CURS

DE PREGĂTIRE ÎN ZBOR

- PLANOARE MOTORIZATE -

Acest manual a fost aprobat în

Consiliul de Metodica si Siguranta Zborului

LISTA AMENDAMENTELOR

Amendamentele inscrise mai jos au fost incorporate in prezentul document.

CUPRINS

LISTA PRESCURTATA A EXERCITIILOR DE ZBOR

ETAPA I - a EXERCITIUL 1 - FAMILIARIZAREA CU PLANORUL MOTORIZAT (scoala cabinei)

Numar de exercitii = min. 1

Loc de desfasurare = la sol, la planorul motorizat

Timp = min. 0 ^H 30 ^MIN

LONG BRIEFING

Obiective:

intrarea în planorul motorizat;

explicarea amenajarii cabinei de pilotaj;

planorul motorizat, motorul si sistemele;

liste de verificari;

diferente atunci când se ocupa scaunul instructorului.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului :

actiuni în cazul unui incendiu la sol, în aer, la motor sau la sistemul electric;

cedari ale sistemelor, dupa cum sunt caracteristice tipului de planor motorizat;

exercitii de evacuare-localizare a iesirilor si a echipamentului de urgenta.

Mod de actiune:

Exercitiul se va executa la sol, la planorul motorizat, blocajele scoase si capacele de vizitare desfacute.

La sfârsitul sedintei, elevul trebuie sa cunoasca bine planorul motorizat, sistemele si echipamentele sale, datele si regimurile de lucru ale grupului motopropulsor, cabina planorului motorizat, dispunerea si functionarea aparatelor de bord, precum si amplasarea si functionarea diferitelor contacte si comenzi existente la bord.

La debriefing se vor arata fiecarui elev greselile facute si modul de corectare a lor.

Sedinta este condusa de catre instructorul de zbor, ajutat de mecanicul planorului motorizat.

Inaintea inceperii sedintei elevii trebuie sa se pregateasca individual la cunoasterea tuturor aparatelor de bord: parti componente, principiul de functionare si defectiuni.

explicarea amenajarii cabinei de pilotaj;

planorul motorizat, motorul si sistemele;

lista de verificari(check list);

controlul parasutei si ajustarea ei;

urcarea in cabina;

reglarea scaunului, palonierului si a centurilor si ajustarea lor.

CONTROLUL CABINEI:

verificare cupola: (fisuri ale plexiglasului), functionare sistem de zavorare, culisare libera a cupolei;

verificare functionare libera si completa a tuturor comenzilor;

verificare starea centurilor.

CONTROLUL EXTERIOR AL PLANORULUI MOTORIZAT:

Verificare aripa dreapta:

verificare jonctiune aripa-fuselaj: asamblare corecta, joc (prin miscari pe verticala ale varfului aripii), sigurantare;

verificare eleron, volet: deblocare, cursa completa, fara agatari, joc, stare sarniere;

verificare stare invelis aripa, volet, eleron.

Verificare fuselaj:

verificare stare invelis: eventuale deformatii, fisuri, lovituri, cutari.

verificare stabilizator si profundor: fixare, asigurare, joc (se verifica jocul ampenajului orizontal in ferura prin miscare lina a profundorului si jocul intre cele doua profundoare);

verificare compensator profundor, directie: functionare corecta si libera;

verificare stare invelis.

Verificare aripa stanga:

Identic cu verificarea aripii dreapta, in plus:

verificare prindere priza presiune totala.

Verificare tren de aterizare:

verificare stare generala: deformatii, jocuri, fisuri, blocari, murdarie;

verificare pneuri: vizual presiune si daca pata de contact este prea mare se masoara presiunea si daca este cazul se aduce la valoarea prescrisa; stare (uzura, taieturi, fisuri, deformari);

verificare amortizoare: stare, functionare.

Verificare elice:

se verifica daca ambele circuite de aprindere sunt decuplate;

verificare stare elice: suruburi si sarme de sigurantare slabite, avarieri sau fisuri in pale;

se verifica jocul unghiular al palelor;

verificare coif elice: fisuri, sigurantare;

se roteste elicea cu mana in sens normal de rotatie si se urmareste ca motorul sa prezinte compresie constanta fara zgomote neregulate si fara rezistenta la rotatie.

Motor:

se verifica daca circuitul de aprindere estet decuplat;

se scot capotajele, se verifica starea lor;

se verifica miscarea libera a cablului de comanda maneta gaz, a cablului de comanda maneta soc, a cablului de comanda clapeta aer admisie motor;

se verifica, la postul stanga, functionarea blocajului pentru maneta de gaz si pentru comanda pas elice;

se verifica miscarea libera a cablului de comanda al clapetei de racire motor si pozitiile clapetei de racire motor;

se verifica nivelul uleiului, se completeaza daca este nevoie, se urmaresc indicatiile din Manualul motorului;

se urmaresc eventualele scurgeri de combustibil,sau ulei; daca sunt scurgeri se depisteaza sursa scurgerilor si se remediaza;

se verifica starea esapamentului;

se verifica starea bateriei;

se verifica starea si fixarea fiselor si cuplajelor electrice;

se monteaza capotajele, se verifica siguranta prinderii.

EXERCITIUL 2 - PREGATIREA PENTRU ZBOR. ACTIVITATI DUPA ZBOR

Numar de exercitii = min. 1

Loc de desfasurare = la sol, la planorul motorizat

Timp = min. 0 ^H 30 ^MIN

LONG BRIEFING

Obiective:

controlul exterior;

controlul interior;

pozitia elevului, reglarea scaunului, centurilor si a comenzilor de zbor;

verificarea pornirii si a încalzirii motorului;

verificarea tractiunii;

verificarea reducerii si a opririi motorului;

parasirea planorului motorizat, parcarea, ancorarea si asigurarea securitatii;

completarea documentelor de dare la zbor si a celor de disponibilitate.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului :

Sedinta este condusa de catre instructorul de zbor ajutat de mecanicul planorului motorizat. La sedinta participa intreaga grupa de elevi. Sedinta cuprinde completarea documentelor de dare la zbor si a celor de disponibilitate.

Masuri de asigurare ce se iau inaintea pornirii motorului:

existenta unui extinctor in partea dreapta a aripii;

verificarea spatiului liber - sa nu existe fiinte sau obiecte in raza de actiune a elicei;

existenta calelor la roti;

Mod de actiune:

Exercitiul se executa la planorul motorizat, la sol, sub conducerea instructorului de zbor.

Procedurile de pornire vor fi în conformitate cu POH, cu check list-ul fiecărui tip de planor motorizat, precum si cu reglementarile aeronautice în vigoare.

Sedinta se va desfasura la planorul motorizat, la cale, cu planorul motorizat pregatit pentru pornire la sol.

Se va pune accentul pe buna cunoastere a planorului motorizat si a cabinei, a aparaturii de bord si a lucrului cu aceasta. Elevii din grupa de zbor vor intra pe rând în planorul motorizat, pe postul principal de pilotaj, instructorul ramânând pe postul sau de pilotaj, verificând cunostintele acestora si lamurind eventualele neclaritati, în special cele legate de exploatarea motorului, diagrama de pornire si încercare, regimuri, parametrii optimi si limitari. Se vor repeta, la rece, procedurile de urgenta, conform check list-ului.

La sfârsitul exercitiului, elevul va trebui sa cunoasca bine actiunile descrise mai sus, precum si toate specificatiile cuprinse la obiective.

La debriefing, instructorul va arata si va analiza cu fiecare elev eventualele sale lacune, explicând modul de efectuare corecta a procedurilor.

Controlul planorului motorizat:

echipamentul necesar zborului (parasute, harti, fise navigatie, informari aeronautice si meterologice, etc.);

controlul exterior, ca la exercitiul 1;

controlul cabinei, ca la exercitiul 1;

pozitia elevului, reglarea scaunului, centurilor si a comenzilor de zbor

se regleaza inaltimea scaunului si distanta palonierului;

se verifica functionarea flapsului si a frinei aerodinamice;

se verifica functionarea uniforma a franelor prin apasare;

se pune contactul general si contactele sectoarelor;

se verifica functionarea aparatelor pentru controlul functionarii motorului;

Pornirea si incalzirea motorului:

Dupa aprobarea data de organul de trafic se executa urmatoarele operatii:

Pornirea:

se cupleaza disjunctoarele;

se deschide robinetul de benzina;

se cupleaza intrerupatorul general;

se cupleaza pompa suplimentara de benzina (se aprinde lampa galbena);

comanda soc: motor rece - trasa, motor cald - impinsa;

se pune maneta de gaz la pozitia "mers in gol";

contact aprindere - cuplat

se tine mansa trasa;

se actioneaza butonul demaror timp de max. 10 secunde, dupa care urmeaza o perioada de racire de 2 minute;

se actioneaza maneta de gaz pana cand se obtine o functionare regulata la aproximativ 2500 rpm;

se verifica daca presiunea uleiului creste in 10 secunde. Cresterea turatiei motorului este permisa doar la valori constante ale presiunii uleiului de peste 2 bar.

Incalzirea:

se pune pasul elicei pe "pas mic";

se regleaza turatia motorului la 2000 rpm si se mentine aprox. 2 minute;

se mareste turatia motorului la 2500 rpm pana la atingerea temperaturii de 50⁰ C la ulei;

se verifica temperaturile si presiunile;

se verifica parametrii motorului conform diagramei de incercare;

se verifica circuitele de aprindere;

se verifica schimbarea pasului elicei.

EXERCITIUL 3 - EXERCITIU DE ZBOR ÎN ZONA (aclimatizare)

Durata unui zbor = min. 08 ^MIN

Numar de iesiri = 1-2

Înaltimea de zbor = 600 -1000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

verificarea cunostintelor elevului despre zonele de lucru, limitele lor, intrari/iesiri, înaltimi de zbor;

însusirea mesajelor si a modului de efectuare a convorbirilor radio, conform reglementarilor aeronautice în vigoare si ale aerodromului respectiv;

explicarea procedurilor normale.

Verificarea pregatirii din procedurile de urgenta asociate exercitiului:

pana de motor

în rulaj;

imediat dupa decolare;

în zbor (procedura de repornire);

Mod de actiune:

Zborul este executat ziua în conditii meteorologice normale (ZCMN) sau sub plafon.

La pregatirea preliminara instructorul si grupa de elevi vor pregati teoretic misiunea de zbor, incepand cu luarea in primire a aeronavei (controlul interior si exterior), instalarea startului, luarea aprobarilor de rulaj si de decolare (convorbiri radio); instructorul arata pe harta dispunerea zonelor de lucru , explica modul de intrare si iesire in aceste zone, situatii de urgenta ce pot sa apara si modul de rezolvare a lor, operatiuni de inchidere a activitatii de zbor.

Instructorul executa tot zborul, permitând elevului sa tina comenzile, însa fara a exercita presiune de control, pentru a putea simti modul de actiune al instructorului. Dupa obtinerea autorizarii, se intra si se aliniaza aeronava pe pista, efectuând operatiunile dinaintea decolarii prevazute de check list. Se initiaza decolarea, aratând elevului vitezele semnificative si evolutia planorului motorizat functie de acestea: accelerarea, rotirea, desprinderea, urcarea, lucrul cu flapsul (si trenul, daca este cazul).

La primirea aprobarii de decolare se slabesc franele si se duce motorul progresiv in plin mentinandu-se planorul motorizat pe directia reperului ales, cu ajutorul palonierului .

Ridicarea cozii se face prin ducerea lina a mansei in fata pana cand botul planorului motorizat coboara sub orizont aprox. 10 - 15 cm. Deslipirea se face la viteza de 85 km/h iar palierul la 1 - 2 m de sol. Cand planorul motorizat a atins viteza de 105 km/h se trage usor de mansa pentru a imprima o panta de urcare, mentinand directia pana la inaltimea de 50 m, unde se introduce flapsul, apoi se va modifica unghiul de panta corespunzator vitezei optime de urcare (105 km/h).

Se demonstreaza elevului modul de anulare a efectului componentei transversale a vântului pe panta de urcare, mentinând traiectoria planorului motorizat suprapusa peste prelungirea imaginara a axului pistei. Se urca pâna la înaltimea zonelor de lucru prevazuta în instructiunile de aerodrom, zburându-se pe un traiect care sa permita instructorului sa arate elevului pozitia reperelor specifice fata de aerodrom, limitele zonelor de lucru, modul de intrare si iesire din zone, precum si procedurile specifice de iesire / intrare din si în tur de pista (TP).

