Notiunea de calitati nautice cuprinde principalele calitati tehnice si de exploatare care asigura executarea unei navigatii în conditii de securitate, care asigura lucrul în acele raioane pentru care navigatia a fost destinata.
Pentru a manevra cu o nava în siguranta pe orice vreme si în orice împrejurari, tinând cont de vânt, curenti & 737y2418h #351;i starea marii, este absolut necesar sa se cunoasca :
datele caracteristice ale navei
tipul de masina, puterea la mars înainte si înapoi
numarul elicelor si pasul lor
timpul necesar lansarii, maririi sau micsorarii nr. de rotatii
timpul necesar stoparii
timpul necesar rasturnarii masinii la diferite viteze
tipul de cârma si efectele ei
distanta pe care o parcurge nava dupa stoparea masinii
cum poate fi oprita nava în timpul cel mai scurt din masini si cârma si care este distanta pe care o mai parcurge
diametrul de giratie al navei la diferite viteze si unghiuri de cârma
pierderea de viteza pe timpul giratiei
instalatia de guvernare a navei, de baza si de rezerva
cum poate fi întoarsa nava pe loc din cârma si din masini
la navele cu doua sau mai multe elice sa se cunoasca posibilitatile de guvernare din masini în caz de avarie la cârma si cum trebuie folosite aceste variante
mijloacele cele mai potrivite pentru improvizarea unei cârme
instalatia de ancorare si modul de functionare
influenta vântului, valului si a fundurilor mici asupra manevrei navei
stabilitatea navei pe mare montata la diferite aluri fata de vânt si val
alura în care trebuie ca nava sa tina cel mai bine capat
În acest scop, la armarea unei nave sau dupa modernizare, trebuie sa se procedeze la o serie de experiente, masuratori, determinari care au ca rol stabilirea partiala a calitatilor nautice si manevriere ale navei
Calitatile tehnico - tactice impun oricarei nave comerciale sa posede urmatoarele calitati nautice de baza :
q flotabilitatea
q stabilitatea
q nescufundabilitatea
q manevrabilitatea
q vitalitatea
q comportarea fata de vânt
q oscilatiile navei (balansul uniform)
FLOTABILITATEA este capacitatea navei de a se mentine în stare de plutire la suprafata apei (sub apa) într-o pozitie determinata fata de aceasta având o anumita încarcatura la bord.
În strânsa legatura cu flotabilitatea întâlnim rezerva de flotabilitate care consta în încarcatura în tone pe care o poate lua o nava pâna la totala ei scufundare. Aceasta se exprima în "m3" sau în procente din deplasamentul navei.
(aria de plutire bord liber)
La navele comerciale limitele flotabilitatii sunt
marcate pe bord prin marca de bord liber care indica linia de
încarcare maxima.
Rezerva de flotabilitate se exprima prin înaltimea bordului liber (în "m" ) si poate avea valori de pâna la 100 %. Orice încarcatura suplimentara duce la micsorarea rezervei de flotabilitate.
STABILITATEA este capacitatea navei de a reveni în pozitia initiala de echilibru dupa încetarea fortelor care au scos-o din aceasta pozitie. Functie de felul oscilatiilor fata de cele doua axe principale vom avea de a face cu : stabilitatea transversala (banda) si stabilitatea longitudinala (asieta).
Stabilitatea se asigura prin masuri constructive sau organizatorice.
Valorile stabilite sunt concretizate prin grafice numite curbe de stabilitate.
Stabilitatea este influentata în principal de :
forma corpului navei
înaltimea metacentrului
amplasarea încarcaturii
NESCUFUNDABILITATEA este capacitatea navei de a continua sa pluteasca chiar daca unul sau mai multe compartimente au fost inundate. În aceasta situatie nava mai pastreaza partial conditiile de navigatie.
Aceasta calitate se realizeaza prin împartirea navei într-un numar corespunzator de compartimente etanse. Aceasta compartimentare depinde de destinatia navei, de dimensiunile navei de zona de navigatie si de valoarea încarcaturii.
Masuri ce se iau la bord pentru asigurarea nescufundarii navei :
se stabilesc cu precizie locurile unde s-au produs avarii la corp
se împiedica raspândirea apei în interiorul navei
se evacueaza apa dupa astuparea gaurilor
se redreseaza nava prin :
evacuarea încarcaturii lichide peste bord sau dispunerea ei în alte compartimente dispuse simetric
contrainundarea, transvazarea si evacuarea încarcaturii lichide
MANEVRABILITATEA este capacitatea navei de a guverna, de a-si schimba usor directia de înaintare prin întoarceri de un unghi dat sau de a-si pastra directia pe timpul marsului.
Aceasta este conditionata de :
pescajul navei
suportul si tipul cârmei
puterea elicei
numarul elicelor
forma corpului navei
Legata direct de manevrabilitatea navei este stabilitatea de drum care reprezinta calitatea navei de a rezista fortelor exterioare si de a-si mentine directia de înaintare atunci când cârma este în ax.
Aceasta depinde de repartizarea punctelor aplicate ale fortei de împingere, ale fortei de rezistenta hidrodinamica si centrului de greutate al navei. Pozitia acestor puncte se poate schimba în functie de :
încarcatura navei ( dispunerea marfurilor)
pescajul navei
regimul de lucru al propulsorului
Unitatea de masura pentru manevrabilitate este diametrul cercului de giratie, adica diametrul acelei curbe, apropriata de un cerc pe care o descrie nava când cârma ei se manevreaza cu un anumit unghi fata de axul longitudinal.
