Cazanul este prevazut cu arzatoare de gaz cu un debit de 3500 Nm³/h fiecare, montate pe 2 nivele: 4 arzatoare la cota 10 m si 10 arzatoare la cota de 18 m. Prepararea carbunelui se face cu 6 mori tip ventilator MV 50, alimentate cu benzi Redller cu viteza variabila si posibilitatate de reglare a grosimii stratului de carbune.

Aerul necesar arderii este asigurat de 2 ventilatoare de aer, axiale, care aspira aerul din atmosfera si îl refuleaza spre cazan prin doua PAR-uri.

Evacuarea gazelor rezultate în urma arderii este asigurata de 2 ventilatoare de gaze, axiale, care aspira gazele de ardere din cazan si le refuleaza spre cosul de fum.

Evacuarea zgurei si cenusii de la baza focarului este asigurata de catre transportorul de zgura cu racleti si cu viteza variabila.

Separarea cenusii din gazele de ardere este asigurata de 4 celule de electrofiltru alimentate cu tensiune variabila pâna la 55 kV, cu scuturarea periodica a electrozilor emisivi si receptivi. Evacuarea cenusii se face pneumatic si hidraulic, cazanul fiind prevazut cu 3 ventilatoare (suflante) pentru transportarea cenusii pe rigole, 3 compresoare de 30 kW, cu pistoane rotative, pentru transportarea cenusii din pâlniile de sub PAR-uri si 2 compresoare de 75 kW, cu pistoane rotative, pentru transportarea cenusii la buncarul de cenusa uscata.

Transportarea cenusii la bazinele pompelor Bagger se face cu 4 ejectori de cenusa, apa pentru ejectorii de cenusa fiind asigurata de 4 pompe de apa bruta pentru toate 4 cazanele, 2 în functie si 2 în rezerva, iar transportul hidroamestecului de la bazinele pompelor Bagger la depozitele de zgura si cenusa se face cu 4 pompe Bagger pentru 2 cazane, prin 2 fire de hidroamestec, având 2 pompe în functie, câte una pe fir, celelalte 2 fiind în rezerva.

2. Parametrii cazanului Benson

- Debit de abur IP produs 510 t/h

- Presiune maxima abur IP 215 bari

- Presiune nominala abur IP 196 bari

- Temperatura abur IP iesire cazan 540^oC

- Presiune apa de alimentare intrare cazan 235 bari

- Temperatura apa alimentare intrare cazan 264^oC

- Presiune maxima abur MP 60 bari

- Presiune nominala abur MP intrare cazan 48 bari

- Presiune nominala abur MP iesire cazan 45 bari

- Temperatura abur MP intrare cazan 345^oC

- Temperatura abur MP iesire cazan 540^oC

3. Descrierea sistemului sub presiune (circuitul apa - abur)

Suprafetele de schimb de caldura pe circuitul apa-abur IP sunt înseriate, circulatia apei si a aburului realizându-se cu ajutorul pompelor de apa de alimentare (EPA sau TPA). Cazanul are doua circuite apa-abur IP si abur MP distincte (2 semicazane), cu reglarea debitului de apa de alimentare si a temperaturii aburului IP si MP separata si cu inversarea circuitului de IP dupa S3 si a circuitului de MP între SI1 si SI2.

Numerotarea principalelor armaturi se refera la cazanul 7A, pentru cazanul 7B adaugându-se cifra 10, iar la cazanele 8A si 8B cifra unitatilor este cu sot, fiind mai mare cu o unitate decât la cazanele 7A si 7B. De exemplu: 51 Vh - 61 Vh si 52 Vh - 62 Vh.

3.1. Descrierea propriu-zisa a circuitului apa - abur de IP

Conducta de apa alimentare pentru 2 cazane aferente unui bloc, se ramifica în doua la cota 10 m, câte o conducta pentru fiecare cazan, cu urmatoarele armaturi pe fiecare conducta:

- o diafragma pentru masurarea debitului total de apa de alimentare cu transmisie în C.C.T. - Q1001;

- o vana electrica de izolare 51 Vh, prevazuta cu by-pass cu doua ventile manuale;

- o conducta golire teu dupa vana 51 Vh, la expandorul de la cota 10m;

- un impuls de masura a presiunii (local si cu transmisie în C.C.T.);

- un impuls de temperatura cu transmisie în C.C.T.

Dupa vana 51 Vh, conducta pentru alimentarea cazanului 7A se ramifica în doua, câte o conducta pentru fiecare parte a cazanului, având urmatoarele armaturi:

- o vana manuala de izolare (57 - 77 Vh);

- un ventil de reglare apa alimentare (55 - 75 Vh);

- o clapeta (unisens) de retinere, cu balama (53 - 73 Vh);

- o diafragma pentru masurarea debitului, cu transmisie în C.C.T.- Q1002;

- o conducta de golire cu f20, la expandorul de la cota 10 m.

Din conducta de apa de alimentare, dupa 51 Vh, se ia racordul pentru injectii abur IP, care se ramifica în doua, câte o conducta pentru fiecare colector de injectii, fiecare colector având patru injectii, doua pe o parte si doua pe cealalta parte a cazanului. Un colector este în functie si unul în rezerva.

Din conductele de apa alimentare, pentru fiecare parte a cazanului, apa de alimentare trece, prin intermediul unor conducte de legatura, în colectorii de intrare ai economizorului 1, plasati la cota 9,84 m în partea din fata a tirajului II si de aici, în economizorul 1, care este format din 2×124 tevi de diametru 38×4,5 din ST 45,8, plasat la partea inferioara a tirajului II, între cotele 10,3 si 19 m, format din trei pachete de serpentine orizontale, în grupuri de câte doua.

Suprafata de încalzire a economizorului 1 9060 m²

Temperatura apei la intrare 264^oC

Temperatura la iesire 333^oC.

Din colectorul de iesire al economizorului 1, cota 19,5 m, apa curge prin tevi de legatura în colectorii de intrare ai economizorului 2, montati la cota 8,47 m. Economizorul 2 este format din trei rânduri de tevi verticale 2×93 cu diametrul 38×6,3 din 15 Mo, între cotele 8,7 si 43,5 m. Ţevile economizorului 2 constituie tevile de sustinere a tevilor schimbatorilor de caldura din tirajul II, si anume: economizorul 1, supraîncalzitorul 1 de IP si supraîncalzitorului 1 de MP.

Suprafata de încalzire 885 m²

Temperatura apei la intrare 333^oC

Temperatura apei la iesire 338^oC.

Din colectorul de iesire, care este plasat în podul cazanului la cota 44 m, apa curge prin tevi de legatura în conducta coborâtoare, amplasata în afara cazanului, la partea din fata a tirajului II, iar de aici în colectorul de intrare în sistemul de vaporizare. Acest colector este plasat la 0,5 m pentru partea dreapta spate focar si pentru partea stânga fata focar. Sistemul de vaporizare cuprinde:

- vaporizatorul 1, format din 2×34 tevi de diametru 38×4,5 din 15 Mo, care ecraneaza camera focara, lateral fata si spate pâna la cota 10 m si lateral stânga si dreapta pâna la cota 18 m;

- vaporizatorul 2, format din 2×34 tevi de diametru 38× 4,5 din 15 Mo, care ecraneaza peretii fata si spate ai camerei focare de la cota 10 m la cota 18 m.

Între vaporizatorul 1 si 2 nu exista colectori, vaporizatorul 2 fiind o continuare a tevilor vaporizatorului 1. Între vaporizatorul 2 si 3, de asemenea nu exista colector.

Vaporizatorul 3 reprezinta o continuare a celor 2×34 tevi, de diametru 44, 5×5, din 15 Mo, si ecraneaza peretii camerei focare de la cota 18 m pâna la cota 19,5 m.