Se observa permanent parametrii si indicatiile aparaturii de bord, ca si convorbirile radio, pentru a avea un câmp imaginativ cât mai complet, actual si real al pozitiilor si evolutiilor celorlalte aeronave. Cu alte cuvinte, se practica activ circumspectia aeriana.

Tot începând cu acest zbor, se începe pregatirea elevului pentru o eventuala aterizare fortata în afara aerodromului, cerându-i sa aleaga un teren în vederea aterizarii si verificând buna alegere la coborâre.

Se procedeaza la implicarea gradata a elevului în pilotarea efectiva a planorului motorizat si în convorbirile radio, corectându-i greselile si atenuând eventuala sa crispare pe comenzi.

Se insista pe explicarea activa a operatiunilor de la virajul 3 pâna la oprirea din rulaj dupa aterizare.

Eventualele greseli ale elevului se analizeaza la debriefing.

Aclimatizarea in zbor in zona

La pregatirea preliminara instructorul si grupa de elevi vor pregati teoretic misiunea de zbor, incepand cu luarea in primire a aeronavei (controlul interior si exterior), instalarea startului, luarea aprobarilor de rulaj si de decolare (convorbiri radio); instructorul arata pe harta dispunerea zonelor de lucru, explica modul de intrare-iesire din aceste zone, situatii de urgenta ce pot sa apara si modul de rezolvare a lor, operatiuni de inchidere a activitatii de zbor.

Se vor preda elevilor cazurile speciale cele mai importante ce pot sa apara in timpul zborului.

Furaturi la decolare

In cazul in care furatura este pana la un unghi de 30⁰ se continua decolarea pe noua directie, corectandu-se apoi pe panta de urcare.

In cazul in care furatura este mai mare de 30⁰ se reduce motorul, se aduce planorul motorizat pe trei puncte daca se afla in rulaj pe doua puncte si se opreste evitand eventualele obstacole. Se ruleaza pana la start de unde se poate incepe o noua decolare numai cu aprobarea conducatorului de zbor .

Cuplul reactiv al elicei

Acesta face ca planorul motorizat sa preseze mai mult pe sol roata opusa rotirii elicei, ce are ca efect marirea fortei de frecare cu solul pe aceasta roata.

Spargerea unui cauciuc la decolare

In timpul rulajului pe trei puncte:

se reduce motorul;

se intrerupe decolarea, mentinand planorul motorizat pe directie cu ajutorul palonierului opus cauciucului spart si al franei, degajand pista.

In timpul rulajului pe doua puncte:

se forteaza decolarea mentinand planorul motorizat pe directia de decolare;

se executa un tur de pista normal;

se vine la aterizare vizand jumatatea pistei corespunzatoare cauciucului bun;

se redreseaza mai jos si se va lua contactul cu pista pe roata buna cu o usoara inclinare a planorului motorizat pe partea rotii bune, mentinand directia cu palonierul;

dupa ce viteza a scazut si planorul motorizat ia contact cu solul si cu roata sparta, se va mentine directia de rulaj cu palonierul presat pe partea rotii bune si cu frana presata, pana cand planorul motorizat se opreste.

Oprirea motorului in timpul luarii inaltimii

se impinge mansa in panta normala de coborare, asigurand viteza de planare;

se raporteaza la radio cazul special aparut si se comunica pozitia;

se escamonteaza trenul de aterizare (daca este cazul);

se scoate flapsul si se strang centurile de scaun;

se inchide robinetul de benzina si se taie contactele (general, magnetouri);

se aterizeaza fortat executand mici devieri stanga - dreapta, pentru evitarea obstacolelor;

inainte de a lua contact cu solul se sprijina mana stanga in bord.

Aterizarea fortata pe teren necunoscut

apare un incediu la bord;

se inrautateste situatia meteo;

apar alte cazuri ce nu permit continuarea zborului.

In vederea aterizarii pilotul alege cu privirea un teren cat mai potrivit ca dimensiuni, lipsit de obstacole si aproape de caile rutiere.

Se determina directia si sensul vantului si cu acesta din fata se vine la aterizare lundu-se urmatoarele masuri:

se asigura viteza de planare;

se raporteaza conducatorului de zbor hotararea luata si locul unde se aterizeaza;

se escamoteaza trenul de aterizare (daca este cazul);

se scoate flapsul pentru aterizare la inaltime mica;

se strang centurile de scaun;

se taie contactul general al magnetourilor;

se inchide robinetul de benzina;

se taie contactul general;

se deschide cupola cabinei;

EXERCITIUL 4 - EFECTUL COMENZILOR

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1

Înaltimea de zbor = 2000 - 3000 ft. (600 -1000 m)

LONG BRIEFING

Obiective:

functiile comenzilor de zbor primare, pentru înclinare laterala si revenire la orizontala;

efectul inertiei;

efectul vitezei;

efectul curentului produs de elice;

efectul tractiunii;

efectul compensarii comenzilor;

efectul flapsului;

controlul amestecului;

controlul încalzirii carburatorului;

actionarea încalzirii cabinei / sistemului de ventilatie;

supravegherea situatiei aeriene;

explicarea procedurilor normale.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

aterizari fortate;

fara motor;

cu motor;

profundor inoperant.

Mod de actiune:

Exercitiul se executa în zona, ZCMN.

Zborul este efectuat de catre instructor, care va arata elevului, conform pregatirii de la briefing, efectul comenzilor. Acestea vor fi actionate la început separat - urmarind cu atentie evolutia planorului motorizat, - apoi coordonat, dupa cum urmeaza: efectul mansei lateral si în profunzime; efectul palonierului; efectul manetei de gaze; efectul trimerelor asupra stabilitatii planorului motorizat în planul lor de actiune.

Reducând motorul pâna la viteza recomandata de POH si având grija ca aceasta sa nu fie depasita (dar nici atinsa viteza limita), va actiona flapsul în toate pozitiile sale, demonstrând atitudinea, modul de zbor si manevrabilitatea planorului motorizat în aceste configuratii, atât în zbor orizontal cât si în urcare / coborâre.

Progresiv, se implica elevul în preluarea si manevrarea comenzilor, pentru a se familiariza cu efortul, amplitudinea corecta, efectul si modul de actiune al acestora, obisnuindu-l sa le tina cu fermitate si sa le miste cu precizie si siguranta, coordonat si armonios si eliminându-i cu tact crisparea, miscarile gresite sau inutile. Mentinând aceasta strategie, instructorul îl va deprinde pe elev sa îsi formeze treptat stilul propriu de pilotaj, corect, eficient, degajat si ferm, ca unul din atributele de baza ale viitoarei sale profesii.

De asemenea, elevul este stimulat si ajutat sa poarte convorbirile radio si sa nu iasa din limitele zonei de lucru.

Pe tot parcursul zborului, instructorul îi va vorbi elevului, explicându-i actiunile sale, ratiunea si efectul acestora, solicitându-l sa îi raspunda si sa execute unele manevre pe care le va spori progresiv ca numar si importanta.

Aceasta metoda va pune bazele si îi va cultiva responsabilitatea si capacitatea de cooperare si actiune eficienta în cadrul echipajului, de asemenea un atribut fundamental al viitorului pilot profesionist.

La sfârsitul numarului de exercitii alocat, elevul va trebui sa cunoasca bine efectul si sa actioneze corect si coordonat comenzile planorului motorizat, fara greseli caracteristice majore.

Greselile elevului se vor analiza la debriefing, cu grupa sau individual, la aprecierea instructorului de zbor, explicând fiecarui elev cauzele acestora si modul de corectie.

EXERCITIUL 5 - RULAJUL

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1

Loc de desfasurare = pe caile de rulaj si pe pista

LONG BRIEFING

Obiective:

verificari înainte de rulaj;

pornirea, viteza în rulaj si oprirea;

manevrarea motorului;

controlul directiei si viraje (incluzând manevrele în spatii restrânse);

proceduri în zona de parcare si precautiuni;

efectele vântului si utilizarea comenzilor de zbor;

efectele suprafetei solului;

cursa directiei;

semnale utilizate de personalul de la sol;

verificarea aparatelor de bord;

supravegherea situatiei aeriene si proceduri de control ale traficului aerian;

explicarea procedurilor normale.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

spargerea unui cauciuc în rulaj / decolare;

aterizarea cu o roata a trenului principal dezumflata;

aterizarea cu roata de fata dezumflata.

Mod de actiune:

Practica si familiarizarea cu tehnicile rulajului, începe, de obicei, la primul zbor de antrenament al elevului.

Exercitiul se executa la sol, pe aerodrom, fie pe o cale de rulaj, fie chiar pe pista de decolare - aterizare, conform instructiunilor de aerodrom si a autorizarii date de catre organul de trafic local. (Desi se desfasoara pe sol, acest exercitiu este considerat exercitiu de zbor).

Dupa obtinerea aprobarilor de pornire si apoi de rulaj, instructorul demonstreaza elevului punerea planorului motorizat în miscare, urmarirea si respectarea semnalelor dispecerului de sol (daca acesta exista); ruleaza cu viteza mica, pentru a nu acrosa alte aeronave din vecinatate sau obstacole de pe sol, alegând cu grija traiectoria rulajului. La aeroporturi, se va rula numai pe axul caii de rulaj marcat pe pista, executând cu strictete si promptitudine autorizarile organului de dirijare la sol si confirmându-le. Se urmareste ca turajul motorului sa asigure racirea sa suficienta, ca si intrarea în functiune a generatorului.

Elevul va fi solicitat si implicat progresiv în conducerea planorului motorizat, instructorul urmarindu-l si corectâdu-i permanent tehnica de lucru.

Folosirea manetei de gaze nu se va face cu miscări bruste, deoarece acestea pot produce întreruperi ale motorului sau, în cazul motoarelor de tip boxer, chiar deteriorarea grava a sistemului de contragreutati a arborelui cotit. De asemenea, datorită cuplului elicei, apar devieri ale directiei de rulaj. Maneta de gaze este prevăzută cu un sistem de frictiune si blocare, care va permite deopotriva ajustarea optimă a deplasării sale, ca si ramânerea acesteia în pozitia setata, fara sa fie necesara tinerea permanenta a mâinii pe ea.

În timpul rulajului, datorită faptului că viteza este mică, se pot depăsi temperaturile maxime ale motorului. De aceea, este necesar ca timpul afectat operatiunilor la sol să se reducă la minimum.

Maneta de gaze va fi folosită astfel încât să se păstreze viteza de rulaj constantă. Viteza de rulaj este controlată primar cu maneta de gaze si secundar cu ajutorul sistemului de frânare. Numai când reducerea manetei de gaze nu este suficientă, se vor întrebuinta frânele.

Folosirea îndelungată a acestora poate duce la o supraincălzire.

Pe durata rulajului, se întrebuintează luminile de pozitie pentru localizare.

O întrebuintare îndelungată a turajelor mici, fără a se monitoriza aparatele aferente instalatiei electrice, poate conduce la o descărcare a bateriei de bord. Viteza de rulaj trebuie să fie relativ mică, apropiată de cea a unui mers de om grăbit. Se va recomanda elevilor ca, în timpul rulajului, să considere că nu au frâne. Acestea vor fi folosite numai atunci când este necesar.

Virarea în timpul rulajului se execută cu ajutorul palonierelor. Raza de viraj la sol se poate micsora pâna la o valoare egala cu ecartamentul, prin actionarea frânei pe partea dorita. Raza de virare va diferi, functie de mărimea cursei palonierului, precum si de tipul de siguranta, precis si corect aeronavă.

La expirarea numarului de exercitii alocat, studentul va trebui sa poata rula în, respectând întocmai procedurile indicate la aerodromul respectiv.

Greselile se vor analiza la debriefing.

EXERCITIUL 6 - LINIA DREAPTA ORIZONTALA

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 2

Înaltimea de zbor = 2000 - 3000 ft. (600 -1000 m)

LONG BRIEFING

Obiective:

fortele;

stabilitatea longitudinala si controlul în tangaj;

relatiile dintre forte în controlul tangajului;

stabilitatea laterala si pe directie (controlul înclinarii laterale si al echilibrului);

controlul atitudinii si al centrajului;

compensarea comenzilor (trimerarea);

reglari ale tractiunii si vitezele respective;

curbele tractiunii si rezistentei;

autonomie de zbor;

supravegherea situatiei aeriene;

erori frecvente;

explicarea procedurilor normale.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

functionarea neregulata a motorului sau diminuarea puterii:

ancrasarea bujiilor;

defectarea unui magnetou;

scaderea presiunii la ulei.

