cu blocarea conductei de alimentare a etierului de deblocehaza un circuit de retur al lichidului. Totul se întâmpla la nivel de unitate centrala si este controlat automat de computer în funtie de: forta de apasare a pedalei de frâna, de cât timp este mentinuta pedala de frâna si de informatiile primite de la senzori sau de la alte sisteme ale masinii. La sistemele de generatie mai noua un parametru important de care tine seama computerul de ABS este viteza cu care se apasa pedala de frâna. În feleul acesta el sesizeaza situatiiele de urgenta si atunci când viteza de apasare a pedalei este mare computerul mentine si mareste presiunea în instalatia de frânare pentru perioada chiar daca s-a luat piciorul de pe frâna. Acesta este sistemul BAS Brake Assistant System în traducere Sistem de Asistare la Frânarea de Urgenta.
I.3.CLASIFICAREA :
Dupa tipul masini
Dupa tipul de actionare
I.4.ELEMENTE COMPONENTE
CAP.II CONSTRUCŢIA sI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE FRÂNARE CU ABS
Sistemul de frânare este compus din pompa centrala de frâna, servofrâna si frânele cu disc, pentru rotile anterioare, respectiv frânele cu tambur, pentru rotile posteroare. În functie de puterea motorului, automobilul poate fi echipat cu frâne cu disc si la rotile posterioare .Sistemul hidraulic de frânare este compus din doua circuite,care functioneaza în diagonala. Adica un circuit actioneaza frânele fata dreapta spate, stânga si celalalt actioneaza frânele fata, stânga spate dreapta. Prin aceasta, în cazul defectari unui circuit de exemplu din cauza neetanseitatii, automobilul poate fi frânat prin intermediul celui de-al doilea circuit de frânare, nefiind stabilitatea acestuia pe traiectoria de deplasare. Presiunea pentru ambele circuite de frânare este în pompa centrala de frâna , prin intermediul pedalei de frâna.
Rezervorul de lichid de frâna, care este dispus in compartimentul motorului, deasupra pompei centrale de frâna, alimenteaza întregul sistem de frânare cu lichid de frâna. Un nivel de lichid de frâna prea scazut în rezervor este ridicat la toate automobilele Opel ASTRA prin aprinderea unui bec de control în tabloul de bord.În orice caz, nivelul de umplere al rezervorului de lichid de frâna ar trebui verificat in mod regulat.
Servofrâna la modelele cu motoare pe benzina utilizeaza o parte din vacumul creat de motor în colectorul de aspiratie. La actionarea pedalei de frâna, forta de apasare este amplificata, prin intermediul unor supape. Deoarece la modelele cu motoare Diesel nu exista depresiune în colectorul de aspiratie, o pompa de vacuum montata în partea posterioara a chiuloasei creeaza depresiunea necesara functionarii servofrânei. Pompa de vacuum este antrenata de catre arborele cu came.
Frânele anterioare cu disc sunt dotate cu etrieri mobili. În acest caz, pentru apasarea placutelor de frâna pe disc este necesar un singur piston. La frâna posterioara cu disc exista doi etrieri ficsi. Pentru apasarea placutelor de frâna. În cazul etrierului fix, este nevoie de doua pistoane.
Frâna de mânaa este actionata prin intermediul unor cabluri si actioneaza asupra rotilor posterioare. La modelele cu frâne cu disc la puntea posterioara, sunt montati tambururi de frâna suplimentare în discurile de frâna pentru frâna de mâna. Acest lucru este necesar deoarece frâna cu disc nu se dovedeste a fi o frâna de stationare eficienta. Placutele de la frânele cu disc cât si sabotii de la frânele posterioare cu tambur se regleaza automat, astfel încât reglarea frânei rotilor posterioare devine necesara doar în cazul în care la reparatie s-a demontat sistemul de frânare. În functie de model si de echipare, modelele Opel ASTRA pot fi echipate si cu sistemul de antiblocaj a rotilor la frânare (ABS). Operatiunile descrise în continuare sunt valabile pentru toate modelele, indiferent daca sunt echipate cu sistem ABS sau nu.
La curatarea sistemului de frânare sunt antrenate particule de praf de material de frictiune. Acest praf poate fi daunator sanatatii. De aceea, a se avea gija ca la curatirea sistemului de frânare sa nu se inspire acest praf.
Placutele de frâna sunt descrise în cartea tehnica a automobiluiui (ABE), tipul ocestora fiind, în plus recomandat de catre uzina pentru fiecare model de automobil. De aceea se recomanda utilizarea de placute de frâna aprobate de OPEL. Acestea au un numar de aprobare KBA. Lucrarile la sistemul de frânare necesita o curatenie excesiva si un mod de lucru precis. În cazul în care lipseste experienta de lucru necesara, se recomanda efectuarea lucrarilor de catre un atelier service specializat.