Între vaporizatorii 3 si 4 exista un colector vertical pentru uniformizarea temperaturii, amplasat lateral spate pentru partea dreapta si lateral fata pentru partea stânga.

Colectorul de iesire din vaporizatorul 3 este si colector de intrare în vaporizatorul 4. Acesta este format din 2×34 tevi, de diametru 51×5,6, din 15 Mo3, si ecraneaza peretii camerei focare de la cota 19,7 m la cota 22,3 m, unde sunt amplasati si colectorii de iesire, dreapta spate si stânga fata.

Suprafata totala de încalzire a vaporizatorului 2562 m²

Temperatura aburului la iesirea din vaporizator 376^oC.

Din sistemul de vaporizare aburul trece, prin colectorii de supraalimentare, în supraîncalzitorul 1 (S1), care este format din 2 pachete de serpentine orizontale de 2×124 tevi, cu diametrul 38×4 din 15Mo3.

Suprafata de încalzire: 2591 m²

Temperatura aburului la intrarea în S1: 372^oC

Temperatura aburului la iesire 376^oC

Presiunea aburului 218 bari.

Supraîncalzitorul S2 este format din 2×160 tevi de diametru 38×4 din 15 Mo3 si ecraneaza peretii laterali ai tirajului transversal, peretii laterali si spatele partii superioare a tirajului II, de la cota 33 m pâna la cota 43 m, unde se afla colectorul de iesire din S2.

Suprafata de schimb de caldura 780 m²

Temperatura la iesirea din S2 377^oC.

Supraîncalzitorul S3 este format din 93+94 tevi de diametru 38×4, din 15 Mo3, orizontale, si ecraneaza plafonul cazanului în tirajul II, tirajul transversal si camera focara, având 2 colectori intermediari pentru uniformizarea temperaturii si un colector final.

Suprafata de încalzire a S3 534 m²

Temperatura aburului la iesirea din S3 378^oC.

Toti colectorii sunt plasati în podul cazanului, dupa colectorul de iesire din S3 efectuându-se inversarea circuitelor pentru uniformizarea temperaturilor, aburul din colectorul de iesire din S3 partea dreapta intrând în colectorul de intrare în S4 partea stânga, iar din colectorul de iesire din S3 partea stânga în colectorul de intrare în S4 partea dreapta.

Supraîncalzitorul S4 e format din 4×76 tevi de diametru 38×5 din 15 Mo3 si ecraneaza peretii laterali si fata-spate ai camerei focare de la cota 22,5 la cota 32,5 m.

Suprafata de încalzire a S4 410 m²

Temperatura aburului la iesirea din S4 429^oC.

Colectorul de iesire din S4 este comun si pentru intrarea în S5 si este montat în exteriorul cazanului, în partea din fata a focarului la cota 32 m.

Supraîncalzitorul S5 este format din 2×144 tevi de 31,8×5, din 13CrMo44 si 18CrMo10, si ecraneaza peretii laterali si fata ai camerei focare de la cota 32,5 la cota 43,5 m.

Suprafata de încalzire 804 m²

Temperatura aburului la iesirea din S5 447^oC

Presiunea aburului 207 bari.

Din colectorul de iesire al S5, care este montat la partea din fata a cazanului, la cota 44 m, aburul trece prin schimbatorii de caldura abur-abur, câte 2 pe fiecare parte a cazanului, în afara lui, dupa care trece prin colectorul de injectie 1 spre colectorul de intrare în S6.

Temperatura dupa schimbatorii de caldura este de 431^oC, iar dupa injectia 1 este de 417^oC.

Supraîncalzitorul S6 este format din 8×50 tevi de diametru 31,8×4×4 si 38×5×5×5,6 din 15Mo3, de diametru 31,8×5,6 din 13CrMo44 si de diametru 31,8×5,6×6,3×7,1 din 10CrMo910. Este amplasat la partea superioara a camerei focare, între cotele 30,6 si 44,4 m, si cuprinde 8 pachete de serpentine verticale, în forma de dublu "U".

Suprafata de încalzire 1956 m²

Temperatura aburului la iesirea din S6 492^oC.

Din colectorul de iesire din S6, aburul intra în colectorul injectiei 2, unde i se reduce temperatura la 492^oC.

Supraîncalzitorul S7 este format din 2×310 tevi de diametru 30×6,3 si 7,1 din 10CrMo910 si este amplasat între cotele 33,3 si 44 m. Este montat la partea din fata a tirajului transversal sub forma de serpentine în "U".

Suprafata de încalzire 991 m²

Temperatura aburului la iesire 540^oC

Presiunea aburului 196 de bari.

Din conducta de abur IP iesire cazan, câte una pentru fiecare parte a cazanului, se racordeaza o conducta pentru supapa de siguranta cu impuls (comandata), fiecare supapa principala având doua grupuri de supape cu impuls, unul în functie si unul în rezerva. Pe fiecare conducta de abur IP se gasesc urmatoarele armaturi si puncte de masura:

- o diafragma de masura debit de abur Q1101;

- un punct de masura cu transmisie în C.C.T. pentru temperatura abur IP;

- un racord pentru statia de by-pass de IP;

- o vana manuala pentru izolarea cazanului (11 si 13 Vv);

- un racord pentru masa de probe.

Cele doua conducte se unesc într-una singura în fata cazanului, pe aceasta conducta aflându-se urmatoarele armaturi si puncte de masura:

- o conducta de drenaj la expandorul de la cota 10 m;

- o conducta de aerisire locala;

- un impuls de presiune pentru transmisie în C.C.T.;

- un impuls de temperatura pentru transmisie C.C.T.;

- vana electrica 15 Vv, cu by-pass cu doua ventile 815 Vv - 813 Vv;

- o diafragma pentru masurarea debitului total de abur;

Dupa diafragma pentru masurarea debitului total de abur de IP, conductele de la iesirea celor doua cazane se unesc într-una singura, care merge la corpul de IP al turbinei.

Circuitul apa-abur este prevazut cu goliri la colectorii inferiori ai suprafetelor de schimb, câte 3 conducte pentru fiecare parte a cazanului, la cota 4,5 m si câte 4 conducte pentru fiecare parte la cota 10 m, si cu aerisiri la colectorii superiori, montate pe cazan la cota 47 m.

Pentru functionarea cazanului cu turbina oprita (pornire cazan, declansare turbina, racire cazan), acesta este prevazut cu statie de by-pass de IP formata din 2 ventile de reglare presiune-temperatura si balonul de demaraj, prin intermediul carora aburul de IP se destinde si se raceste pâna la parametrii de alimentare ai supraîncalzitorului intermediar. Ventilele de reglare a presiunii au urmatoarele numere - 213 Vv pentru stânga si 233 Vv pentru dreapta, si au o actionare dubla:

- o actionare lenta, care regleaza presiunea aburului în sistemului de IP atunci când aburul nu merge la turbina si care mentine aceasta presiune în functie de valoarea de consemn. În functionarea normala acest consemn este superior cu cca. 10 bar presiunii reale;

- o actionare rapida, care deschide atunci când presiunea aburului de IP este mai mare sau egala cu 205 bari. Aceasta deschidere este data de un manometru cu contact montat în fata vanei 15 Vv (Q1109).

Reducerea temperaturii aburului în statia de by-pass de IP se face prin laminare si prin injectia cu apa de alimentare din fata PIP-urilor. Injectia cu apa de alimentare intra în corpul vanelor de reglare a presiunii prin doua conducte la fiecare vana, existând urmatoarele armaturi:

- o vana manuala de izolare montata pe conducta comuna la cota 24 m (211 Vh), 2 ventile electrice pe fiecare parte, unul de izolare, cu cursa "tot sau nimic", si unul de reglare având urmatoarele numere: 231 Vh stânga si 251 Vh dreapta, respectiv 233 Vh si 253 Vh.