Mod de actiune:

Zborul se executa în zona, ZCMN.

Pentru o mai buna coordonare, se recomanda alegerea unui reper liniar vizibil si bine conturat (sosea, cale ferata, etc.), de-a lungul caruia sa fie executat acest exercitiu.

Progresiv, se trece la zborul drept si orizontal catre un reper punctiform, mentinând directia si înaltimea constante si anulând deriva produsa de vânt.

Instructorul demonstreaza mai întâi elevului modul de executare, dupa ce echilibreaza planorul motorizat cu ajutorul trimerelor, aratându-i pozitia corecta a botului pe linia orizontului, paralelismul aripilor cu solul, precum si fata de reperele laterale.

Se insista ca elevul sa priveasca preponderent la reperele exterioare, stabilind si corectând pozitia planorului motorizat în principal în raport cu acestea si numai secundar cu aparatele de bord. Chiar si în acest caz, este necesar sa se cunoasca foarte bine amplasarea si ordinea de urmarire a aparaturii de control zbor si motor, corectând informatia vizuala cu datele acestora.

Intrarea pe reperul liniar, la capete, se va face prin viraje orizontale de reaxare.

Elevul va fi solicitat sa preia progresiv controlul planorului motorizat, concomitent cu cresterea experientei si antrenamentului, pâna ce acesta stapâneste bine tehnica zborului orizontal.

Când instructorul apreciaza ca acest nivel este satisfacator, mareste progresiv volumul de sarcini la bord ale elevului, punând accent pe dezvoltarea atentiei distributive a acestuia, ca si a discernamântului prioritatilor.

La sfârsitul numarului de exercitii alocat, elevul va trebui sa poata aprecia singur pozitia planorului motorizat la un moment dat, atât dupa reperele exterioare cât si dupa instrumentele de bord si sa se corecteze prompt. Înaltimea va trebui sa nu varieze cu mai mult de 100 ft. fata de cea prescrisa, viteza cu nu mai mult de 5 kts. si directia (capul) cu nu mai mult de

La debriefing, instructorul va face o analiza amanuntita a zborului pentru elevii grupei sale, insistând pe greselile caracteristice ale fiecaruia dintre ei si pe modalitatile de remediere a acestora.

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 2

Înaltimea de zbor = 2000 - 3000 ft. (600 -1000 m)

LONG BRIEFING

Obiective:

forte;

- relatia între putere, viteza planorului motorizat si rata de urcare (curbele tractiunii la rata de urcare maxima);

efectul greutatii;

efectul flapsului;

considerente privind sistemul de propulsie;

efectul densitatii si altitudinii;

vitezele corespunzatoare unghiului optim si a ratei optime de urcare;

supravegherea situatiei aeriene;

regimurile motorului;

erori frecvente;

explicarea procedurilor normale.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

pana de motor în decolare, la diferite înaltimi;

aterizarea fortata în teren necunoscut;

Mod de actiune:

Zborul se executa în zona, ZCMN.

Începând cu panta de urcare dupa decolare, instructorul arata elevului atitudinea planorului motorizat fata de orizontul natural, reperele vizuale alese la decolare, ca si unghiul pe care îl fac aripile cu orizontul. Se fixeaza unghiul de panta functie de viteza recomandata pentru urcare si se atrage elevului atentia asupra diferentelor de atitudine dintre configuratia de zbor cu flaps scos si configuratia dupa escamotarea flapsului. La înaltimea de siguranta, se pune planorul motorizat la orizontala si se continua zborul pâna în zona, la nivelul inferior al acesteia, de unde se începe tema de zbor propriu-zisa. Instructorul mareste regimul motorului pentru urcare si pune planorul motorizat în panta pâna la viteza recomandata, cerând gradat elevului sa mentina atitudinea planorului motorizat, în principal functie de reperele vizuale alese si apoi functie de aparatele de bord (giroorizont, variometru, vitezometru, i.v.g.); de asemenea, îi arata modul de lucru cu trimerul profundorului si echilibrarea planorului motorizat pentru zborul în urcare, anularea efectelor vântului, precum si lucrul cu motorul. Se demonstreaza practic vitezele corespunzatoare unghiului optim de urcare - q_MAXu (cel mai mare câstig de înaltime pe cea mai scurta distanta), precum si a ratei optime de urcare - W_MAXu (cel mai mare câstig de înaltime în cel mai scurt timp).

Dupa îsusirea completa si stabila a zborului în urcare în linie dreapta cu flaps si fara flaps, se trece la zborul în urcare în viraj fara flaps si cu flaps, la început cu înclinari mici si - pe masura ce gradul de antrenament al elevului creste - din ce în ce mai mari, pâna la înclinarea maxima permisa si în conditiile recomandate de POH.

La expirarea timpului alocat exercitiului, instructorul începe coborârea, aratând si explicând elevului manevrele în coborâre, intrarea în tur de pista, calculul pantei de aterizare, aterizarea si rulajul, pâna la oprirea planorului motorizat.

La terminarea numarului alocat de exercitii, elevul trebuie sa stapâneasca bine zborul planorului motorizat în urcare în linie dreapta sau în viraj cu diferite înclinari, cu flaps si fara flaps, pâna la pragul atingerii vitezei limita, lucrul cu trimerul, pastrarea reperelor vizuale, coordonarea atitudinilor planorului motorizat cu aparatele de bord, respectarea regimurilor motorului si a parametrilor recomandati, convorbirile radio, pastrarea locului în zona.

Performantele minim acceptabile vor fi: mentinerea vitezei prescrise în limita a 5kts, controlul turajului in limita a 50 r.p.m. sau 1 inch Hg pe indicatorul presiunii la admisie; de asemenea, abilitatea de a contracara abaterea laterala ca efect a componentei laterale a vântului, ca si momentul creat de efectul giroscopic al elicei, de a lucra cu flapsul în limitele recomandate de POH, de a întelege, a selecta - functie de nevoi - si de a zbura conform unghiului optim de urcare sau a ratei optime de urcare.

La debriefing se vor analiza greselile fiecarui elev, insistându-se pe cauzele acestor greseli si pe modul de înlaturare a lor.

EXERCITIUL 8 - COBORÂREA

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 2

Înaltimea de zbor = 2000 - 3000 ft. (600 -1000 m)

LONG BRIEFING

Obiective:

- fortele;

- panta de coborâre, viteza, rata de coborâre;

- efectul flapsului si al frinei aerodinamice;

- efectul vântului;

- efectul masei;

- considerente privind sistemul de propulsie;

- coborârea cu tractiune asistata, putere/viteza, rata de coborâre;

- coborârea de la nivelul de croaziera;

- glisada;

- supravegherea situatiei aeriene;

- erori frecvente;

- explicarea procedurilor normale.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

- aterizarea fortata cu motor si fara motor;

- incendiu la bord în timpul zborului;

- introducerea si scoaterea din angajare;

- vria involuntara si scoaterea din vrie.

Mod de actiune:

Zborul se executa în zona, ZCMN.

Instructorul, asistat de elev, executa rulajul, alinierea, decolarea si urcarea în zona conform instructiunilor specifice ale aerodromului - pâna la înaltimea maxim admisa. Aici, reducând motorul, instructorul arata elevului atitudinea planorului motorizat în coborâre, respectând parametrii motorului si recomandarile POH referitoare la vitezele recomandate, limitari si performante.

Se vor executa pante de coborâre cu rata de coborâre constanta si cu viteza constanta, fara flaps si cu configuratii diferite ale flapsului, în linie dreapta si în viraj, marind progresiv unghiul de înclinare laterala pe masura cresterii gradului de antrenament al elevului, coordonând pozitia planorului motorizat fata de reperele vizuale exterioare cu aparatele de bord.

Se va executa, de asemenea, glisada pâna la limita specificata de POH, cu pastrarea elementelor glisadei (directie, viteza si înclinare), lasând progresiv controlul elevului, odata cu însusirea ei de catre acesta.

La expirarea timpului alocat exercitiului, instructorul începe coborârea, demonstrând eficacitatea frinei aerodinamice si explicând elevului manevrele în coborâre, intrarea în tur de pista, calculul pantei de aterizare si aterizarea, pâna la oprirea planorului motorizat.

La terminarea numarului alocat de exercitii, elevul trebuie sa stapâneasca bine zborul planorului motorizat în coborâre în linie dreapta sau în viraj cu diferite înclinari, cu flaps si fara flaps,cu frina aerodinamica si fara, pâna la pragul atingerii vitezei limita, glisada, lucrul cu trimerul, respectarea reperelor vizuale, coordonarea atitudinilor planorului motorizat cu aparatele de bord, respectarea regimurilor motorului si a parametrilor recomandati, convorbirile radio, pastrarea locului în zona.

Performantele minim acceptabile vor fi: mentinerea vitezei prescrise în limita a 5 kts, controlul turajului in limita a 50 r.p.m. sau 1 inch Hg pe indicatorul presiunii la admisie, mentinerea capului în limita a ; de asemenea, abilitatea de a contracara efectul de abatere al componentei laterale a vântului, ca si momentul efectului giroscopic al elicei, de a lucra cu flapsul în limitele recomandate de POH, de a întelege, a selecta - functie de nevoi - si de a zbura conform unghiului optim de urcare sau a ratei optime de urcare.

La debriefing se vor analiza greselile fiecarui elev, insistându-se pe cauzele acestor greseli si pe modul de înlaturare a lor.

EXERCITIUL 9 - VIRAJUL

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 2

Înaltimea de zbor = 2000 - 3000 ft. (600 -1000 m)

LONG BRIEFING

Obiective:

- fortele ce actioneaza în viraj;

- folosirea comenzilor;

- folosirea tractiunii;

- mentinerea înaltimii si atitudinii;

- viraje la nivele medii;

- viraje în urcare si în coborâre;

- viraje glisate / derapate;

- viraje cu iesire pe capul selectat (folosirea girocompasului si a busolei);

- supravegherea situatiei aeriene;

- explicarea procedurilor normale;

- erori frecvente si modul de remediere a acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului :

- cedarea comenzii profundor;

- functionarea neregulata a motorului;

- scaderea puterii motorului.

Mod de actiune:

Zborul se executa în zona, ZCMN.

Ca si la exercitiile precedente, instructorul, asistat de elev, efectueaza decolarea si urcarea în zona desemnata, lasând cât mai mult din sarcinile pilotajului studentului - functie de gradul de antrenament al acestuia - si intervenind oportun pentru corectarea eventualelor greseli.

În zona, instructorul arata si demonstreaza elevului importanta alegerii reperelor vizuale si folosirii liniei orizontului natural, pentru a putea efectua un viraj orizontal precis si corect de 90⁰, 180⁰, 360⁰, folosind comenzi coordonate; cu aprox. 30⁰ înainte de a ajunge pe reperul ales, se dau comenzi coordonate inverse intrarii în viraj, pentru scoaterea pe reper.

Se deprinde progresiv studentul cu mentinerea înclinarii si a razei de viraj constante - sau, cu alte cuvinte, a ratei constante a virajului orizontal - verificându-se si corectându-se permanent cu aparatele de bord: giroorizont, i.v.g., variometru, altimetru, vitezometru, indicator de cap precum si lucrul cu motorul.

O regula simpla, mansa atrage bila iar piciorul o respinge, este suficienta pentru a asigura un viraj corect. Când bila "cade" dintre repere, avem un viraj glisat iar când bila "se urca" peste repere, avem un viraj derapat.

Pe masura ce elevul stapâneste elementele virajului orizontal, i se permite marirea unghiului de înclinare pâna la limita permisa de POH, însa cu mentinerea elementelor constante pe tot parcursul virajului.

Elevul este stimulat pentru a-si observa si corecta singur greselile, cu comenzi adecvate si coordonate, dupa ce i se arata, de asemenea, virajele derapate si glisate (coroborarea perceptiilor fizice cu indicatiile aparatelor de bord). Se trece apoi, dupa acelasi algoritm, la efectuarea virajelor în urcare si coborâre, mentinând constanta rata vitezei verticale.

La expirarea timpului alocat exercitiului, instructorul începe coborârea, aratând si explicând elevului manevrele în coborâre, intrarea în tur de pista, calculul prizei de aterizare si aterizarea, pâna la oprirea planorului motorizat.