Indicatie: în timpul rularii pe carosabil foarte umed se recomanda actionarea frânei din când în când, pentru a elibera discurile de frâna de impuritati. Prin forta centrifugala este aruncata apa de pe discurile de frâna însa ramâne un strat subtire de silicon, si resturi de cauciuc,de unsoare si de impuritati, care diminueaza efectul de frânare al acestora.
Daca se opreste automobilul dupa deplasarea pe timp de ploaie, în special în timpul iernii când exista sare antiderapanta pe carosabil, se recomanda actionarea frânei cu o forta mica pâna la oprire. Prin aceasta se determina uscarea discurilor de frâna si se evita coordonarea rapida a acestora.
Dupa montarea unor placute noi de frâna acestea trebuiesc rodate. Se efectueaza o deplasare de aproximativ 200 de km, în timpul careia trebuie sa se evite frânarile puternice.
Discurile de frâna corodate produc, la frânare un zgomot putenic, care nu poale fi îndepartat prin frânare mai lunga. În acest caz, trebuie înlocuite discurile de frâna.
Impuritatile depuse prin ardere pe placutele de frâna determina formarea de caneluri pe discurile de frâna. Prin aceasta se diminueaza efectul de frânare. În functie de model si echipare, automobilele OPEL ASTRA pot fi echipate cu un sistem antiblocare a rotilor la frânare(ABS)BOSCH. Montarea ulterioara a sistemului antiblocare nu este posibila.
Sistemul ABS este compus din 4 senzori de turatie dispusi la roti si dintr-un modul de comanda, care transmite semnalele senzorilor de turatie la modulatorul hidraulic. Acesta, la rândul sau, controleaza presiunea hidraulica din circuitele de frânare pentru fiecare roata în parte. La automobilele care sunt dotate cu
ETC(control tehnic al tractiunii),senzorii de
turatie de la roti ajuta ,simultan, si la
Sistemul ABS impiedica blocarea rotilor în caz de frânare puternica. Prin aceasta, se poate înca controla directia automobilului la o frânare completa.
Prin intermediul senzorilor de turatie dispusi la roti sa masoare viteza unghiulara a rotii. Cu ajutorul semnalelor de la fiecare senzor de turatie, modulul de comanda calculeaza o viteza medie, care corespunde într-o anumita masura vitezei automobilului. Prin compararea vitezei fiecarei roti cu viteza medie modulul de comanda recunoaste starea de functionare a fiecarei roti si poate determina daca una dintre roti urmeaza sa se blocheze.
Imediat ce o roata tinde sa se blocheze, presiunea lichidului de frâna din etrierul de frâna fiind foarte mare în comparatie cu propietatile aderente hidraulic mentine constan presiunea lichidului pe baza semnalelor de la modulul de comanda. Aceasta înseamna ca presiunea din etrierul de frâna nu creste chiar daca se actioneaza pedala de frâna mai puternic. Daca tendinta de blocare este mentinuta, presiunea lichidului este scazuta prin deschiderea unei supape de evacuare.
Însa numai intrata cat roata sa inceapa sa fie accelerata presiunea fiind apoi din nou mentinuta constanta.
Daca roata este accelerata peste o anumita limita presiunea este din nou crescuta cu ajutorul sistemului hidraulic însa nu mai mult decât presiunea de franare care este creata de catre sofer prin intermediul pedalei de frâna. Acest proces se repeta la fiecare roata în parte, în caz de franare puternica, pâna când pedala de frâna este eliberata respectiv cu putin înaintea opririi complete a automobilului(4 km/h).
Un comutator de siguranta în modulul electronic de comanda are rolul de a întrerupe automat functionarea sistemului ABS în cazul unei defectiuni(de ex.o fisura de cablu)sau în caz de tensiune redusa a bateriei de acumulatoare(sub 10,5 volti),acest lucru fiind indicat prin aprinderea becului de control al sistemului ABS,din bord.
Sistemul de frânare normal ramâne în functiune. Însa automobilul se comporta la frânare ca si când nu ar exista sistemul ABS.
CAP.III. MONTAREA sI DEMONTAREA
III.1,Demontarea si montarea placutelor de frâna
Se marcheaza, cu creta, pozitia jantei pe butucul rotii. Prin aceasta se înlesneste montarea rotii echilibrate în aceiasi pozitie
Se slabesc suruburile rotilor anterioare. Pentru aceasta trebuie ca automobilul sa se afle pe sol.
Se demonteaza clema de fixare de pe etrierul de frâna, cu ajutorul unei surubelnite
Se demonteaza cele 2 capace de protectie ale boltului de ghidare, cu ajutorul unei surubelnite.