Din balonul de demaraj aburul trece în SII prin doua conducte, racordate la partea superioara a balonului de demaraj, în conducta de abur intermediar rece dupa vanele 11 si 13 Vr. Apa formata în balonul de demaraj în timpul functionarii cazanului sau rezultata în urma circulatiei, când cazanul nu este pornit, se descarca în degazor, atunci când presiunea în balonul de demaraj, respectiv în SII, este mai mare decât presiunea din degazor. Când presiunea în balonul de demaraj este mai mica decât presiunea din degazor aceasta apa se descarca în expandorul de la cota 10 m, si de acolo fie la condensator prin 51 Vb, fie la canal prin conducta de preaplin.

Reglarea nivelului în balonul de demaraj se realizeaza spre degazor cu 15 Vb pe automat, si spre expandorul de la cota 10 m cu 31 Vb pe automat, la deschiderea completa a lui 15 Vb. Scoaterea si punerea pe automat a vanei 15 Vb corespunde si pentru 31 Vb. Pe conducta de golire a balonului de demaraj mai sunt urmatoarele armaturi:

- o vana electrica de izolare 13 Vb si o clapeta de retinere, în amonte de 15 Vb.

Pentru mentinerea în stare calda a balonului de demaraj acesta este prevazut cu o conducta de legatura, cu diuze de 5 mm, între conducta de abur IP înainte de 233 Vv si partea inferioara a balonului (actualmente aceasta conducta este blindata).

Precizare referitoare la circuitul de apa-abur: cazanul este împartit pe circuitul apa-abur în doua circuite distincte stânga-dreapta, cu mentiunea ca dupa S3 se face o inversare a circuitelor. Pentru usurarea exploatarii, comanda ventilelor de reglare a debitului de apa de alimentare de pe partea dreapta, se comanda normal din partea stânga a pupitrului în C.C.T., iar ventilul amplasat la fata locului în partea stânga se comanda din partea dreapta a pupitrului în C.C.T., pentru a corespunde circuitului de abur IP la iesirea din cazan.

4. Descrierea circuitului aburului supraîncalzit intermediar (SII)

De la esaparea corpului de IP al turbinei, aburul trece în sala cazane, printr-o singura conducta, spre cele doua cazane aferente unui bloc, pâna la cota 20 m, unde se ramifica în doua, câte o conducta pentru fiecare cazan. Pe conducta corespunzatoare cazan sunt prevazute urmatoarele armaturi si puncte de masura:

- o vana electrica de paralel 11 Vr, cu by-pass electric 811 Vr;

- o vana electrica de izolare 13 Vr;

- între cele doua vane este racordata o conducta de drenaj la expandorul de la cota 10 m;

- racordul celor doua conducte de abur de la balonul de demaraj;

- injectia auxiliara.

Dupa injectia auxiliara, aceasta conducta se ramifica la rândul ei în doua, câte una pentru fiecare parte a cazanului. Aburul intermediar poate fi trecut prin intermediul unui ventil cu trei cai, prin schimbatorul de caldura abur-abur sau direct spre SII 1, conducta facând o lira pe partea laterala a cazanului. Din aceasta lira se racordeaza un drenaj la expandorul de la cota 10 m si o golire la cota 10 m.

Supraîncalzitorul SII 1 este montat în tirajul II sub forma de serpentine orizontale si verticale între cota 31 m si cota 43,5 m, si este format din 9×62 tevi de diametru 44,5×3,6 din ST 35,8 si 15Mo3.

Suprafata de încalzire 3118 m²

Temperatura aburului la intrarea în SII1 356^oC

Temperatura aburului la iesire 460^oC.

Supraîncalzitorul SII 2 este montat în tirajul transversal sub forma de serpentine verticale în dublu "U", între cota 35 si cota 43 m. Este format din 7×62 tevi de diametru 44,5×3,6 din 15Mo3, 13CrMo44 si 10CrMo910.

Suprafata de încalzire 2183m²

Temperatura aburului la intrarea în SII2 460^oC

Temperatura aburului la iesire din SII2 540^oC

Între SII1 si SII2 se face o inversare a circuitelor si se introduce injectia stânga si dreapta pentru reglarea temperaturii. Apa de injectie pentru reglarea temperaturii aburului SII stânga si dreapta si pentru injectia auxiliara este prelevata de la priza TPA si EPA la o presiune de 60 bari.

Fiecare conducta de abur SII este prevazuta la iesirea din cazan cu un racord pe care sunt montate:

i) doua supape de siguranta cu resort tip Jaspar, capabile sa evacueze în atmosfera întreaga cantitate de abur SII produsa de cazan si care sunt reglate sa deschida la o presiune de 60 bari;

ii) un ventil de esapare prevazut cu doua actionari:

- o actionare lenta care mentine pe automat presiunea în SII, în functie de valoarea de consemn;

- o actionare pentru deschiderea rapida atunci când presiunea aburului este egala cu 52 bari.

Aceste ventile sunt capabile sa descarce în atmosfera întreaga cantitate de abur SII produsa de cazan la un moment dat. Ventilele de esapare sunt utilizate când cazanul functioneaza iar turbina nu sau nu se utilizeaza întreaga cantitate de abur, iar statia de by-pass de MP nu are conditii sa poata fi deschisa.

În continuare, pe conductele de abur SII exista:

- un punct de masura temperatura cu transmisie în CCT;

- un impuls pentru masa de proba,

dupa care cele doua conducte se unesc într-una singura prevazuta cu o clapeta de reglare a debitului de abur prin supraîncalzitorul intermediar (71 Vr), montata la cota 27 m;

- un racord pentru statia de by-pass de MP;

- statia de by-pass de MP formata din ventilul de laminare 211 Vr si ventilele de injectie 155 Vh;

- o vana electrica de izolare 73 Vr;

- o vana de paralel 75 Vr, cu by-pass 875 Vr;

- o conducta de drenaj local si una la condensator între vanele 73 si 75 Vr;

- un punct de masura temperatura abur înainte de 73 Vr si înainte de 211 Vr cu transmisie în CCT si înregistrare.

5.C01-02 ARMATURI DE SIGURANTA: SUPAPE ABUR IP SI MP

Pe circuitul de apa-abur (sistemul sub presiune) cazanul este prevazut cu urmatoarele armaturi de siguranta:

- doua supape de siguranta comandate (cu impuls) pentru circuitul de IP, tip Sempell, câte una pentru fiecare parte a cazanului. Fiecare supapa de siguranta are doua circuite de comanda distincte, cu supapa (de impuls);

- câte doua supape de siguranta cu resort tip Jaspar pe fiecare parte a cazanului, pentru circuitul aburului intermediar.

5.1. Descrierea functionala si constructiva a supapei de siguranta "Sempell"

Aceste supape au o importanta deosebita pentru cazan, deoarece la o scadere brusca a consumului de abur (declansarea sau descarcarea brusca a sarcinii turbinei), pâna la deschiderea completa a statiei de by-pass de IP si reducerea corespunzatoare a sarcinii pe cazan, presiunea ar creste foarte mult si ar duce la spargerea tevilor din sistemul de IP al cazanului (ECO, VAPO, SI). Cele doua supape de siguranta sunt capabile sa evacueze în atmosfera întreaga cantitate de abur produsa de cazan la un moment dat. Fiecare supapa este compusa dintr-un ventil principal comandat si 2 dispozitive de comanda, unul fiind în rezerva si celalalt în functiune.

Dispozitivul de comanda se compune dintr-un ventil cu resort, un ventil de retinere si 2 ventile de izolare. Ventilul principal (supapa propriu-zisa) este construit sub forma unui piston simplu, ghidat, care etanseaza pe un scaun plat. Functionarea lui este simpla, închiderea realizându-se pe baza diferentei de sectiune a celor doua fete sub presiune ale pistonului.