La terminarea numarului de exercitii alocat, elevul trebuie sa stapâneasca tehnica executiei corecte a virajelor orizontale, în urcare si în coborâre, sa îsi observe si sa îsi corecteze greselile principale.

La debriefing se vor analiza greselile fiecarui elev, insistându-se pe cauzele acestor greseli si pe modul de înlaturare a lor.

EXERCITIUL 10 A - ZBORUL LA VITEZE MICI

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 2

Înaltimea de zbor = min. 3000 ft. (min. 1000 m)

LONG BRIEFING

Obiective:

- pilotarea planorului motorizat la viteze mici: viteza limita si viteza de angajare + 10 kts. (18 km/h);

- pilotarea planorului motorizat la viteze mici: viteza limita si viteza de angajare + 4 kts. (8 km/h);

- zborul la viteze mici cu distragerea atentiei;

- efectele abaterii în configuratii în care marirea tractiunii ar determina schimbari importante ale compensarii;

- supravegherea situatiei aeriene;

- explicarea procedurilor normale;

- greseli frecvente si modul de remediere a acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului :

- scoaterea din angajare:

în stadiu incipient;

în stadiu avansat.

Mod de actiune:

Zborul se executa în zona, ZCMN.

Instructorul, asistat de elev, efectueaza manevrele de rulaj, aliniere, decolare si urcare în zona, permitându-i acestuia un grad de actiune conform stadiului sau de antrenament, atragându-i atentia si corectându-i prompt greselile.

În zona, odata ajuns la înaltimea de lucru prescrisa, atragându-i atentia elevului asupra comportamentului planorului motorizat, îl pune la orizontala, de preferinta în vânt si pe cât posibil, de-a lungul unui reper liniar vizibil si - din zbor în linie dreapta - , începe sa reduca motorul, deci viteza planorului motorizat, mentinând variometrul pe 0, prin tragerea concomitenta si gradata a mansei coordonata cu maneta de gaze, stabilind o rata de pierdere a vitezei de 5 km/h, suficienta pentru ca elevul sa aiba timp sa observe schimbarile de atitudine si comportamentul planorului motorizat.

Concomitent cu reducerea motorului, se compenseaza cuplul giroscopic al elicei cu palonierul, tinând bila la mijloc. Inainte de aparitia efectiva a simptomelor caracteristice ale lui I_cr., respectiv tremuraturi specifice ale planorului motorizat datorate desprinderii fileurilor de aer ale stratului limita, instabilitate si efect redus al comenzilor, va intra in functiune sistemul de avertizare (acustic si luminos).

Planorul motorizat se va mentine în aceasta zona de viteze cât mai mult, însa fara sa se ajunga la angajare ci de la aceasta viteza plus 5-10 km/h si apoi plus 20km/h, remarcând diferentele. Se va demonstra cresterea semnificativa a stabilitatii la scoaterea flapsului; de asemenea se va lucra cu trimerul profundorului pentru compensarea efortului pe mansa. Se va executa zbor în limita si în viraj, urmarind cresterea valorii lui V_cr. si relatia acesteia de proportionalitate cu unghiul b de înclinare al planorului motorizat.

Pe tot parcursul exercitiului, se vor avea în vedere, spre a nu fi depasite, limitele planorului motorizat specificate în manualul de zbor.

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 2 max.2

Înaltimea de zbor =min. 1000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

- caracteristicile angajarii;

- unghiul de incidenta;

- eficienta comenzilor în angajare;

- factori care influenteaza viteza de angajare:

* efectul flapsurilor;

* efectul tractiunii / masei / componentelor greutatii / factorului de sarcina;

- efectul dezechilibrului în angajare;

- simptomele angajarii;

- angajarea cu flapsul scos;

- regimul maxim de putere la urcare;

- necesitatea scoaterii din angajare;

- supravegherea situatiei aeriene;

- erori frecvente si modul de remediere a acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

- angajarea si scoaterea din angajare;

- vria involuntara si scoaterea din vrie;

- performante, limite si limitari ale planorului motorizat si motorului prevazute de POH.

Mod de actiune:

Zborul se executa în zona, ZCMN.

Instructorul executa decolarea si urcarea în zona, implicând cât mai mult elevul în pilotaj, ca si în coordonarea acestuia cu aparatele de bord. În zona, ca si la exercitiul precedent, instructorul alege directia de lucru, de preferinta în vânt si, pe cât posibil, de-a lungul unui reper liniar vizibil. Aici, stabileste o rata de pierdere a vitezei de 15-20 km/h, suficienta pentru ca elevul sa aiba timp sa observe schimbarile de atitudine si comportamentul planorului motorizat. Concomitent cu reducerea motorului, se compenseaza cuplul giroscopic al elicei cu palonierul, tinând planorul motorizat la orizontala si bila la mijloc (i.v.g.). Inainte de aparitia efectiva a simptomelor caracteristice ale lui I_cr., respectiv tremuraturi specifice ale planorului motorizat datorate desprinderii fileurilor de aer ale stratului limita, instabilitate si efect redus al comenzilor, va intra in functiune sistemul de avertizare (acustic si luminos). Se atrage atentia elevului asupra momentului la atingerea si depasirea lui I_cr, când planorul motorizat devine incontrolabil si cade fie în fata, fie pe o parte (daca bila nu este la mijloc, în partea palonierului mai apasat). În momentul caderii planorului motorizat, instructorul slabeste comenzile: mansa catre în fata iar daca planorul motorizat cade si înclinat, da picior si mansa înspre partea înclinarii. Miscarea este o însumare a celor trei comenzi si este cunoscuta de piloti prin expresia: "urmareste planorul motorizat cu comenzile". Odata cu marirea vitezei planorului motorizat în picaj, planorul motorizat devine din nou controlabil (fileurile se lipesc din nou pe profilul suprafetelor de comanda). Instructorul scoate din înclinare, apoi mareste regimul motorului si aduce planorul motorizat la orizontala. Instructorul insista asupra ordinii si a modului de manevrare a comenzilor, pâna ce este sigur ca elevul si-a însusit corect si stabil tehnica scoaterii din angajare si actioneaza prompt, eficient si coordonat în aceasta situatie.

Comenzile se dau cu atentie pentru a nu depasi V_A.

Daca planorul motorizat s-a angajat cu flapsul scos, imediat dupa restabilirea controlului se da comanda de escamotare, pentru a nu depasi V_FE .

De asemenea, planorul motorizat se poate angaja si cu motor, imprimându-i o panta de urcare accentuata. Acum este nevoie de un plus de atentie si promptitudine, deoarece, dupa atingerea si depasirea lui I_cr, planorul motorizat cade mai brusc si mai rapid. Comenzile de redresare vor trebui sa fie si ele mai prompte si mai hotarâte.

ATENTIE ! La scoatere, prima comanda va fi întotdeauna :

1) REDUCI COMPLET MOTORUL !

2) Se urmareste planorul motorizat cu comenzile;

3) Se opreste rotirea;

4) Se scoate din înclinare;

5) Se mareste regimul motorului;

6) Se aduce planorul motorizat la orizontala;

7) Se ia înaltime.

Pe tot parcursul exercitiului, se vor avea în vedere, spre a nu fi depasite, limitele planorului motorizat specificate în manualul de zbor.

Obiective:

- cauze, etape, autorotatia si caracteristicile vriei;

- limitarile planorului motorizat;

- supravegherea situatiei aeriene;

- erori frecvente si mod de remediere a acestora;

- explicarea procedurilor normale.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

- vria involuntara si scoaterea din vrie (studierea si discutarea).

Mod de actiune:

Zborul se executa în zona, ZCMN.

Instructorul executa decolarea si urcarea în zona, implicând cât mai mult elevul în pilotaj, ca si în coordonarea acestuia cu aparatele de bord. În zona, ca si la exercitiul precedent, instructorul alege directia de lucru, de preferinta în vânt si, pe cât posibil, de-a lungul unui reper liniar vizibil. Aici, stabileste o rata de pierdere a vitezei de 5-10 km/h, suficienta pentru ca elevul sa aiba timp sa observe schimbarile de atitudine si comportamentul planorului motorizat. Concomitent cu reducerea motorului, se compenseaza cuplul giroscopic al elicei cu palonierul, tinând planorul motorizat la orizontala si bila la mijloc (i.v.g.). Odata cu scaderea drastica a vitezei, semnalizarea acustica si luminoasa de avertizare a vitezei limita se va activa cu 10-20 km/h înainte de aparitia efectiva a simptomelor caracteristice ale lui I_cr., respectiv tremuraturi specifice ale planorului motorizat datorate desprinderii fileurilor de aer ale stratului limita, instabilitate si efect redus al comenzilor.

Acum, instructorul da comenzi hotarâte de vrie:

- palonier complet apasat în partea dorita;

- mansa trasa complet, fara bracarea eleroanelor.

Planorul motorizat se roteste lateral (în partea palonierului apasat) si în jos, într-o spirala abrupta.

Pentru a restabili controlul planorului motorizat si a iesi din vrie în stadiul incipient, instructorul da comenzi hotarâte de scoatere dupa o rotire de aprox. 90 , dupa cum urmeaza:

1) REDUCI COMPLET MOTORUL !

2) Palonier complet si hotarât în sens invers rotirii;

3) Mansa în fata, dincolo de pozitia neutra si fara a braca eleroanele.

La oprirea rotirii, comenzile se aduc în pozitia neutra, dupa care se mareste din nou regimul motorului si se trage de mansa pentru a aduce planorul motorizat la orizontala. Punerea planorului motorizat la orizontala se va face cu respectarea recomandarilor din MANUALUL DE ZBOR, privitoare la nedepasirea factorului de sarcina maxim admis, ca si a lui V_A si V_NE.

Se vor face intrari în vrie din diferite atitudini si situatii ce pot apare în zbor obisnuit: comenzi de scoatere din angajare incorecte sau întârziate, viraje incorecte, etc.

Progresiv, odata cu cresterea gradului de antrenament, se vor lasa comenzile elevului, eliminându-i eventualele miscari gresite.

La terminarea numarului de exercitii alocat, elevul trebuie sa poata executa intrarea (comandata de el însusi sau de instructor) si scoaterea din vrie în stadiu incipient, restabilind planorul motorizat cu miscari corecte, coordonate si oportune, atât în linie dreapta cât si în viraj, realizând si corectându-si singur greselile.

La terminarea exercitiului în zona, instructorul va implica elevul cât mai mult în convorbirile radio precum si în pilotarea planorului motorizat, la coborâre, intrare în TP, calculul prizei începând de la virajul 3 si pâna la aterizare.

Fiecare faza a zborului se va analiza atent si amanuntit la debriefing, cu toata grupa de zbor, conform cu greselile fiecarui elev, pentru a mari eficienta însusirii tehnicii de executare a acestui exercitiu.

Durata unui zbor = 0 ^H 05 ^MIN

Numar de iesiri = min. 10 - max. 15

Înaltimea de zbor = 200 m

LONG BRIEFING

Obiective:

- factori care afecteaza distanta de rulare la decolare si începutul urcarii;

- efectul vântului (incluzând componenta laterala);

- efectul flapsului (incluzând decizia de folosire si valoarea admisa);

- efectul suprafetei solului si a gradientului asupra rulajului de decolare;

- verificari înainte de decolare;

- procedura ATC înainte de decolare;

- exercitii de rutina pe timpul si dupa decolare;

- considerente asupra rotii de coada (unde este cazul);

- explicarea procedurilor normale;

- greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

- întreruperea decolarii;

- cedarea motorului dupa decolare;

- supravegherea situatiei aeriene si proceduri ATC;

- erori frecvente.

Mod de actiune:

Zborul se executa ZCMN; vizibilitatea orizontala asigura vederea optima a terenului de aterizare din orice punct al TP.

Dupa obtinerea autorizarii, instructorul intra si aliniaza aeronava pe pista, efectuând operatiunile dinaintea decolarii prevazute de check list. Se initiaza decolarea, aratând elevului vitezele semnificative si evolutia planorului motorizat functie de acestea: accelerarea, rotirea, desprinderea, urcarea, asigurarea vitezei în panta de urcare, lucrul cu flapsul (si trenul, daca este cazul), coordonarea atitudinii planorului motorizat cu aparatele de bord (vitezometru, giroorizont, i.v.g., variometru), evitarea înclinarii pe panta, care duce la abaterea planorului motorizat de pe directie.