Atentie: furtunul de frâna ramâne montat, altfel este necesara ventilarea sistemului de frânare. Se scoate carcasa etrierului de frâna împreuna cuplacuta interioara de frâna si se suspenda cu un cârlig de sârma de ansamblul amortizor-arc.Furtunul de frâna nu trebuie sa fie torsionat sau supus la întindere.
Se scoate placuta exterioara de frâna,prin exterior,din suport.
Se demonteaza placuta interioara de frâna de la pistonulde frâna.Placuta este fixata în piston cu o clema.
III.2 MONTAREA:
Atentie: a nu se actiona pedala de frâna când placutele de frâna sunt demontate, deoarece pistonul va fi scos din carcasa.
.Se curata suprafata de ghidare respectiv scaunul placutei în carcasa cu ajutorul unei perii de metal moale adecvate sau se sterge cu alcool, cu ajutorul unei cârpe. A nu se utiliza solventi pe baza de uleiuri minerale sau obiecte cu muchii ascutite.
.înaintea montarii placutelor, trebuie verificat discul de frâna daca prezinta canale, prin palparea cu degetele. Discurile de frâna cu canale pot fi rectificate(operatiune de atelier service),atâta timp cât au înca o grosime necesara.
.Se masoara grosimea discurilor de frâna
.Se verifica capacul antipraf de fisuri. Capacele
antipraf deteriorate trebuiesc înlocuite, deoarece impuritatile
infiltrate determina neetansarea etrierului de frâna.
Atentie: La comprimarea pistonului refuleaza lichid de frâna din pompa de frâna în rezervorul de compensare. A se monitoriza nivelul lichidului in rezervor, eventual se aspira lichidul de frâna cu ajutorul unui sifon.
CAP.IV INTREŢINERE sI REPARAŢII
În general întretinerea sistemului de frânare comporta operatii de verificare, de reglare si de control functional.
Întretinerea sistemului de actionare hidraulica cuprinde urmatoarele lucrari:
IV.1.Controlul etanseitatii instalatiei hidraulice consta în urmarirea nivelului lichidului în rezervorul pompei centrale si urmarirea presiunii în instalatie. Urmarirea nivelului lichidului în rezervorul pompei centrale la frânari repetate, pe loc, da posibilitatea sa se constate eventualele neetanseitati ale instalatiei. Daca nivelul scade, se urmaresc canalizatiile, racordurile flexibile, pompa centrala, cilindrii receptori, în scopul depistarii locului prin care se produc pierderile . La apasarea pedalei de frâna, nivelul lichidului scade în rezervorul pompei centrale, proportional cu jocul dintre saboti si tamburi, respectiv placute si disc. La eliberarea rapida a pedalei, nivelul scade cu înca 2-6 mm, datorita compensarii volumului retras al pistonului pompei cenrale, dupa care revine continuu în 2-3 secunde la nivelul initial, pe masura revenirii sabotilor(plachetilor) în pozitia de frânat. Urmarirea presiunii în instalatie da indicatii mai ales asupra modului de etansare a garniturii pistonului pompei centrale. În locul unui ventil de aerisire de la un cilindru receptor se monteaza un manometru de control de înalta presiune sau de joasa presiune. În cazul verificarii la presiune înalta, apasandu-se progresiv pedala, cresc continuu si indicatiile aparatului. Daca prin mentinera apasata a pedalei presiunea scade, garnitura pistonului pompei centrale nu etanseaza si lichidul returneza în rezervor. În cazul verificarii la presiune joasa, actionând usor pedala cu mâna, daca garnitura pompei centrale nu este corespunzatoare, pedala cedeaza pâna la podea, iar indicatiile manometrului scad. Daca se apasa asura pedalei, cand presiunea indicata de manometru este de (2,5.3) la eliberare, se constata:
la frâna cu tambur o presiune permanenta de (0,5.1,5) asigurata la supapa de dubla a pompei cenrale în scopul prevenirii aspiratiei de aer dupa frânare, pe la garniturile cilindrilor receptori.
la frânele cu disc, presiunea permanenta datorita solutiei de reglare automata a jocului daca presiunea permanenta este exagerata, cauzele pot fi: arcul pompei centrale este rupt, orificiul de compensare obturat, jocul dintre tija si piston este nul.
IV.2.Verificarea si completarea nivelului lichidului din rezervorului ponpei centrale. Nivelul lichidului în rezervor este necesar sa fie cuprins între reperele de maxim si minim ale acestuia. Datorita uzurilor garniturilor de frânare, nivelul lichidului în timpul exploatarii scade. Daca garniturile de frânare au o uzura avansata, este indicata a se complecta lichid pâna la nivel maxim.
Scaderea nivelului la frânari succesive este cauzata de scurgeri din circuit.