Pentru amortizarea deschiderii supapei, deasupra pistonului principal se afla un piston mic într-un cilindru cu orificii, care prin obturarea acestor orificii de descarcare în timpul deschiderii, amortizeaza si limiteaza deschiderea supapei.

Refacerea presiunii de lucru si închiderea supapei pistoanelor este asigurata printr-un orificiu pus în legatura cu camera de la partea superioara a pistonului, unde sectiunea activa a pistonului este mai mare decât sectiunea pistonului.

Dispozitivul de comanda (supapa de impuls), compus din ventilul cu resort si ventilul de retinere, este racordat la conducta de abur de IP (ventilul cu resort), si la camera de deasupra pistonului (ventilul de retinere), cu ventile de izolare pe ambele conducte de impuls.

Ventilul cu resort este prevazut cu conducte de golire. Ventilul de retinere e prevazut cu golire si aerisire.

La cresterea presiunii în conducta de abur de IP pâna la presiunea de lucru a supapei de 215 bar aceasta creste si în ventilul cu resort, învingând forta resortului, deschizând ventilul care admite aburul la partea inferioara a ventilului de retinere, partea superioara a ventilului de retinere fiind sub presiune prin conducta de impuls luata din camera de deasupra pistonului ventilului principal. Aburul admis la partea inferioara a ventilului de retinere împinge talerul cu percutor în sus si se descarca în atmosfera, tinând totodata percutorul ridicat. Percutorul ridicat deschide pistonul, care admite descarcarea aburului aflat deasupra pistonului principal, pe lânga el. Orificiul de alimentare cu abur a spatiului de deasupra pistonului principal fiind prea mic în comparatie cu conducta de descarcare, presiunea din spatiul superior al pistonului principal scade brusc, acesta fiind împins în sus de catre presiunea din conducta, deschizând ventilul si esaparea aburului în atmosfera.

Pentru a se evita blocarea pistonului pe deschis, prin frecarea metal pe metal, cursa acestuia este limitata de catre pistonul amortizor cu segmenti, care obtureaza orificiile de descarcare din ghidaj, acumulând în fata sa presiune, care limiteaza si amortizeza cursa pistonului mare. Pentru o functionare corecta si pistonul mare este prevazut cu segmenti de etansare.

La scaderea presiunii în conducta de abur, si deci si în ventilul cu resort, acesta se închide prin destinderea resortului, închizând aburul spre ventilul de retinere. Clapeta cu percutor cade în jos, fiind împinsa de presiunea aburului care loveste în aripioarele percutorului, pistonul cade liber si închide evacuarea aburului din spatiul de deasupra pistonului mare. Prin orificiul de admisie, presiunea în spatiul de deasupra pistonului se reface, iar prin diferenta de sectiune (respectiv forta), duce la închiderea ventilului principal, oprind esaparea aburului în atmosfera.

Conductele sub presiune ale supapelor principale sunt din 20CrMoV121 de diametru 600×6. Supapa de siguranta este supradimensionata pentru a rezista la 400 de bari.

Presiunea de lucru 215 bari si temperatura de lucru 540^oC.

Ventilul principal si ventilul de retinere nu se regleaza.

5.2. Descrierea functionala si constructiva a supapelor de siguranta cu

resort de pe circuitul de abur MP tip "Jaspar"

Supapele de siguranta cu resort tip "Jaspar" au rolul de a proteja supraîncalzitorul intermediar al cazanului, la cresterea presiunii în acest circuit, în cazul scaderii bruste a consumului de abur prin declansarea sau descarcarea brusca a sarcinii turbinei, când esaparile nu deschid rapid, pâna la reducerea corespunzatoare a sarcinii si deschiderea esaparilor si a statiei de by-pass de MP, împiedicând spargerea tevilor SII.

Circuitul de MP al cazanului este prevazut cu 4 supape de siguranta de tip Jaspar, câte 2 pe fiecare parte a cazanului, cu racord independent. Supapele sunt dimensionate sa evacueze în atmosfera toata cantitatea de abur produsa de cazan la un moment dat.

Supapa de siguranta este o supapa cu sarcina prin resort, cu scaun plat de tip cu reactie, care da descarcarea maxima si are o foarte mica abatere între presiunea de deschidere si cea de închidere. Este o conceptie simpla si, datorita materialelor de calitate, cu functionare de lunga durata. Dispozitivul de reglare a supapelor permite obtinerea unei presiuni de închidere inferioara cu 2% presiunii de deschidere. Pentru a se evita o functionare instabila, cu închideri si deschideri repetate, aceasta se regleaza cu presiunea de închidere mai mica cu 4% fata de cea de deschidere.

Variatiile de temperatura au o influenta mica asupra reglajului presiunii de deschidere. Aceasta este data de constructia cu coloane, care asigura o compensare a dilatarilor si cu deflector exterior, care izoleaza resortul de proiectiile de abur în timpul suflarii. Discul obturator si deflectorul sau au ghidajul independent de cel al pieselor exterioare care asigura apasarea resortului.

Aceasta apasare se face printr-o suprafata sferica. Oricare ar fi deformarile prin încalziri neregulate, nu este posibila nici o frecare. Eforturile ramân întotdeauna sensibil axiale, iar functionarea pieselor mobile nu poate fi împiedicata. Discul obturator primeste apasarea printr-o suprafata sferica striata care îi permite sa calce perfect uniform pe scaunul sau. Resortul, de fabricatie prinsa, transmite apasarea prin suprafetele sferice. Discul este din otel inoxidabil, special tratat, si proportionat pentru a fi putin sensibil la variatiile bruste de temperatura care se produc în timpul închiderii si deschiderii. Scaunul este înzestrat cu metal stelitic depus si verificat cu grija. Corpul scaunului, din metal de aceeasi natura cu corpul supapei, este sudat în aceasta, ceea ce garanteaza etanseitatea asamblarii.

Un tratament termic final asigura perfecta stabilitate a corpului, scaunului si a partii stelitice. Striatiile concentrice facute pe suprafata de ghidaj evita rotatia si vibratiile, centrând totodata fara frecare piesele mobile. Discul ecran trimite în jos aburul care scapa prin ghidaj în timpul suflarii si protejeaza personalul aflat în apropierea supapei.

El protejeaza de asemenea partile superioare, si în special resortul, contra încalzirii bruste, provocata de trecerea aburului în jurul ghidajului. Levierul de descarcare, manevrat manual, permite verificarea în timpul functionarii ca supapa este buna. Supapa poate fi demontata usor si curatata fara dereglarea resortului.

6. C01-03 MANEVRE DE EXPLOATARE

6.1. Pregatirea pentru pornire a sistemului apa - abur al cazanului

Se controleaza ca toate lucrarile sa fie terminate, autorizatiile de lucru închise, materialele si personalul de la reparatii sa fie îndepartat. Se controleaza si se pozitioneaza armaturile cazanului dupa cum urmeaza:

- vana de apa de alimentare 51 Vh si by-passul ei 851 Vh vor fi închise si scoase de sub tensiune;

- vanele manuale apa alimentare stg.-dr. deschise;

- ventilele de reglaj închise;

- toate ventilele de golire de pe circuitul de IP, inclusiv din teu cota 10 m, închise;

- golirile circuitului de MP deschise;

- toate aerisirile cazanelor de la cota 47 m deschise;

- supapele de siguranta de impuls în schema normala;

- vanele manuale abur IP deschise (11 si 13 Vv);

- vana 15 Vv si by-pass-ul 815 Vv închise;

- ventilele de reglare a presiunii 213 Vv, 233 Vv pe manual în pozitie 50% si sub tensiune;

- ventilele de drenaj abur MP dintre vanele 11 si 13 Vr si din lira din fata SII1 si ventilele de drenaj ale conductei de abur IP, dupa 15 Vv, deschise;

- ventilele de esapare abur MP 151 Vr si 171 Vr se vor deschide 50% si se vor pune sub tensiune ;

- vana manuala de pe injectia la balonul de demaraj si ventilele de închidere si reglare injectie balon demaraj închise, iar ventilele electrice sub tensiune;

- vana 13 Vr deschisa, vanele 11 Vr si 811 Vr închise si scoase de sub tensiune;

- 31 Vb închisa si sub tensiune;

- toate aparatele de masura locale si cu transmisie în CCT si traductoarele de debit în functie;

- aparatele înregistratoare de debit si temperatura cazan din CCT vor fi pornite.