Se demonstreaza elevului modul de anulare a efectului componentei transversale a vântului pe panta de urcare, mentinând traiectoria planorului motorizat suprapusa peste prelungirea imaginara a axului pistei, ca si vitezele corespunzatoare unghiului optim de urcare precum si a ratei optime de urcare.

La înaltimea prescrisa de instructiunile de aerodrom, se pune planorul motorizat la orizontala, se ia reper si se executa virajul 1 de 90⁰. Se continua zborul la orizontala pe latura a doua a TP (crosswind leg) pâna la virajul 2, care se face tot de 90⁰, la orizontala.

La terminarea temei propriu-zise a exercitiului, instructorul va implica elevul cât mai mult în convorbirile radio precum si în pilotarea planorului motorizat în TP în continuare, pe latura mare (downwind leg), calculul prizei începând de la virajul 3 si pâna la aterizare.

Se procedeaza cu discernamânt la implicarea gradata a elevului în pilotarea efectiva a planorului motorizat, corectându-i greselile si eventuala crispare pe comenzi.

La terminarea numarului de exercitii alocat, elevul trebuie sa demonstreze ca poate executa, în limita standardelor de siguranta, decolarea, zborul în panta de urcare, mentinerea planorului motorizat la orizontala si ajustarea regimului motorului, alegerea locului si executarea virajului 1 si virajului 2, orizontale si de 90⁰, locul si lungimea laturii a doua.

Greselile se vor analiza la debriefing, cu toata grupa de zbor.

EXERCITIUL 12 B - TURUL DE PISTA, APROPIEREA SI ATERIZAREA

Durata unui zbor = 0 ^H 05 ^MIN

Numar de iesiri = min. 55 - max. 85

Înaltimea de zbor = 200 m

LONG BRIEFING

Obiective:

- latura mare, latura mica a turului de pista, apropierea - pozitii si exercitii;

- factori care influenteaza apropierea finala si rulajul la aterizare;

- influenta masei;

- influenta altitudinii si a temperaturii;

- influenta vântului;

- influenta flapsurilor si a frinelor aerodinamice;

Aterizarea:

- influenta starii suprafetei si a înclinarii pistei asupra rulajului la aterizare;

Tipuri de apropieri si aterizari:

- cu motor si fara motor;

- cu vânt lateral;

- fara flapsuri (la un stadiu corespunzator al cursului);

- planare;

- teren scurt;

- teren moale;

- specificul planoarelor motorizate cu bechie (daca este cazul);

- apropiere întrerupta;

- manevrarea motorului;

- constientizarea efectelor turbulentei de siaj;

- constientizarea efectelor fenomenului de forfecare al vântului;

- situatia traficului aerian si proceduri de control al traficului aerian;

- aterizare întrerupta (go around);

- accentuarea în mod special asupra supravegherii spatiului aerian;

- explicarea procedurilor normale;

- erori frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

- pana de motor în toate fazele zborului.

Mod de actiune:

Zborul se executa ZCMN; vizibilitatea orizontala asigura vederea optima a terenului de aterizare din orice punct al TP.

Prima parte a TP se va executa conform specificatiilor de la Exercitiul 12; instructorul solicita elevului sa execute toate sarcinile principale sub supravegherea sa, fiind de presupus ca acestea sunt deja însusite.

Începând cu virajul 2, instructorul arata elevului modul de executare a laturii mari a TP (downwind leg), reperele pentru mentinerea directiei si a paralelismului cu pista (anularea efectelor laterale ale vântului), convorbirile radio, lucrul cu trimerele, confruntarea reperelor vizuale cu aparatele de bord (indicator de cap sau / si compas magnetic, altimetru, i.v.g., giroorizont). La traversul T-ului - sau, daca traficul radio nu permite, pâna la virajul 3 - se cere permisiunea de aterizare.

Se arata elevului modul de alegere al locului virajului 3, sau virajul de baza, în functie de procedura publicata, ca si de conditiile concrete momentane (vânt, prioritati de trafic, indicatiile organului de trafic, etc.), care pot determina si ca acest viraj sa fie mai mare sau mai mic de 90⁰, modificând astfel directia si lungimea laturii de baza (base leg).

Virajul 4 va fi, în consecinta, mai mic sau mai mare de 90⁰, marimea acestuia, locul de începere si unghiul de înclinare b în viraj fiind determinate de conditiile concrete momentane de trafic si vânt. La terminarea acestui viraj, planorul motorizat trebuie sa fie axat pe directia pantei de aterizare (final approach leg). Daca distanta pâna la pragul pistei (treshold) este prea mare, se va mai zbura pe directie la orizontala, pâna la locul optim de începere a coborârii, cu toate fazele acesteia: apropierea initiala (portiunea superioara a pantei de coborâre), apropierea finala (portiunea inferioara a pantei de coborâre), redresarea si îndulcirea (la aprox. 5 - 7 m fata de sol) si filarea (0,5 - 1,5 m fata de sol). Corectarea vitezei pe panta se face marind sau micsorând turajul motorului. Efectele vântului lateral se vor corecta cu miscari coordonate de mansa si palonier, pastrând unghiul de planare constant. Daca, pâna la înaltimea de 50 m fata de sol, se constata ca pista nu este libera, pilotul ia decizia de ratare.

La înaltimea de filare, planorul motorizat va zbura paralel cu solul si se va aduce cu axul longitudinal în axul pistei sau paralel cu acesta. Privirea elevului în filare este în fata la 20 - 30 m si lateral stânga, sub un unghi de 15⁰ - 20⁰ fata de axul longitudinal al planorului motorizat. Pentru luarea contactului cu solul, mansa se trage lin si complet spre înapoi,cu frina aerodinamica complet scoasa.

Dupa aterizare, se mentine planorul motorizat pe directie, pâna ce viteza este cea de rulaj, întrebuintând frânele cu moderatie si respectând prevederile manualuluide zbor. La aceasta viteza se mareste turajul motorului si se degajeaza pista, rulându-se fie la linia de schimb, fie la start pentru decolare.

De la un anumit grad de antrenament, la comanda instructorului sau a CZ, se vor executa decolari în continuare (touch and go).

La decolarea în continuare, se fixeaza flapsul pentru decolare si, la aprobarea CZ , se decoleaza.

La expirarea numarului de exercitii alocat, elevul trebuie sa stie sa execute legat toate elementele TP, respectiv decolarea, urcarea, zborul pe traiectul TP, esalonarea, calculul prizei de aterizare si aterizarea, precum si sa-si corecteze eventualele greseli; tot zborul, convorbirile radio si manevrele necesare vor fi executate de catre elev, sub conducerea si supravegherea instructorului.

EXERCITIUL 13 - SITUATII DE URGENTA

Durata unui zbor = 0 ^H 05 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1 - max. 3

Înaltimea de zbor = 200 m

LONG BRIEFING

Obiective:

factori care influenteaza apropierea finala si rulajul la aterizare;

influenta masei;

influenta altitudinii si a temperaturii;

influenta vantului;

influenta flapsurilor;

Aterizarea:

influenta starii suprafetei si a inclinarii pistei asupra rulajului la aterizare;

Tipuri de apropieri si aterizari:

cu motor si fara motor;

cu vant lateral;

fara flapsuri (la un stadiu corespunzator al cursului);

planare;

teren scurt;

teren moale;

specificul planoarelor motorizate cu bechie (daca este cazul);

apropiere intrerupta;

manevrarea motorului;

constientizarea efectelor turbulentei de siaj;

constientizarea efectelor fenomenului de forfecare al vantului;

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

Mod de actiune:

Zborul se executa ZCMN vizibilatea orizontala asigura vederea optima a terenului de aterizare din orice punct al TP.

Dupa obtinerea autorizarii, instructorul intra si aliniaza aeronava pe pista, efectuand operatiunile dinaintea decolarii prevazute de check-list.Se initiaza decolarea, aratand elevului vitezele semnificative si evolutia planorului motorizat functie de acestea: accelerarea, rotirea, desprinderea, urcarea, asigurarea vitezei in panta de urcare, lucrul cu flapsul ( si trenul daca este cazul), coordonarea atitudinii planorului motorizat cu aparatele de bord (vitezometru, giroorizont, i.v.g., variometru), evitarea inclinarii pe panta, care duce la abaterea planorului motorizat de pe directie.

Se demonstreaza elevului modul de anulare a efectului componentei transversale a vantului pe panta de urcare, mentinand traiectoria planorului motorizat suprapusa peste prelungirea imaginara a axului pistei, ca si vitezele corespunzatoare unghiului optim de urcare precum si a ratei optime de urcare.

La inaltimea prescrisa de instructiunile de aerodrom, se pune planorul motorizat la orizontala, se ia reper si executa virajul 1 de 90^0. Se continua zborul la orizontala pe latura a doua a TP pana la virajul 2, care se face tot de 90⁰, la orizontala.

La terminarea exercitiului propriu-zis, instructorul va implica elevul cat mai mult in convorbirile radio precum si in pilotarea planorului motorizat in TP in continuare, pe latura mare, calculul prizei incepand de la virajul 3 si pana la aterizare.

Începând cu virajul 2, instructorul arata elevului modul de executare a laturii mari a TP (downwind leg), reperele pentru mentinerea directiei si a paralelismului cu pista (anularea efectelor laterale ale vântului), convorbirile radio, lucrul cu trimerele, confruntarea reperelor vizuale cu aparatele de bord (indicator de cap sau / si compas magnetic, altimetru, i.v.g., giroorizont). La traversul T-ului - sau, daca traficul radio nu permite, pâna la virajul 3 - se cere permisiunea de aterizare.

Se arata elevului modul de alegere al locului virajului 3, sau virajul de baza, în functie de procedura publicata, ca si de conditiile concrete momentane (vânt, prioritati de trafic, indicatiile organului de trafic, etc.), care pot determina si ca acest viraj sa fie mai mare sau mai mic de 90⁰, modificând astfel directia si lungimea laturii de baza (base leg).

Virajul 4 va fi, în consecinta, mai mic sau mai mare de 90⁰, marimea acestuia, locul de începere si unghiul de înclinare b în viraj fiind determinate de conditiile concrete momentane de trafic si vânt. La terminarea acestui viraj, planorul motorizat trebuie sa fie axat pe directia pantei de aterizare (final approach leg).

Daca distanta pâna la pragul pistei (treshold) este prea mare, se va mai zbura pe directie la orizontala, pâna la locul optim de începere a coborârii, cu toate fazele acesteia: apropierea initiala (portiunea superioara a pantei de coborâre), apropierea finala (portiunea inferioara a pantei de coborâre), redresarea si îndulcirea (la aprox. 5 - 7 m fata de sol) si filarea (0,5 - 1,5 m fata de sol). Corectarea vitezei pe panta se face marind sau micsorând turajul motorului sau cu ajutorul frinei aerodinamice.

Efectele vântului lateral se vor corecta cu miscari coordonate de mansa si palonier, pastrând unghiul de planare constant. Daca, pâna la înaltimea de 50 m fata de sol, se constata ca pista nu este libera, pilotul ia decizia de ratare.

La înaltimea de filare, planorul motorizat va zbura paralel cu solul si se va aduce cu axul longitudinal în axul pistei sau paralel cu acesta. Privirea elevului în filare este în fata la 20 - 30 m si lateral stânga, sub un unghi de 15⁰ - 20⁰ fata de axul longitudinal al planorului motorizat. Pentru luarea contactului cu solul, mansa se trage lin si complet spre înapoi, în asa fel încât aterizarea sa se faca pe rotile trenului principal, (sau pe trei puncte, în cazul avioanelor cu roata de bechie), având amortizorul rotii de fata destins. Pozitia "cu roata de fata sus" nu trebuie exagerata, pentru a nu lovi solul cu coada planorului motorizat.

Dupa aterizare, se mentine planorul motorizat pe directie, pâna ce viteza este cea de rulaj, întrebuintând frânele cu moderatie si respectând prevederile manualului de zbor.

La aceasta viteza se mareste turajul motorului si se degajeaza pista, rulându-se fie la linia de schimb, fie la start pentru decolare.

De la un anumit grad de antrenament, la comanda instructorului sau a CZ, se vor executa decolari în continuare (touch and go).

La decolarea în continuare, se fixeaza flapsul pentru decolare si, la aprobarea CZ, se decoleaza.