Guvernarea este componenta a manevrabilitatii si reprezinta calitatea navei de a se deplasa pe o anumita traiectorie sau de a schimba directia de înaintare. Deci guvernarea navei cuprinde giratia si stabilitatea de drum.
VITALITATEA este calitatea navei de a combate avariile în scopul restabilirii capacitatii de transport.
Aceasta se asigura prin compartimentajul navei. Orice nava este prevazuta cu compartimente etanse la prova, pupa si compartimentul masini.
COMPORTAREA NAVEI FAŢĂ DE VÂNT este calitatea navei de a se orienta fata de directia vântului.
Aceasta este conditionata de :
forma operei vii si a operei moarte
forma si dimensiunile suprastructurilor
viteza navei
starea marii
directia din care se primeste vântul
Navele care au tendinta de a veni cu prova în vânt se numesc nave ardente, iar cele care au tendinta de a veni cu pupa în vânt se numesc nave moi.
Oscilatiile navei (balansul uniform) :
ruliu - miscarea de oscilatie a navei în jurul axului longitudinal
tangaj - miscarea de oscilatie a navei în jurul axului transversal
În afara faptului ca acestea influenteaza activitatile de la bord, influenteaza si rezistenta corpului navei. Din acest motiv navele au astfel de forme încât sa fie cât mai ameliorate (chile de ruliu, tancuri de balast).
VITEZA este calitatea navei de a se deplasa deasupra fundului la o anumita putere a aparatului propulsor.
La înaintarea navei prin apa asupra ei actioneaza mediul înconjurator care opune o rezistenta mai mica sau mai mare în functie de :
forma corpului navei
dimensiunile navei
starea operei vii
viteza navei
Prin marsul navei se întelege viteza cu care nava se deplaseaza si poate fi (mars înainte si mars înapoi).
Clasificarea marsurilor si relatiile dintre vitezele acestora
Treptele de mars sunt :
q STOP
q FOARTE ÎNCET ÎNAINTE - cea mai mica viteza a navei la care aceasta poate guverna (25% din alura de drum)
q ÎNCET ÎNAINTE (ÎNAPOI) - 50% din alura de drum
q JUMĂTATE - 75% din alura de drum
q PE DRUM ÎNAINTE (ÎNAPOI) - viteza de drum a navei si coincide cu viteza economica
q TOATĂ VITEZA ÎNAINTE (ÎNAPOI) - viteza de drum + 4 nd si se foloseste în cazuri speciale
q VITEZA MAXIMĂ POSIBILĂ - acea viteza pe care nava o poate obtine prin fortarea aparatului propulsor si se întrebuinteaza pentru scurt timp si numai în situatii de forta majora.
Diferenta dintre alura pe drum înainte (înapoi) si viteza maxima posibila reprezinta rezerva de vitalitate a navei.
Inversarea masinilor se face numai prin respectarea pozitiei intermediare STOP.
INERŢIA reprezinta acea însusire a navei de a continua sa parcurga o anumita distanta dupa stoparea masinilor. Valoarea acestei distante depinde de :
viteza
deplasament
rezistenta la înaintare
starea marii
fundul marii
Inertia navei se caracterizeaza prin :
distanta parcursa de nava
timpul în care se parcurge
GIRAŢIA reprezinta acea însusire a navei de a-si schimba directia de înaintare sub influenta cârmei, a masinilor sau a efectului combinat al acestora.
La o giratie completa a navei se disting trei faze.
faza initiala - dureaza din momentul punerii cârmei într-un bord pâna când nava începe sa se întoarca. În timpul acesteia nava se comporta astfel :
mai continua sa se deplaseze pe vechiul drum, apoi manifesta tendinta de a se abate în bordul opus pentru ca apoi, imediat ce cârma simte rezistenta apei nava începe sa abata prova în bordul opus cârmei iar pupa în afara. Odata cu schimbarea axului longitudinal al navei fata de directia de deplasare apare fenomenul de deriva care la rândul sau determina scaderea vitezei pe masura ce unghiul de deriva creste, iar nava se bandeaza în bordul opus cârmei.
faza de evolutie - dureaza din momentul în care centrul de greutate al navei începe sa descrie o curba.
punctul de giratie se va deplasa spre prova navei, prova navei se va deplasa spre interiorul cercului de giratie iar pupa iese în afara curbei de giratie;
unghiul de deriva va creste ducând la micsorarea vitezei navei pe curba de giratie.
faza de giratie propriuzisa - Începe din momentul când giratia a devenit constanta
acest moment este variabil de la nava la nava si apare practic din momentul în care nava a întors aproximativ 120 - 180 de la vechiul drum.
Diametrul de giratie - este diametrul cercului descris de punctul giratoriu pe timpul giratiei.
Durata giratiei - timpul necesar unei întoarceri de 360
Diametrul tactic de giratie - distanta masurata pe normala, de la vechiul drum la drumul descris de nava dupa ce a efectuat o întoarcere de 180
Unghiul de giratie - unghiul format între axul longitudinal al navei si tangenta la curba de giratie în centrul de greutate al navei.
Unghiul de înclinare al navei - unghiul masurat între planul diametral al navei si planul vertical.
|