6.2. Pornirea cazanelor

Se umple circuitul de apa alimentare cu apa pâna în fata vanelor 51 - 61 Vh prin punerea în functie a unui prefiltru, deschiderea vanei de la aspiratia si refularea unei EPA, [punerea sub presiune a unui sir de PIP-uri].

În timpul umplerii, toate aerisirile conductelor de apa alimentare EPA [si PIP-uri] vor fi deschise si se vor închide numai atunci când pe ele va curge apa fara aer. Când ultima aerisire a fost închisa (înainte de 51 Vh), circuitul se considera plin cu apa si se trece la pornirea unei EPA.

ATENŢIE: Înaintea pornirii primei EPA se vor închide vanele manuale de apa alimentare intrare în PIP-uri, ambele siruri, si vana manuala de ocolire a PIP-urilor pentru a se evita distrugerea pompei prin deplasare axiala la debit mare si presiune mica pe refulare. Dupa revenirea la valoarea normala a amperajului motorului EPA, se regleaza presiunea de refulare a EPA la 150 bar, se pun sub presiune PIP-urile si conducta pâna la vanele 51 si 61 Vh.

Pentru pornire, întreg circuitul apa-abur de IP se umple cu apa sub presiune dupa cum urmeaza:

- se deschide complet 851 Vh;

- se deschid 30% ventilele de reglare apa alimentare în asa fel încât presiunea sa fie în jur de 50 bar si debitul total în jur de 150 t/h. În aceasta schema cazanul se umple complet cu apa în circa o ora.

Odata cu aparitia în mod continuu a apei la aerisiri, acestea se închid, cazanul fiind plin cu apa. Se ridica presiunea cu 10 bar/min. la 50 bari, prin strangularea ventilelor de reglare. La aceasta presiune se deschid complet ventilele fiecarei aerisiri si se închid (aerisire sub presiune). Dupa terminarea aerisirii sub presiune, se ridica în continuare presiunea cu 10 bar/min. la 150 bari, se aduce valoarea de consemn a presiunii pentru statia de by-pass de IP cu abaterea pe pozitia "0" si se pun pe automat ventilele de reglare, cu consemnul de presiune la 150 bar. Se pune sub tensiune 51 Vh si se închid ventilele de reglare debit apa alimentare în asa fel încât presiunea în teul apei de alimentare sa fie egala cu presiunea din fata 51 Vh, citita la refularea EPA, Dp pe 51 Vh = 0. Se deschide 51 Vh, se deschid ventilele de reglare apa alimentare pe pozitia corespunzatoare unui debit de 100 t/h pentru fiecare parte. Se aduce consemnul de pozitie a ventilelor de reglaj cu abaterea pe "0" si se pun pe automat ventilele de reglare apa alimentare. În aceasta situatie, cu ventilele de reglare apa alimentare pe automat, consemnul la 100 t/h pe fiecare parte, cu ventilele de reglare presiune pe automat cu consemnul la 150 bar, cu descarcarea apei din balonul de demaraj la expandorul de la cota 10 m si de acolo la canal, se începe spalarea cazanului, dupa cum urmeaza:

- cu temperatura apei de alimentare 80^oC, se spala cazanul prin evacuarea la canal timp de 2 ore cu 200 t/h pe fiecare parte. Daca nu este posibila asigurarea a 400 t/h apa pentru a fi evacuata la canal, atunci spalarea se efectueaza pe câte o parte cu 200 t/h, dupa care se trece pe cealalta parte. Prin analiza apei la iesirea din cazan se urmareste cantitatea de Fe si când aceasta este sub 100 mg/l se va începe spalarea în circuit închis: cazan-expandor cota 10 m-condensator-filtre cu celuloza-degazor. În aceasta faza debitul de apa de alimentare va fi de 100 t/h pe fiecare parte, urmarindu-se scaderea fierului sub 20 mg iar a O₂ sub 200 mg.

Scaderea continutului de O₂ se face prin încalzirea apei în degazor la 100^oC, iar aceasta operatie se face cu vid în condensator. Când continutul de Fe în condensatul principal este mai mic de 20 mg acesta se trece prin filtrele ionice.

Spalarea se considera terminata, putându-se aprinde focul în cazan, atunci când apa de alimentare va avea urmatorii indici:

- O₂30 mg/l

- Fe 50 mg/l

- SiO₂20 mg/l

- conductivitate 2 mS/cm

- pH 8,5

- duritate nedeterminata

Aceasta spalare este necesara numai dupa opriri de lunga durata (minim 3 zile), în celelalte cazuri nefiind necesara, spalarea facându-se prin evacuarea la canal a condensatului timp de circa 30 minute, dupa care se trece în circuit închis.

În continuare, se trece la pornirea propriu-zisa, aprinzându-se pe rând, în timp de 8 minute, cele patru arzatoare inferioare de gaze, cu un debit de gaz de cca 12000 Nm³/h. Se deschid drenajele conductelor de abur MP cald si rece la condensator si ale conductei de IP. Când temperatura aerului dupa PAR-uri este mai mare sau egala cu 160^oC se pornesc pe rând patru mori. Reglarea combustibilului se face astfel încât temperatura aburului la iesire din cazan sa nu depaseasca urmatorul gradient de crestere a temperaturii:

- pâna la 300^oC 12^oC/min

- pâna la 400^oC 8^oC/min

- pâna la 540^oC 5^oC/min

La scaderea temperaturii aburului, nu trebuie depasite urmatoarele valori:

- de la 540 la 400^oC 3^oC/min

- de la 400^oC în jos 8^oC/min.

Când temperatura aburului la iesirea din cazan este mai mare decât t_s (cazanul a iesit din saturatie), se deschide drenajul din fata lui 15 Vv la expandor. Când presiunea în supraîncalzitorul intermediar este mai mare de 5 bar, se închid golirile pe intermediar.

În timpul pornirii nivelulul în balonul de demaraj trebuie mentinut în jur de 300÷400 mm. Apa din balon se descarca la expandorul de la cota 10 m prin 31 Vb, pâna când presiunea aburului de MP este mai mare decât presiunea din degazor, în acel moment trecându-se la descarcarea în degazor prin 15 Vb. Aburul din balonul de demaraj trece în SII, iar de acolo este esapat în atmosfera, pâna la presiunea de 3 bar, când se deschide statia de by-pass de MP, se închid esaparile si se pun pe automat cu consemnul de presiune la 20 bar. Când temperatura aburului de IP si a celui de MP la iesirea din cazan este mai mare de 400^oC, se începe încalzirea conductelor de abur de IP si MP cald si rece.

Încalzirea conductelor de IP se face prin deschiderea treptata în 5 trepte a by-pass-ului 815 Vv, având drenajele 601-603 Vv si 611-613 Vv deschise. By-pass-ul 813 Vv este deschis complet. Cresterea temperaturii conductei de IP se face cu maxim 5^oC/min. La fiecare treapta de deschidere se asteapta 7 minute, timp necesar ca temperatura metalului conductei (la exterior, T6604) sa se stabilizeze si sa fie egala cu temperatura aburului de purja T6605.