La expirarea numarului de exercitii alocat, elevul trebuie sa stie sa execute legat toate elementele TP, respectiv decolarea, urcarea, zborul pe traiectul TP, esalonarea, calculul prizei de aterizare si aterizarea, precum si sa-si corecteze eventualele greseli; tot zborul, convorbirile radio si manevrele necesare vor fi executate de catre elev, sub conducerea si supravegherea instructorului.

Situatii dificile ce pot sa apara:

OPRIREA MOTORULUI

(a) Oprirea motorului in timpul decolarii, distanta suficienta pentru aterizare

(b) Oprirea motorului in timpul decolarii, distanta insuficienta pentru aterizare normala

mansa - se impinge usor pana la zbor in palier;

- robinet benzina - inchis;

- contact aprindere - taiat;

- trenul de aterizare - escamotat (daca este cazul);

FOC SAU FUM

Functie de situatie se va proceda in felul urmator:

(a) La sol - robinet benzina - inchis; - maneta de gaz - in plin; - dupa oprirea motorului, contact aprindere - taiat; - intrerupator general - taiat;

- se actioneaza extinctorul portabil;

AVERTIZARE: NU SE REPORNESTE MOTORUL, dupa stingerea incendiului. Se depisteaza cauza incendiului.

(b) In timpul decolarii

Se procedeaza ca la punctul (a) si, in plus, se vor respecta si indicatiile de la punctul 1 (oprirea motorului).  

(c) In zbor - robinet benzina - inchis; - maneta de gaz - in plin.

Dupa oprirea motorului:

- contact aprindere - taiat; - pas elice - mic sau drapel - daca are rezerva de timp - se aduce elicea la orizontala;

- intrerupator general - taiat; - aterizare - pe primul teren posibil (utilizabil);

- la sol - se actioneaza extinctorul portabil.

AVERTIZARE Zborul pana la aterizare se va efectua glisat pentru a devia flacara (daca exista).

NU SE REPORNESTE MOTORUL,dupa stingerea incendiului. Se depisteaza cauza incendiului.

3. ZBOR PLANAT - maneta de gaz - mers in gol;

- contact aprindere - taiat; - finete maxima - viteza de cadere la finetea maxima

ATENTIONARE: Intrerupatorul general al bateriei ramane cuplat (pentru ceilalti consumatori: radio, aparate bord, etc.). - volet - 0⁰ - clapeta racire motor - inchisa

- tren de aterizare - sus

4. ATERIZARE FORTATA

(a) Considerente generale

Aterizarea in conditii deosebite (teren necunoscut) cere o recunoastere (apreciere) din aer a terenului (aprecierea denivelarii, duritatii, directiei vantului, starii vegetatiei, lungimii, etc.) pentru a se proceda in conformitate cu posibilitatile oferite de teren.

O planare uniforma si un contact lin cu solul la aterizare se va realiza la viteza minima

(b) Aterizarea cu o roata dezumflata

Daca la aterizare aeronava are tendinta de deviere (fara o cauza aparenta), aceasta este dovada dezumflarii unei roti.

Pilotul va mentine aeronava pe directie, utilizand eleroanele si palonierul iar dupa micsorarea vitezei (cand eficacitatea suprafetelor de comanda scade) prin franarea cu precadere a rotii in stare buna.

(c) Aterizarea cu trenul de aterizare defect (sistemul de escamotare)

Daca prin sistemul de semnalizare (luminos si sonor) pilotul este avertizat ca trenul nu s-a zavorat corect in pozitia scos, va repeta operatia de scoatere a trenului mai energic.

NOTA:

Se poate verifica vizual daca zavorul manetei de comanda escamotare tren de aterizare este in pozitie corecta.

Daca dupa repetarea operatiei semnalizarea nu este certa - caseta rosie este aprinsa, se va proceda in felul urmator:

- tren - pozitia scos;

- motor - oprit;

- elice - pas mic sau drapel;

la orizontala (prin actionarea demarorului);

- contact cu solul - lin.

(d) Aterizarea "pe burta" - cu motorul oprit

- elice - pas mic sau drapel;

- la orizontala;

- volet - pt.aterizare;

- contactul cu solul la viteza minima (85-90 km/h), cat mai lin posibil.

In aceasta situatie structura nu este afectata; trenul, fiind semiescamotabil, preia impactul cu pista.

NOTA:

Inaintea contactului cu solul, in masura posibilitatilor, se recomanda escamotarea lenta a voletului pentru evitarea deteriorarii acestuia.

(e) Aterizarea "pe burta" cu motorul in functiune

Procedura este aceeasi cu cea de mai sus (d), dar se sacrifica elicea.

(f) Apropierea si aterizarea fara utilizarea voletului (bracaj 0⁰)

- viteza pe panta de aterizare - 105-120 km/h;

- tren de aterizare - scos si zavorat;

- panta - se regleaza cu ajutorul motorului si a frinei aerodinamice;

- viteza de contact cu solul ~80 km/h.

(g) Amerizarea fortata

- volet - 0⁰;

- directia - contra vantului, pentru vant puternic si apa agitata;

- paralel cu valurile, pentru vant slab si valuri mari;

- tren de aterizare - sus;

- elice - pas mic sau drapel;

- motor - oprit;

- cupola - deschisa;

- pozitia planorului motorizat - usor cabrat.

AVERTIZARE: Aprecierea inaltimii deasupra apei poate fi eronata.

- inainte de contactul cu apa, intrerupatorul general - taiat;

- contactul cu apa - lin si usor cabrat;

- parasirea planorului motorizat - cat mai rapida (planorul motorizat pluteste in timp limitat, cateva minute);

5. VITEZA LIMITA

Apropierea de viteza limita este avertizata optic si sonor cu aproximativ 10 km/h inainte de a fi atinsa (avertizorul are ton modulat

In apropierea vitezei de angajare (dupa ce avertizorul sonor incepe sa sune) apare si o avertizare aerodinamica manifestata prin usoare scuturaturi, cu aproximativ 5 km/h inainte de angajare.

Angajarea in limita de viteza se produce bland, simetric, prin oscilatii in tangaj.

Redresarea (scoaterea din angajare) se realizeaza prin impingerea mansei sau chiar simpla eliberare a mansei. Redresarea este prompta, cu o pierdere de inaltime de aproximativ 55-85 m pentru zborul cu motorul redus si 25-35 m pentru zborul cu motorul la 75% PMC.

Pentru zborul in viraj, avertizarea se produce cu aproximativ 9 km/h inainte de atingerea vitezei limita si pierderea de inaltime la redresare variaza intre 30-55 m in functie de configuratia de zbor.

6. DEFECTAREA GENERATORULUI

Defectarea generatorului este semnalizata de becul de avarie, caseta "GENERATOR ELECTRIC" de pe plansa de bord. In aceasata situatie se decupleaza toti consumatorii, cu exceptia urmatorilor:

- litrometru;

- aparate de bord;

- statia radio.

Se va limita timpul de emisie radio.

ATENTIONARE: In aceste conditii se va putea zbura maxim 1 ora.

7. REDRESAREA DIN VRIE

In cazul intrarii in vrie se actioneaza prompt in felul urmator:

(1) Identificarea sensului de rotatie.

(2) Reducerea motorului (ralanti).

(3) Mansa - la mijloc.

(4) Directie (palonier) - opus sensului de rotatie, la cursa maxima.

(5) Mansa - usor in fata.

(6) Directie (palonier) - la neutru.

(7) Redresare din picaj.

ATENTIONARE: Daca planorul motorizat a intrat in vrie din configuratie cu voletul bracat, se aduce rapid voletul la "0".

La centrajul maxim fata, pozitia planorului motorizat este accentuat in picaj.

Intarzierea dupa actionarea comenzilor pentru iesirea din vrie este de 1 tur de vrie.

Pierderea de inaltime la redresare este de 200-250 m cand se intra in vrie din zbor in linie dreapta si de 200-290 m cand se intra in vrie din zbor in viraj.

8. LARGAREA CUPOLEI

Se efectueaza urmatoarele operatii:

se actioneaza hotarat maneta rosie de pe cupola prin rotirea in sensul

indicat;

se dezavoraste cupola prin actionarea manetei rosu cu alb si se trage inapoi

cupola cu minim 300 mm si se impinge usor in sus. Din aceasta pozitie,

cupola este antrenata de curentul de aer.

NOTA:

Largarea cupolei se va efectua numai in situatii critice deoarece afecteaza ampenajul.

9. PARASIREA AERONAVEI IN CAZ DE PERICOL

- robinet benzina - inchis;

- contact aprindere - taiat;

- cupola - deschisa la limitator sau largata;

- centurile - desfacute;

parasirea aeronavei - lateral in jos, intre aripa (spre bordul de fuga) si fuselaj, in exteriorul evolutiei.

EXERCITIUL 14 A - TUR DE PISTA ÎN DUBLA COMANDA - CONTROL

Durata unui zbor = 0 ^H 05 ^MIN

Numar de iesiri = max. 3

Înaltimea de zbor =200 m

NOTA; Exercitiul nu se va efectua cu o componenta laterala a vântului mai mare de 6m/s !

LONG BRIEFING

Obiective:  

proceduri de iesire si de intrare în tur de pista;

caracteristici locale ale zonei (restrictii, spatiul aerian controlat);

viraj cu iesirea pe cap compas indicat;

supravegherea situatiei aeriene;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

functionarea defectuoasa a motorului în panta de urcare la diferite înaltimi ;

aterizarea fortata în afara aerodromului.

Mod de actiune:

Zborul se executa ZCMN; vizibilitatea orizontala asigura vederea optima a terenului de aterizare din orice punct al TP.

În cadrul pregatirii pentru zbor, elevul va trebui sa-si însuseasca temeinic modul de corectare a greselilor ce se comit la decolare si aterizare, regulile de supraveghere a spatiului aerian, convorbirile radio si procedurile de urgenta legate de acest zbor.

Zborul se executa la fel ca la Exercitiul 13.

Se recomanda ca, dupa control, elevul sa execute un singur TPSC, numarul acestora fiind marit corespunzator de catre instructor, tinând cont de antrenamentul elevului, ca si de conditia psiho-fizica a acestuia.

Controalele în zbor se vor executa conform indicatiilor metodice ale prezentului manual sau ori de câte ori este nevoie, conform aprecierii instructorului de zbor.

EXERCITIUL 14 B - TUR DE PISTA ÎN SIMPLA COMANDA

Durata unui zbor = 0 ^H 05 ^MIN

Numar de iesiri = min. 50

Înaltimea de zbor = 650 ft. (200 m)

NOTA; Exercitiul nu se va efectua cu o componenta laterala a vântului mai mare de 6m/s !

LONG BRIEFING

Obiective:

proceduri de iesire si de intrare în tur de pista;

caracteristici locale ale zonei (restrictii, spatiul aerian controlat);

viraj cu iesirea pe cap compas indicat;

supravegherea situatiei aeriene;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

functionarea defectuoasa a motorului în panta de urcare la diferite înaltimi;

aterizarea fortata înafara aerodromului;

caderea aparaturii de radiocomunicatie.

Mod de actiune:

Zborul se executa ZCMN; vizibilitatea orizontala asigura vederea optima a terenului de aterizare din orice punct al TP.

În cadrul pregatirii pentru zbor, elevul va trebui sa-ti însuseasca temeinic modul de corectare a greselilor ce se comit la decolare si aterizare, regulile de supraveghere a spatiului aerian, convorbirile radio si procedurile de urgenta legate de acest zbor.

Zborul se executa la fel ca la Exercitiul 13.

Se recomanda ca, dupa control, elevul sa execute un singur TPSC, numarul acestora fiind marit corespunzator de catre instructor, tinând cont de antrenamentul elevului, ca si de conditia psiho-fizica a acestuia.

Controalele în zbor se vor executa conform indicatiilor metodice ale prezentului manual sau ori de câte ori este nevoie, conform aprecierii instructorului de zbor.