În general lichidul de frâna se înlocuieste la un intrerval de 2 ani. Culoarea maronie sau cenusie neagra indica degradarea în timp sau prin supra încalzire si, în acest caz, lichidul trebuie înlocuit. Lichidul trebuie sa fie limpede, de culoarea galbena-verzuie, uneori albastra.
IV.3.Verificarea si reglarea jocului dintre tija si pistonul pompei centrale.
Jocul dintre tija si pistonul pompei centrale trebuie sa se încalzeasca în limitele prescrise. Acest joc ofera certitudinea ca orificiul de compensare este întodeauna deschis când pedala de frâna este libera. Reglarea jocului se face astfel:se abeste contrapiulita, se roteste tija în articulatia cu furca pedalei pâna se obtine jocul prescris, apoi se asigura cu contrapiulita.
IV.4.Evacuarea aerului din instalatie. În cazul înlocuirii lichidului de frâna, în instalatie patrunde aer, care trebuie eliminat. Pentru evacuarea aerului din instalatie, initial, se complecteaza lichid din rezervor pâna la un nivel cu 10-15 mm sub marginea gurii de umplere. Se desurubeaza surubul 1, care are rol de capac, de pe cilindrul de frâna si în locul lui, în racordul 2, se însurubeaza niplul unui furtun de cauciuc, al carui cap liber se introduce înt-un vas în care se gaseste lichid de frâna. Racordul este de forma unui dop, care are doua orificii: 3 în lungul axului si 4 perpendicular pe ax. Prin aceste orificii, aerul, este scos în atmosfera. Pentru acesta, se desurubeaza racordul, cu doua rotatii, cu ajutorul unei chei hexagonale pentru a-l ridica de pe scaunul 5. Apasându-se pe pedala de frâna, o data cu lichidul se evacueaza si aerul, a carui prezenta se constata prin degajarea lichidului se evacueaza si aerul, care iese prin capatul furtunului. Apasarea pe pedala continua de câteva ori pâna ce în vas nu mai apar bule de aer. Mentionând, apoi, pedala apasata, se însurubeaza racordul pâna la refuz; se scoate furtunul de cauciuc si se însurubeaza la loc surubul. Aceasta operatie se repeta la toate rotile automobilului, de regula, începându-se cu roata cea mai îndepartata de pompa centrala.
IV.5.Reglarea jocului dintre saboti si tamburi. Jocul dintre saboti si tamburi se verifica si se regleaza, de obicei cu ajutorul unor came excentrice pe care se reazama sabotul. Se ridica automobilul de pe sol cu ajutorul unui cric, se scoate roata si prin fereastra de vizitare special prevazuta, cu ajutorul unui calibru, se masoara jocul dintre sabot si tambur. Jocul nu trebuie sa fie mai mre decât valorile indicate de fabrica constructoare (crca 0,25 mm);daca jocul este mai mare, se slabesc bolturile cu excentric, executându-se reglarea necesara.
IV.6.Verificarea uzurii garniturilor de frânare. La frânele cu tamburi, grosimea garniturii se masoara prin ferestrele de vizitare si reglaj, sau, în lipsa acestora, prin demontarea amburilor. La frânele cu disc, uzura garniturilor se apreciaza prin masurarea grosimii plachetilor cu o rigla, grosimea minima admisa este de 6 mm.
IV.7.Reglarea frânei de mâna. Aceasta reglare se efectueaza dupa reglarea frânei de serviciu, procedându-se astfel: se ridica partea din spate a autoturismului, se slabeste frâna de mâna, se desurubeaza piulutele tijei frânei de mâna, apoi, se strânge piulita pâna ce sabotii vin usor în contact cu tamburul, dupa care se blocheaza piulitele.
CAP.V REALIZAREA PRACTICĂ A LUCRĂRII
Am curatat ABS-ul cu benzina si apoi l-am sectionat cu flexul si apoi l-am vopsit cu culore neagra corpul ABS-ului iar partea sectionata am vopsit-o cu culore alba, pentru a fi mai vizibila.
Bibliografia:
Gh. Fratila, Mariana Fratila, St. Samoila
Automobile. Cunoastere . Editura didactica si pedagogica, R.A. Bucuresti.
Mihalache Stoleru, Florin Zafirescu, Nastase Campean, Dan Valtenu
Agenda Automobilului partea I . Editura tehnica Bucuresti 1984.
Mihalache Stoleru, Florin Zafirescu, Nastase Campean, Dan Valtenu
Agenda Autom Untaru,M s.a.Calculul si constructia autovehiculelor E.D.P Bucuresti 1982
Untaru M Potincu Gh Stoicescu A PeresGh Tabacu,1 Dinamica autovehiculelor pe roti ED.P , Bucuresti 1981
|