Când temperatura în conducta de abur IP, reper T6604, este mai mare de 350^oC, se închide drenajul conductei de abur de IP dupa 15 Vv, si drenajele 603 si 613 Vv, în asa fel încât presiunea aburului în conducta de IP sa fie egala cu presiunea aburului de IP la iesirea din cazan (Dp vana 15 Vv = 0). Se deschide vana 15 Vv si se închid 815 si 813 Vv. În continuare, cresterea temperaturii în conducta de IP se realizeaza prin deschiderea treptata a drenajului 613 Vv, respectându-se o crestere de maxim 5^oC/min.

Terminarea încalzirii conductei de IP se considera încheiata când temperatura conductei este egala cu temperatura aburului la iesirea din cazan. Încalzirea conductei de abur de MP cald se efectueaza prin deschiderea lui 875 Vr, iar a conductei de abur de MP rece prin deschiderea lui 811 Vr. Vana de paralel, 75 Vr, se va deschide atunci când temperatura conductei de abur de MP cald, în fata turbinei, este mai mare de 400^oC si dupa ce presiunile dinainte si dupa 75 Vr sunt egale. Vana 811 Vr este deschisa complet, iar 11 Vr se va deschide atunci când la drenajul local de pe conducta de abur de MP rece (lânga TPA) iese abur uscat, iar presiunile dinainte si dupa 11 Vr sunt egale.

Dupa deschiderea vanelor de paralel 15 Vr, 11 Vr si 75 Vr se închid by-pass-urile acestora si drenajele conductelor spre expandorul de la cota 10 m. Dupa deschiderea vanei 15 Vv, se ridica presiunea în cazan la presiunea de lucru (196 bari), cu 4 bar/min., prin modificarea consemnului de presiune pentru statia de by-pass de IP. Se va încarca EPA astfel încât ventilele de reglare apa de alimentare sa aiba zona de reglare.

Pâna la atingerea temperaturii de saturatie în cazan, viteza de crestere a temperaturii se realizeaza numai actionând asupra arderii. Dupa depasirea temperaturii de saturatie, începând cu 450^oC, reglarea temperaturii aburului de IP se face cu ajutorul injectiilor, iar la temperatura de 490^oC se va actiona atât asupra temperaturii aburului de IP cât si a celui de MP.

Pentru a se evita variatia temperaturii aburului de MP (prin scaderea acesteia) în timpul saturatiei, aceasta va fi mentinuta prin injectii la valoarea de 200^oC pâna când circuitul de IP a ajuns la temperatura de saturatie, dupa care injectiile se închid, respectându-se aceeasi rata de crestere a temperaturii ca si pentru aburul de IP. Atunci când turbina a fost pornita, pe masura ce se admite abur în turbina, se închid statiile de by-pass de IP si MP pe manual, iar dupa închiderea completa a acestora se ridica valoarea de consemn a presiunii cu cca 15 bari mai mult (abatere 10%) si se cupleaza pe automat statia de by-pass de IP, statia de by-pass de MP si esaparile. În continuare se ridica temperatura aburului de IP si MP pâna la 540^oC si se ridica sarcina pe cazan la valoarea nominala. Dupa închiderea completa a statiilor de by-pass de IP si de MP se trece reglarea apei de alimentare pe "reglaj sarcina", dupa cum urmeaza:

- se scot ventilele de reglare apa de alimentare de pe automat;

- se apasa butoanele "Creste" si "Scade" ale consemnatorului de sarcina pâna când abaterile ventilelor de reglare ajung pe "0". Daca la unul dintre ventile abaterea nu ajunge pe "0", atunci se va actiona asupra regulatorului de corectie de la injectii. Când abaterile de reglare sunt pe "0" se cupleaza pe automat, orice interventie asupra debitului de apa de alimentare fiind posibila din consemnatorul de sarcina al cazanului.

6.3. Supravegherea cazanului în timpul functionarii

Operatorul cazane din CCT supravegheaza parametrii cazanului, ca de exemplu: temperatura abur IP si MP, atât temperatura finala cât si temperatura pe zone, presiunea aburului de IP si MP, tirajul în camera focara, continutul de O₂ în gazele de ardere, presiunea aerului înainte si dupa PAR-uri, temperatura amestecului dupa moara, valorile acestor parametri fiind cele din fisele de regim. Urmareste, de asemenea, pozitia principalelor armaturi. La o cadere mare a debitului de apa trebuie redusa imediat, în mod corespunzator, cantitatea de combustibil, chiar daca temperatura aburului nu se modifica. La fel se va proceda si la scaderea debitului de combustibil, scazând debitul de apa.

Acest lucru se are în vedere deoarece circuitul complet al apei în cazan dureaza 8 minute.

6.4. Oprirea cazanului

Înainte de oprirea cazanului se controleaza si se deschid:

- ventilele de by-pass apa alimentare 851 Vh;

- vana manuala injectie balon demaraj;

- se trece pe deblocat cheia de protectie la închiderea vanelor 11 si 13 Vr.

Se trece la oprirea cazanului astfel:

- Se reduce sarcina pe cazan prin reducerea concomitenta a debitului la minim (200t/h). Debitul de combustibil se reduce prin descarcarea si oprirea unei mori si reducerea debitului de combustibil pe celelalte.

- Se începe preluarea debitului de abur de IP si MP prin statiile de by-pass de IP si MP, cu deschiderea pe manual a acestora, pâna când debitul total de abur de IP arata "0", iar statia de by-pass de MP este deschisa cca. 90%.

- Se închid vanele de paralel 15Vv, 11Vr si 75Vr.

- Se stinge focul în cazan prin apasarea butonului de oprire din pupitrul CCT.

- Se trece pe automat statia de by-pass de IP, cu consemnul la 200 bar, presiune ce trebuie mentinuta pâna la închiderea completa a vanei 51 Vh.

- Se trec pe manual ventilele de reglare apa alimentare si se închid complet.

- Se închide 51 Vh.

- Se scot de sub tensiune: 15 Vv, 11 Vr, 75 Vr, 51 Vh, 815 Vv, 813 Vr, 875 Vr.

- Dupa închiderea completa a vanei 51 Vh se închide al doilea ventil 851 Vh.

- Se închid vanele manuale de apa alimentare.

- Se trece la racirea cazanului cu maxim 5^oC/min. prin deschiderea simultana a statiilor de by-pass de IP si MP, urmarindu-se scaderea temperaturii aburului de IP si MP si a conductei abur de MP înaintea lui 73 Vr.

- Când temperatura aburului de IP si MP este mai mica de 200^oC se trece la golirea cazanului.

- Se închide statia de by-pass de MP si se deschid esaparile în atmosfera.

- Se deschid golirile la ECO 1 si ECO 2, VAPO, SI si SII.

- Se deschid aerisirile de la cota 47 m si drenajele de MP. În timpul opririlor de lunga durata sau pe timp de iarna, golirea cazanului se începe la temperatura de 250^oC, pentru evacuarea totala a apei prin expandare, pentru a se evita coroziunea si înghetul.

6.5. Pornirea dupa declansare.

Dupa declansarea cazanului, acesta se raceste prin deschiderea statiilor de by-pass de IP si MP, pâna când temperatura aburului de IP scade sub temperatura de saturatie, adica mai putin de 350^oC, dupa care se începe alimentarea cu apa si se procedeaza ca la pornirea cazanului din stare rece.

7. C01-04 REGLAJE AUTOMATE ALE CAZANULUI

- Reglare automata apa alimentare.

- Reglare automata temperatura abur supraîncalzit de IP.

- Reglare automata presiune în cazan cu statia de by-pass de IP.

- Reglare automata temperatura balon de demaraj.

- Reglare automata temperatura abur supraîncalzit intermediar.