ETAPA a II - a

EXERCITIUL 15 A - VIRAJE IN DUBLA COMANDA

CU INCLINARE MARE

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1

Înaltimea de zbor = min. 1000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

- forte;

- utilizarea motorului;

- influenta factorilor de sarcina asupra structurii;

- viteze de angajare marite;

- efecte fiziologice;

- rata si raza virajului;

- viraje strânse, la orizontala, în urcare si coborâre;

- angajarea în timpul virajului;

- intrarea în vrie din viraj, scoaterea dintr-un stadiu incipient;

- coborârea în vrie;

- situatii anormale ale planorului motorizat si iesirea din vrie;

- supravegherea situatiei aeriene;

- explicarea procedurilor normale;

- greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

- incendiu la motor;

- comenzi inoperante: profundor / directie;

Mod de actiune:

Se executa în aceleasi conditii ca si la exercitiul 9; instructorul face o scurta trecere în revista a virajelor de la acest exercitiu, dupa care arata elevului modul de executare a virajelor standard cu rata 1 si cu rata 2 de viraj, întâi la orizontala, apoi cu rata constanta de urcare si coborâre.

În prima parte se vor folosi repere vizuale, apoi se vor folosi în principal aparatele de bord, lasând treptat actiunea principala elevului, pâna ce acesta poate sa execute exercitiul in totalitate singur dar conform indicatiilor instructorului.

Performantele minim acceptabile, la sfârsitul numarului de exercitii alocat, vor fi: recunoasterea prompta si corecta a atitudinii planorului motorizat, atât dupa reperele vizuale cât si dupa instrumente. Daca virajul este corect coordonat, bila nu va depasi reperele cu mai mult de lungimea razei sale, corectia fiind prompta si exacta. Unghiul de înclinare în viraj, nu va oscila cu mai mult de 5⁰ fata de cel propus, înaltimea nu va oscila cu mai mult de 100 ft, iar capul de iesire nu va depasi 10⁰ fata de cel ordonat.

Erorile si greselile caracteristice ale fiecarui elev se vor analiza la debriefing, dupa caz.

Greseli carcateristice in virajul mult inclinat:

inclinarea exagerata cu pierdere de inaltime;

- inclinare mica cu presarea palonierului din partea opusa virajului, planorul motorizat glisand si pierzand viteza;

tragerea exagerata de mansa, planorul motorizat pierzand din viteza;

turatia motorului nu corespunde cu marimea inclinarii;

actionarea necoordonata a comenzilor;

NOTA: Trebuie retinut ca viteza limita in viraj este mai mare decat viteza limita in zbor orizontal.

EXERCITIUL 15 B - VIRAJE IN SIMPLA COMANDA

CU INCLINARE MARE

Durata unui zbor = 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 2 - max. 2

Înaltimea de zbor = min. 1000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

forte;

utilizarea motorului;

influenta factorilor de sarcina asupra structurii;

viteze de angajare marite;

efecte fiziologice;

rata si raza virajului;

viraje strânse, la orizontala în urcare si coborâre;

angajarea în timpul virajului;

intrarea în vrie din viraj, scoaterea dintr-un stadiu incipient;

coborârea în vrie;

situatii anormale ale planorului motorizat si iesirea din vrie;

supravegherea situatiei aeriene;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

incendiu la motor;

comenzi inoperante: profundor / directie;

Mod de actiune:

Se executa în aceleasi conditii ca si la exercitiul 9; instructorul face o scurta trecere în revista a virajelor de la acest exercitiu, dupa care arata elevului modul de executare a virajelor standard cu rata 1 si cu rata 2 de viraj, întâi la orizontala apoi cu rata constanta de urcare si coborâre.

În prima parte se vor folosi repere vizuale, apoi se vor folosi în principal aparatele de bord, lasând treptat actiunea principala elevului, pâna ce acesta poate sa execute exercitiul in totalitate singur, dar conform indicatiilor instructorului.

Performantele minim acceptabile, la sfârsitul numarului de exercitii alocat, vor fi: recunoasterea prompta si corecta a atitudinii planorului motorizat, atât dupa reperele vizuale cât si dupa instrumente. Daca virajul este corect coordonat, bila nu va depasi reperele cu mai mult de lungimea razei sale, corectia fiind prompta si exacta.

Unghiul de înclinare în viraj, nu va oscila cu mai mult de 5⁰ fata de cel propus, înaltimea nu va oscila cu mai mult de 100 ft, iar capul de iesire nu va depasi 10⁰ fata de cel ordonat.

Erorile si greselile caracteristice ale fiecarui elev se vor analiza la debriefing, dupa caz.

EXERCITIUL 16 A - ATERIZAREA FORTATA CU MOTOR OPRIT

Durata unui zbor = 0 ^H 05 ^MIN

Numar de iesiri = min.1 - max. 2

Înaltimea de zbor = 200 m

LONG BRIEFING

Obiective:

alegerea terenului de aterizare;

asigurarea rezervei în cazul schimbarii planului;

distanta de planare - considerente;

planificarea coborârii;

virajul 3;

verificari ale cedarii motorului;

folosirea radio-ului;

latura mare;

apropierea finala;

turul de pista;

consideratii privind suprafata solului;

actiuni dupa aterizare - securitatea planorului motorizat;

cauzele cedarii motorului;

supravegherea situatiei aeriene;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

defectiuni ale motorului;

alegerea unui teren din aer;

amerizarea;

repornirea motorului în aer.

Mod de actiune:

Zborul se executa în TP ori în zona, ZCMN.

Desi motoarele de ultima generatie sunt extrem de fiabile, totusi trebuie luata mereu în consideratie o cauza obiectiva a pierderii partiale a puterii sau opririi motorului - cum ar fi defectarea unui agregat al acestuia, trepidatii, givrarea carburatorului - precum si una subiectiva, ca de exemplu pana de combustibil datorata greselilor pilotului.

Înca de la primele exercitii de zbor, se începe pregatirea psihica a elevului pentru o eventuala aterizare fortata în afara aerodromului si rezolvarea problemelor pe care aceasta le implica, respectiv: economisirea înaltimii si asigurarea vitezei optime recomandate de planare, alegerea unui teren cât mai convenabil în vederea aterizarii si mentinerea acestuia, punerea planorului motorizat pe un cap catre acest teren, încercarea de a determina cauzele opririi motorului, alegerea profilului optim de apropiere functie de conditiile momentane si respectarea lui, manevrele indicate pentru apropiere (concomitent cu mesajele de urgenta: anuntarea organului de trafic aerian cu care suntem în legatura, identificare, pozitie, hotarârea comandantului de aeronava si / sau mesajul "Mayday !" pe frecventa 121,5 Mhz, abordarea optima a locului si înaltimii finalei pentru prinderea sigura a terenului ales.

Instructorul va "construi" si va cultiva cu grija, din timp, mentalitatea, abilitatile si criteriile optime ale elevului care, de-a lungul întregii sale cariere de pilot, îi vor permite sa ia, în timpul cel mai scurt, decizia optima si sa o duca la îndeplinire cu succes.

Desi pilotul trebuie sa tina cont, în luarea deciziilor, de recomandarile POH, totusi, daca este posibil, pentru a-si asigura cele mai favorabile conditii, va respecta si urmatoarele considerente:

se alege un teren cât mai potrivit ca dimensiuni, neobstacolat, cu o culoare cât mai uniforma si aproape de caile rutiere;

se determina directia si intensitatea vântului, luând ca element de referinta arcuirea copacilor, praful, fumul, etc.;

de regula, se vine la aterizare cu vânt de fata; totusi aceasta regula trebuie reconsiderata cu discernamânt în acest caz, functie de felul, lungimea si obstacolarea terenului;

la aterizarea pe culturi, pilotul trebuie sa considere vârful acestora drept suprafata de contact si este de preferat sa se aterizeze de-a lungul rândurilor si sa se fileze cu o viteza cât mai aproape de cea limita, pentru ca distanta de oprire dupa aterizare sa fie minima;

pe araturi se aterizeaza în lungul brazdelor;

pe padure se alege portiunea de pomi cu coroana cât mai deasa;

la deal si la munte aterizarea se va face contra pantei, cu un excedent de viteza convenabil pentru a asigura o filare cât mai apropiata si "în sus";

amerizarea se va face în lungul valurilor;

toti ocupantii planorului motorizat verifica din vreme si ajusteaza centurile de siguranta;

În executarea acestui exercitiu se va respecta principiul cresterii progresive a gradului de dificultate impus de instructor, conform stadiului de pregatire al elevului.

Desi simularea acestui caz special presupune ca, la momentul potrivit, se mareste regimul motorului si se recâstiga înaltimea, trebuie sa fie luata serios în considerare posibilitatea de a o face în mod real; cultivarea cu persuasiune a acestei mentalitati va pregati elevul pentru putin probabila dar omniprezenta posibilitate de a rezolva o asemenea problema de-a lungul carierei sale.

La terminarea numarului de exercitii alocat, performantele minim acceptabile ale elevului vor fi considerate urmatoarele:

recunoasterea si reactia rapida si corecta pentru a imprima planorului motorizat viteza optima de planare;

procedurile indicate vor fi urmate metodic, sigur si precis;

procedura de apropiere optima va fi interceptata si urmata cât mai curând posibil;

viteza va fi mentinuta cu o abatere maxima de 10 km/h de la viteza recomandata pentru apropiere;

la punctul de initiere a ratarii, adica aprox. la 50 m, trebuie sa fie evident ca planorul motorizat poate sa aterizeze în siguranta în perimetrul selectat.

Debriefingului la acest exercitiu i se va da o atentie speciala, analizând cu toata grupa si în detaliu actiunea fiecarui elev.

EXERCITIUL 16 B - ATERIZAREA PREVENTIVA

Durata unui zbor = 0 ^H 10 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1 - max. 1

Înaltimea de zbor =200 - 1000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

situatii în care este necesara (conditii pe timpul zborului);

alegerea terenului de aterizare si comunicatii;

vedere de ansamblu;

simularea apropierii;

reînceperea urcarii;

aterizarea pe un aerodrom amenajat;

aterizarea pe un aerodrom scos din uz;

aterizarea pe un teren neamenajat;

tur de pista si apropiere;

actiuni dupa aterizare;

securitatea aeronavei;

supravegherea situatiei aeriene;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

incendiu la motor;

trepidaj la motor;

Mod de actiune:

Zborul se executa în TP ori în zona, ZCMN, la diferite înaltimi si în diferite conditii de vizibilitate si vânt, însa cu respectarea instructiunilor de aerodrom, a minimelor meteo admise conform calificarii personale a instructorului, precum si a minimelor planorului motorizat specificate în manualul de zbor.

Este de asteptat ca acest caz real sa survina, de regula, fie atunci când conditiile meteo se deterioreaza rapid si sever, nefacând posibila nici întoarcerea planorului motorizat, nici aterizarea pe un aerodrom / aeroport de rezerva si pilotul ia decizia de a efectua o aterizare în teren neomologat, fie în cazul în care se constata ca benzina ramasa nu este suficienta pentru ajungerea la destinatie sau la un teren omologat alternativ.

În aceasta situatie, pilotul, profitând de avantajul functionarii motorului, poate face 2 - 3 treceri la verticala marginii terenului si la o înaltime de 5 - 10 ft., cu viteza mica, pentru a observa daca terenul este bun pentru aterizare, pentru a nu periclita, pe cât posibil, persoanele de la bord sau planorul motorizat.

În principiu, acest exercitiu se executa ca si exercitiul 16, urmarindu-se aceleasi obiective si performante.

În plus, instructorul creeaza elevului posibilitatea de a duce pâna la capat aterizarea în zona vizata, sub atenta sa supraveghere, atunci când exista certitudinea - urmând o procedura corecta - ca se poate prinde fie pista de operare, fie un alt teren de aviatie omologat.

Începând de la acest stadiu al pregatirii, acest exercitiu poate fi impus spre rezolvare elevului, oricând instructorul crede de cuviinta si are întrunite conditiile necesare.

Procedeul propunerii inopinate al acestui exercitiu, practicat pe scara larga de catre instructori, este un excelent mod de antrenare a elevului si de formare a calitatilor morale si a abilitatilor practice indispensabile formatiei sale de pilot.

Elevul trebuie sa actioneze calm, rapid si precis, economisind viteza si înaltimea, efectuând manevrele necesare si adoptând profilul cel mai convenabil pentru a ateriza în siguranta pe terenul propus.

Pentru o eficientizare maxima a analizei de la debriefing, cu grupa, se poate cere elevului sa îsi mentioneze si sa îsi analizeze singur greselile, daca este cazul.

EXERCITIUL 17 - ZBOR ÎN ZONA SIMPLA COMANDA - MANEABILITATI

Durata unui zbor = 0 ^H 10 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1 - max. 2

Înaltimea de zbor = min. 1000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

revederea limitelelor zonelor si a înaltimilor de zbor;

iesirile si intrarile în tur de pista;

convorbirile radio;

manevrele ce se executa în zona;

supravegherea spatiului aerian;

erori frecvente la intrari / iesiri din zone;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

se vor selecta si repeta toate cazurile speciale susceptibile.

