ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Calitatea lemnului. Factorii care influienteaza calitatea lemnului
Calitatea lemnului influienteaza calitatea produselor finite pe baza de lemn. Aceasta se face diferit, la arbore pe picior sau doborat.
Factorii principali care influienteaza calitatea lemnului sunt: specia, insusirile genetice ale indivizilordin cadrul speciilor, dimensiunile sortimentelor de lemn, proprietatile 21321m1217v fizico-mecanice ale lemnului, proprietatile chimice ale lemnului, prezenta defectelor.
Calitatea lemnului este foarte puternic influientata de masurile silviculturale (modul de alegere a speciilor, de aplicare a lucrarilor de ingrijire, a elagajului si tratamentelor silviculturale, stabilirea varstei de taiere)
Sortimente de lemn: dupa specie, dupa partea din arbore din care provine, dupa duritate, dupa forma sectiunii transversale, dupa lungime.
Defectele lemnului
Este de mare importanta depistarea defectelor, lucru care se poate face pe cale vizuala (prin observare) iar in cazul defectelor ascunse, prin doborare, prin sondaje, pe cale auditiva.
Clasificarea defectelor: defecte de forma(curbura, labartare), def de structura, nodurile, crapaturi, gauri sau galerii de insecte, coloratii anormale, putregai, defecte de ranire, alte defecte(scorburi, cancere, coaja infundata)
Frecventa defectelor
La molid- defectul cu cea mai mare frecventa este putregaiul de radacina produs de ciuperca Fomes annosus. Destul de frecvent este putregaiul de ranaprodus in urma rupturilor de vant, in urma lucr de expluatare etc
La fag- putregaiul situat la baza, dar si cel de trunchi. Nodurile sunt defecte ce mai apar la lemnul de fag.
Foarte frecvent la fag este intalnita gelivura sub forma unei crapaturi.
La stejar- sunt putregaiul de trunchi si gaurile facute de insecte, iar la exempl prov din lastari , nodurile si curburile.
Clasificarea arborilor si arboretelor dupa calitatea lemnului
Clasificarea calitativa a arborilor:
-clasificarea silviculturala care ia drept criteriu de clasificare frecventa si amploarea defectelor:
inventarieri la nivelul arboretului rep total operatiilor de masurare, inregistrare, prelucrare si stocare a datelor privind caracteristicile arborilor dintr-un arboret, potrivit scopului urmarit. Aceste inv pot fi totale sau partiale. In raport cu tehnica de esantionare inventarierile partiale pot fi.
inven in supr de proba clasice(drept sau circulare)
invent relascopice
invent cu nr constant de arbori pe loc de proba
invent dazate pe distanta dintre arbori
a. inventarierea in suprafete de proba clasice:
*supr de propa dreptu, sub forma de benzi, late de 10 m si cu lung egala cu cea a arboretului, dispuse paralel la dist de 100m distanta una de alta. Acestea se amplasau pe curbele de nivel, iar delim lor se face prin intermediul unui fir si a unei prajini de 5m care se tinea perpendicular si orizontal deo parte si de alta a firului.
*invent loc de proba:
- in arbor tinere- cercuri de pr de 100m2
-in arbor de varste medii 200m2
-in arborete expluatabile 300-500m2
- in arbor expluat cu nr mic de arbori 500-1000m2
*determinarea marimii
esantionului:volumul probei depinde de -erorilede reprez tolerabile(
%) ; nivelul de semnif impus (q) adica probabil de acoperire p= 1-q; gradul
de neomogenitate a arboretului exprim prin coeficienti de variatiea volumelor;
marimea populatiei N=
Determinarea Ihg
procedeul arborilor de proba
-Ihg data de media cresterilor in inaltime la un anum nr de arbori (40-50)
- prin trasarea dreptei h se poate det grafic cresterea pe categ de h
2. inventarieri succesive da rezultate bune pt perioade lungi de timp; pt trasarea curbei h la momentul A resp B de pe care se det hgB, hgA, Ihg= hgB- hgA
3. tabele de productie ofera val ale h la arbori de aceeasi specie, si cas de prod la dif T
Determinarea IV
(iv,d)-corelate neliniar-etajarea arboretelor in raport cu T
|