7.1. Reglarea automata a apei de alimentare

Reglarea automata a apei alimentare a fost prevazuta initial în 3 variante de reglare (selectorul V1.02.09.):

3. sarcina fixa prin ventilele de by-pass

2. sarcina fixa prin ventilele de reglare

1. sarcina reglabila din consemntor sarcina cazan.

Din motive de exploatare varianta 3 a fost desfiintata, ventilele fiind anulate.

Varianta 2: Sarcina fixa prin ventilele de reglare. Se consemneaza debitul de apa din PT/L72, consemn care se compara cu debitul de apa de alimentare dat de traductorul Q1002.04 si cu diferenta între dt consemnat pentru injectia 1 si dt realizat pe injectia 1 dat pe regulatorul PI E42 în sumatorul algebric, abaterea rezultata fiind trimisa cu semnul + sau - la regulatorul PI A42, care prin intermediul contactorului comanda ventilul de reglare la închis sau la deschis. Debitul de apa modificat prin deschiderea ventilului actioneaza si opreste închiderea sau deschiderea ventilului de reglare. Ventilul de reglare apa alimentare are indicator de pozitie si abatere + care este data de diferenta dintre debitul de apa consemnat si debitul de apa real. Când abaterea este spre - ventilul trebuie sa deschida, iar când este spre + trebuie sa închida. Atâta timp cât indicatorul de pozitie este spre "0" ventilul de reglare este în pozitia de repaus.

În varianta 1 de sarcina reglabila, consemnul debitului de apa alimentare este dat de consemnatorul de sarcina cazan PT/M55.

Reglajul lucreaza în continuare tot ca în varianta 2, cu exceptia faptului ca se cupleaza si un semnal de corectie a sarcinii cazanului F66, corectie în care se însumeaza debitul, presiunea si temperatura aburului IP la iesirea din cazan. Schema de reglare apa alimentare este data în figura alaturata. Reglarea nivelului în colectorii de supraalimentare s-a desfiintat, deoarece ventilele s-au anulat.

7.2. Reglarea automata a temperaturii aburului supraîncalzit de IP.

Reglarea temperaturii aburului de IP se efectueaza cu ajutorul a doua injectii cu apa de alimentare, pentru fiecare parte a cazanului, injectia 1 înainte de S6 si injectia 2 înainte de S7, si lucreaza în cascada, de la iesire spre apa de alimentare, dupa cum urmeaza:

- valoarea temperaturii aburului de IP se consemneaza prin V5.04.02 pentru ambele parti, consemnator ce are indicator gradat de la 450 la 550^oC. Aceasta valoare de consemn este comparata cu valoarea data de TR 1114.01 într-un sumator algebric, diferenta fiind transmisa regulatorului PID V5.04.08, care are rolul de a prelua gradul de depuneri pe tevile S7. Dupa regulatorul PID rezulta temperatura ce ar trebui sa fie înaintea S7, valoare care se compara cu temperatura reala înaintea S7, respectiv dupa injectia 2. Diferenta este transmisa regulatorului PID, care prin intermediul contactorului comanda deschiderea sau închiderea ventilului de reglare (de injectie). Deschiderea sau închiderea ventilului are ca urmare scaderea sau cresterea temperaturii, dupa care injectia si TR 1113.01 având rol si de reactie, opreste comanda, modificând valoarea semnalului înaintea regulatorului PID. Ventilul de reglare are indicator de pozitie cu abatere.

I. Când abaterea a este la -, ventilul de reglare injectie închide, si invers, când abaterea este la + consemnul pentru injectia 1 este dat de diferenta dintre consemnul dt injectia IIY dat de V4.05.01 real pe injectia 2 dat pe TR 1112.01 - TR 1113.01 si actioneaza asupra regulatorului PID V4.05.02 dupa care rezulta valoarea pe care ar trebui sa o aiba temperatura aburului înaintea lui S6. Aceasta valoare se compara în sumatorul algebric cu valoarea reala a temperaturii înaintea lui S6 data de traductorul TR 1111.01, diferenta fiind transmisa regulatorului PI V4.05.05, care prin contractorul V4.05.08 actioneaza asupra ventilului de reglare al injectiei 1 pe care îl deschide sau îl închide.

Deschiderea sau închiderea ventilului de reglare au ca efect cresterea sau scaderea temperaturii aburului, efect sesizat de TR 1111.01, care are ca rol de reactie pentru limitarea închiderii sau deschiderii ventilului de reglare a injectiei, consemnul pentru corectia debitului de apa de alimentare este dat de diferenta între dt fixat pentru injectia 1 si dt real pe injectia 1 dat de TR 1101.01 - TR 1101.01 care actioneaza ca corectie a debitului de apa de alimentare prin intermediul regulatorului PI E42.

7.3. Reglarea automata a temperaturii aburului supraîncalzit de MP.

Reglarea temperaturii aburului supraîncalzit MP se efectueaza cu ajutorul unei injectii cu apa de alimentare la 60 bar luata din priza EPA si a TPA pentru fiecare parte a cazanului, înainte de SII2 si o injectie suplimentara cu comanda manuala de la distanta pe conducta comuna, înainte de ramificarea spre schimbatorii de caldura. Reglarea automata a temperaturii aburului de MP lucreaza în functie de valoarea consemnata prin V7.06.02 - temperatura aburului de MP la iesirea din cazan, care se compara cu valoarea reala data de TR 1206 în sumatorul algebric.

Diferenta este transmisa regulatorului PID dupa care rezulta o valoare a temperaturii aburului de MP înainte de SII2, respectiv dupa injectie. Aceasta valoare se compara cu valoarea reala data de TR 1205, diferenta fiind transmisa la regulatorul PI 17.06.08, iar de aici prin intermediul contractorului V7.06.09 la ventilul de reglare, care deschide sau închide în functie de felul impulsului. Ca reactie pentru limitarea deschiderii serveste traductorul TR 1205 ventilul de injectie are indicator de pozitie si cu abatere. Când abaterea este la - ventilul închide si când abaterea este la + deschide. În cazul în care injectia deschide mult si temperatura are tendinta de crestere, se reduce deschiderea clapetei de reglare 71 sau 81 Vr a celuilalt cazan pentru a mari debitul de abur de MP care trece prin cazan. De asemenea, se poate interveni si cu injectia auxiliara prin deschiderea acesteia în functie de deschiderea injectiei de MP.

AUXILIARELE CAZANULUI

1.C01-05 CIRCUITUL DE AER AL CAZANULUI

Aerul necesar arderii combustibilului este asigurat de 2 ventilatoare axiale cu o singura treapta - VA1, VA2. Ventilatoarele axiale Dingler au reglarea încarcarii din paletii rotorici care sunt comandati hidraulic prin intermediul unui dispozitiv hidraulic.

Caracteristicile VA:

- tip ventilator FAF 20.12.1.

- presiune aer 420 mm CA

- debit aer 110 m³/s

- turatie ventilator 1490 rot/min

- putere motor 900 kW

- tensiune de alimentare 6 kV

Uleiul de lucru pentru reglarea paletilor rotorici este asigurat de doua pompe de ulei verticale cu roti dintate, una în functiune si una în rezerva pe automat cu urmatoarele caracteristici:

- putere motor 1 kW

- turatie 2840 rot/min

- debit ulei 0,6÷12 l/min reglabil

- presiune 18 bari reglabila între 10÷50 bari

1. Circuitul de aer al cazanului

Ventilatoarele de aer aspira aerul cu temperatura constanta de 50^oC, mentinuta prin recirculatia de aer dupa PAR, si îl refuleaza în preîncalzitoarele de aer rotative (PAR) pe la partea superioara a acestora. Reglarea încarcarii VA se efectueaza din paletii rotorici reglabili K1. Pentru izolarea ventilatorului în caz de defectiune este prevazut un sibar de izolare K2. Înainte si dupa PAR exista canale paralele pentru a se putea functiona cu un VA si ambele PAR-uri. Dupa preîncalzitoarele de aer, circuitul de aer se ramifica în trei canale pe fiecare parte a cazanului, canale care formeaza o centura în jurul cazanului, cu clapeti pe cele trei canale dupa cum urmeaza:

- clapetii K4 st nga - dreapta pe canalul de aer pentru arzatorii de gaz ramura inferioara 1-4;

- clapetii K5 stânga-dreapta pe canalul de aer pentru arzatorii de praf carbune si aer tertiar. Din acest canal se ia aerul primar pentru reglarea temperaturii amestecului dupa moara, aerul secundar pentru arzatorii de carbune, aerul de etansare la mori si aerul tertiar la pâlnia rece;

- clapetii K6 stânga-dreapta pe canalul de aer pentru arzatorii de gaz ramura superioara 5-14. Temperatura aerului dupa PAR este de 282^oC.