Mod de actiune:

Zborul se executa în zona, ZCMN.

Instructorul executa un zbor de control în care verifica abilitatea elevului de a zbura si parcurge singur elementele exercitiului, respectiv: decolarea, urcarea, axarea în zona, cunoasterea si respectarea limitelor acesteia, viraje orizontale precise si corecte de 90⁰, 180⁰, 360⁰, cu inclinare de 15⁰, 30⁰, 45⁰, folosind comenzi coordonate, coborârea si intrarea în TP, calculul prizei de aterizare si aterizarea, precum si convorbirile radio, dupa care elevul va fi autorizat sa decoleze în SC într-o zona vizibila, de preferinta aceeasi ca la zborul de control, sau la verticala pistei, daca este posibil.

De asemenea, elevul are obligatia de a executa cu promptitudine si întocmai toate ordinele si indicatiile primite prin radio de la CZ sau instructor.

De regula, în prima zi de executare a acestui exercitiu, se acorda un singur zbor în SC zona maneabilitati, numarul acestora putând fi marit progresiv de catre instructor, în functie de gradul de antrenament si rezistenta fizica a elevului.

Greselile elevilor vor fi analizate la debriefing.

ETAPA a III - a EXERCITIUL 18 A - NAVIGATIE - ZBOR PE RUTA -

DUBLA COMANDA

Durata unui zbor = min 1 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 3 - max . 3

Înaltimea de zbor = 100 - 2000 m

LONG BRIEFING

Obiective :

prognoza meteo;

selectarea hartilor si pregatirea acestora si a misiunii;

alegerea traiectului de zbor;

spatiul aerian controlat;

zone periculoase, cu restrictii sau interzise;

înaltimea de siguranta.

Calcule:

cap magnetic, viteza si timp;

consumul de combustibil;

greutatea aeronavei si centrajul;

greutatea aeronavei si performante.

Informarea zborurilor:

NOTAM-uri, etc.;

notarea frecventelor radio necesare;

alegerea aerodromurilor de rezerva;

documentatia în legatura cu aeronava.

Evidenta zborurilor:

planuri de zbor ;

completarea documentelor.

Plecarea de la aerodrom:

organizarea cabinei.

Proceduri de plecare:

calarea altimetrelor;

proceduri de stabilire a capurilor;

notarea ETA.

Pe ruta:

- citirea hartilor - identificarea particularitatilor solului, confruntarea hartii cu terenul;

mentinerea înaltimii si a capului;

- revederea ETA si a capului, efectul vântului, unghiul de deriva si verificari ale vitezei la sol;

completarea si actualizarea documentelor;

folosirea statiei radio (inclusiv VDF acolo unde este cazul);

conditii meteo minime acceptabile pentru continuarea zborului;

decizii pe timpul zborului, proceduri de abatere;

operatii în spatiul aerian controlat;

proceduri pentru intrare, tranzit si plecare;

navigatia la înaltimi mici;

procedura de incertitudine a pozitiei;

procedura de pierdere si restabilire a pozitiei;

folosirea mijloacelor radio;

proceduri de sosire;

proceduri de intrare în tur de pista;

calarea altimetrelor, legatura ATC, procedura R/T;

proceduri de tur de pista;

proceduri de parcare;

asigurarea planorului motorizat si alimentarea cu combustibil;

proceduri administrative ulterioare zborului;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

- instructorul va selecta toate cazurile speciale posibile, legate de acest exercitiu.

Mod de actiune:

Raidul se executa ZCMN, iar vizibilitatea orizontala asigura vederea clara a reperelor de pe traiect, de la aerodromul de baza si de la aerodromul de destinatie; Orizontul natural, pe cât posibil, sa fie precis delimitat.

Zborul se executa de catre elev, sub atenta observare si îndrumare a instructorului. Dupa decolare si iesirea la PIT, la înaltimea prescrisa, se pune planorul motorizat pe traiectul calculat anterior, catre primul reper sau catre aerodromul de destinatie / aterizare.

instructiunile de zbor / procedurile publicate la aerodromul de destinatie, precum si organele de trafic, frecventele si modurile de lucru;

reperele importante din jurul aerodromului de plecare si de sosire;

zonele interzise de pe traiect;

organele de trafic de pe traiect, frecventele, modul de lucru, jurisdictia si aria lor de acoperire;

reperele caracteristice de pe traiect si punctele de inflexiune (PSCC);

daca s-a abatut de la traiect si sa faca revenirea pe LDO;

actiunile ce se vor executa în cazul pierderii orientarii si procedurile de restabilire a acesteia.

În zbor, elevul va respecta datele calculate la pregatirea raidului, confruntând harta cu terenul, respectând timpul de iesire la reperele de control, la PSCC si la aerodromul de destinatie (PFT), mentinând legatura radio cu organele de trafic de pe traiect, conform reglementarilor aeronautice în vigoare.

Ultimul raid DC alocat va fi considerat "de control în vederea executarii raidului SC".

La debriefing se va face o analiza amanuntita a raidului executat.

Durata unui zbor = min 1 ^H 00 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1 - max. 1

Înaltimea de zbor = 200 - 3000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

se vor respecta aceleasi proceduri ca la exercitiul 18 A.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

se vor repeta toate cazurile speciale;

se vor revedea actiunea echipajului în cazul pierderii orientarii si procedee de restabilire a acesteia.

Mod de actiune:

Elevul va respecta specificatiile de la exercitiul 18 A.

Instructorul îi va planifica raiduri de dificultate progresiva, conform gradului de antrenament si a experientei de zbor acumulate în raid SC.

EXERCITIUL 18 C - NAVIGATIA LA ÎNALTIMI MICI / VIZIBILITATE REDUSA

Durata unui zbor = max. 1 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1 - max. 1

Înaltimea de zbor = 100 m

LONG BRIEFING

Obiective:

cerinte prealabile de planificare a zborului în zonele de intrare / iesire;

zone de intrari / iesiri si zone unde se aplica reguli specifice.

Familiarizarea cu înaltimile mici:

actiuni prioritare la coborâre;

pastrarea înaltimii la altitudini joase;

efectele vântului si ale inertiei în viraje;

probleme de citire a hartilor;

efectele vântului si ale turbulentei;

evitarea zonelor sensibile la zgomot.

Operarea la înaltimi mici:

consideratii asupra starii vremii;

plafonul jos si vizibilitate buna;

plafonul jos si vizibilitate slaba;

evitarea precipitatiilor moderate si în averse;

efectele precipitatiilor;

intrarea în tur de pista;

turul de pista în conditii meteo nefavorabile, apropierea si aterizarea;

supravegherea situatiei aeriene;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

actiuni de urgenta în nori;

intrarea involuntara în zona de givraj;

actiunea echipajului la pierderea orientarii.

Mod de actiune :

În planificarea si executarea acestor zboruri, nu se vor încalca prevederile reglementarilor aeronautice în vigoare, referitoare la:

minimele meteo si de perioada din timpul zilei, de operare la aerodrom si pe ruta, prevazute pentru calificarea detinuta de instructor;

minimele meteo ale planorului motorizat, prevazute în MANUALUL DE ZBOR;

înaltimile minime deasupra solului si sub plafon;

instructiunile de zbor publicate pentru aerodromul din zona de operare;

zonele restrictionate.

Gradul de dificultate al acestui exercitiu va fi marit progresiv, conform nivelului de pregatire atins de elev. Acesta va tine cont si va aplica specificatiile de la pregatirea zborului.

La primul zbor, instructorul va arata elevului modul si procedurile corecte de executie al exercitiului, trecând gradat sarcinile pilotajului în mâna acestuia, sub supravegherea lui atenta.

Daca, in timpul zborului, observa ca elevul prezinta stari psiho-fizice critice, cum ar fi: discomfort accentuat, transpiratie abundenta, culoare nefireasca, senzatii false, stari de rau sau senzatii de voma, instructorul întrerupe imediat misiunea si aterizeaza pe cel mai apropiat aerodrom, actionând cu tact si fermitate potrivit împrejurarilor.

La sfârsitul numarului de exercitii alocat, elevul trebuie sa cunoasca bine, teoretic si practic, modul de executare a raidurilor la înaltimi mici si în conditii meteo precare.

Greselile observate în zbor de catre instructor, vor fi analizate amanuntit la debriefing si remediate.

EXERCITIUL 19 - NAVIGATIA DUPA ELEMENTE DE BAZA

Durata unui zbor = min 0 ^H 10 ^MIN

Numar de iesiri = min. 5 - max. 5

Înaltimea de zbor = 100 - 2000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

cunoasterea aparaturii radio-electronice de la bordul aeronavei si modului de lucru cu ea;

folosirea ADF/ARK/9:

valabilitate, AIP, frecvente;

proceduri R / T si legatura ATC;

obtinerea unui QDM;

utilizarea radarului terminal / pe ruta:

valabilitate, AIP;

proceduri si legatura ATC;

responsabilitatile pilotului;

moduri de operare - distanta, viteza la sol, timp de zbor;

utilizarea GPS:

punere în functiune si mod de operare;

posibilitati tehnice;

initierea si urmarea unui plan de zbor;

- corelarea observarii vizuale cu indicatiile aparaturii radioelectronice;

explicarea procedurilor normale;

greseli frecvente si remedierea acestora.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

defectarea sistemului electric de la bord.

Mod de actiune :

Desi zborul se desfasoara conform regulilor VFR, instructorul arata elevului modul de functionare a aparaturii radioelectronice de la bordul aeronavei, corelând observarea vizuala cu folosirea indicatiilor acestora. În acest scop, va mari progresiv volumul informatiilor considerate, de la simplu la complex, pe masura asimilarii lor.

La sfârsitul numarului de exercitii alocat, elevul trebuie sa fie familiar cu aparatura de bord, cu accesarea si folosirea informatiilor furnizate, ca si cu corelarea acestora cu indicatiile hartii si cu specificul zborului VFR.

La debriefing se va face o analiza atenta a greselilor fiecarui elev, aratând modul de remediere a lor, pentru fiecare în parte.

EXERCITIUL 20 - TESTAREA ÎNDEMÂNARII

Durata unui zbor = min 0 ^H 15 ^MIN

Numar de iesiri = min. 1 - max. 2

Înaltimea de zbor = 100 - 2000 m

LONG BRIEFING

Obiective:

zborul dupa instrumentele de baza;

stari psihice;

aprecierea zborului dupa instrumente;

limitari instrumentale;

circumspectia aeriana;

evolutii de baza:

linia dreapta orizontala la diverse viteze si configuratii;

urcarea si coborârea;

viraj cu rata standard, urcare / coborâre pe cap selectat;

iesirea sau scoaterea din virajele în urcare / coborâre.

Verificarea pregatirii din proceduri de urgenta asociate exercitiului:

toate cele solicitate de instructorul / inspectorul examinator.

Mod de actiune :

Se vor executa unul sau mai multe zboruri de control, în raid sau / si în zona, de catre un inspector de zbor din cadrul AACR, sau de catre un instructor examinator din cadrul AR, altul decât instructorul de zbor la care a fost repartizat elevul.

Elevul va trebui sa demonstreze îndemânarea în:

- operarea planorului motorizat în cadrul limitarilor acestuia;

- efectuarea tuturor manevrelor lin si cu acuratete;

- luarea corecta a deciziilor si demonstrarea aptitudinilor de zbor;

- folosirea cunostintelor aeronautice;

- mentinerea permanenta a controlului planorului motorizat, de o maniera care sa nu puna la îndoiala realizarea cu succes a procedurii sau manevrei.

Tolerante admise:

- înaltime

* zbor normal: 30 m

- directie / deplasare între mijloace radio

* zbor normal:

* la decolare si pe traiectoria de apropiere: + 10 / -5 km/h

* la toate celelalte regimuri de zbor: 10 km/h

În urma controlului în zbor efectuat, examinatorul completeaza o fisa de examinare practica în zbor, conforrm IEM FCL 1135, pe care o semneaza si pe care, dupa ce o aduce la cunostinta sub semnatura elevului examinat, o înmâneaza directorului de zbor, pentru a fi depusa în dosarul personal al elevului.

De asemenea, rezultatele examinarii se consemneaza în carnetul de zbor al elevului.