Din fata preîncalzitorilor de aer este racordata o conducta pentru aerul necesar arzatorilor pilot 1÷14. De asemenea, din canalul de dupa preîncalzitori este racordat câte un canal de aer, pe fiecare parte, cu clapetii K13 care recircula o cantitate de aer cald pentru mentinerea constanta a temperaturii aerului aspirat de ventilator. Aceasta recirculatie are un separator de cenusa cu evacuare la silozul de cenusa. Clapetii de aer au urmatoarele numere:

- K12 pentru aerul secundar la arzatorii de debit 1÷14;

- K11 pentru aerul primar pentru reglare temperaturii amestecului dupa moara;

- K7 pentru aerul secundar la arzatorii de praf carbune;

- K18 pentru aerul tertiar la pâlnia rece.

Pe circuitul de aer al cazanului sunt montate urmatoarele aparate de masura si control:

- masura de presiune si temperatura pe canalul de refulare al fiecarui ventilator P1401-T1401;

- masura de presiune si temperatura dupa PAR 1+2 - P1402-T1402;

- masura debit aer pe fiecare canal dupa K4, K5, K6 în urmatoarea ordine Q1401, Q1402, Q1403. Reglarea debitului de aer necesar arderii se face cu ajutorul clapetilor K4, K5, K6, iar reglarea presiunii aerului este asigurata de K1.

2. Descrierea ventilatoarelor de aer

Ventilatorul de aer Dingler este de tip axial, cu o singura treapta, executat sub forma unei constructii sudate, stabile. Are urmatoarele parti componente:

- motorul de antrenare

- arbore intermediar

- doua cuple TACKE

- rotorul cu paleti

- camera de aspiratie

- carcasa inferioara

- difuzor

- carcasa superioara

- bandaj

- ajutajul de intrare

- carcasa ventilatorului.

Ajutajul de intrare, dispus dupa camera de aspiratie, formeaza din punct de vedere constructiv o piesa, o carcasa. În interiorul ajutajului se gaseste o calota sferica. Datorita acestui fapt, se realizeaza un canal inelar cu o sectiune mai îngusta decât sectiunea canalului de aspiratie. Prin reducerea sectiunii, aerul este accelerat si, în acelasi timp, omogenizat. Carcasa si ajutajele de intrare sunt executate din doua bucati, asa încât este posibila montarea si demontarea usoara a rotorului cu lagarele sale. Arborele intermediar trece prin camera de aspiratie si este protejat de o carcasa profilata adaptata. Partea rotativa consta din rotorul cu paleti, dispozitivul de reglare a paletilor si lagare cu rulmenti.

Ungerea rulmentilor se face prin barbotare. Rotorul cu paleti este antrenat de motorul de antrenare prin intermediul arborelui intermediar, arbore ce este cuplat la ambele capete prin intermediul a doua cuple TACKE. Spirala produsa de catre paleti este din nou redresata de catre paletii directori, asezati în aval, asa încât curentul de aer iese axial din ventilator. Nivelul uleiului este supravegheat de un indicator de nivel cu sticla, scos în afara ventilatorului, având comunicare atât cu partea inferioara cât si cu cea superioara a lagarelor.

Racordul indicatorului de nivel de la partea superioara a lagarelor este prevazut la partea de jos cu un vizor de sticla în care nu trebuie sa fie ulei. Daca la acest vizor apare ulei, indicatia de la sticla de nivel este eronata si trebuie rupt sifonul prin deschiderea dopului de la vizor si evacuarea uleiului de pe conducta superioara.

ATENŢIE: Daca la deschiderea capacului de la sticla de nivel uleiul face variatii, trebuie controlat racordul conductei. Lagarele rotorului sunt introduse în carcasa compacta care este rezemata în locasurile prelucrate în carcasa inferioara.

Supravegherea temperaturii lagarelor este asigurata de 3 termorezistente (câte una pe fiecare rulment - la nivelul exterior al rulmentului) care transmit indicatia temperaturii la panourile locale, cu semnalizare în CCT atunci când temperatura este mai mare sau egala cu 90^oC.

Pentru reglarea paletilor rotorici ventilatorul este prevazut cu un dispozitiv hidraulic de reglare, cu gospodarie proprie de ulei. Presiunea uleiului de reglare a paletilor este asigurata de una din cele 2 pompe de ulei si este reglata la aproximativ 18 bari.

Dispozitivul de reglare consta dintr-un sistem de reglare comandat, care distribuie uleiul într-una din cele 2 parti ale camerei mobile. În acelasi timp, cealalta parte este pusa în comunicare cu descarcarea uleiului, camera mobila deplasându-se si antrenând în acelasi timp paletii rotorici prin intermediul bolturilor si tijei de aservire care închide cele doua orificii, paletii ramânând în pozitie de repaus.

O noua comanda urmeaza acelasi ciclu, cu precizarea ca în timp ce o parte a camerei mobile este pusa în comunicare cu uleiul sub presiune, cealalta parte este pusa în comunicare cu descarcarea. Înclinarea totala a paletilor este de 45^oC. O alta conducta, a treia, preia scaparile de ulei de la dispozitiv si le returneaza în rezervor.

Fiecare pompa de ulei este prevazuta cu un dispozitiv de reglare a debitului de ulei între 0,6 si 1 l/min, iar pe conducta comuna de ulei sub presiune sunt prevazute 2 filtre de ulei intermediare si un dispozitiv de reglare a presiunii uleiului între 10÷50 bari.

ATENŢIE: Presiunea nu se va regla mai mare de 22 bari deoarece este pericol de spargere a furtunelor flexibile de racord. O presiune mai mica de 8 bari nu poate executa miscarea paletilor.

2.1. Difuzorul

Este legat de carcasa si este prevazut cu o piesa interioara vârf de picurare.

2.2. Ungerea si întretinerea ungerii

Ungerea lagarelor este asigurata prin barbotarea uleiului (TBA 38). În lagare se introduc 5÷6 l ulei. Nivelul uleiului se controleaza în permanenta si se completeaza la nivel normal. Uleiul se schimba de doua ori pe an. Golirea se realizeaza prin deschiderea busonului de golire. Dupa golirea completa a uleiului se pune busonul de golire si se toarna ulei în vizor pâna la nivel normal (între cele 2 linii). Ungerea cuplelor TACKE se efectueaza prin introducerea în acestea a unui amestec de ulei 255 si vaselina în proportie de 50%.

Se completeaza la fiecare oprire a ventilatorului si se schimba la 3000 ore de functionare. Gospodaria de ulei a dispozitivului hidraulic de reglare a paletilor contine 80 l ulei H21. Se completeaza de câte ori este nevoie si se schimba uleiul anual la oprirea blocului. Lagarele motorului se greseaza lunar cu vaselina LITIU F1p111. Se introduce vaselina cu tecalemitul pâna începe sa iasa pe la partea inferioara a capacului.

2.3.Pregatirea ventilatorului de aer pentru pornire

Înainte de pornirea ventilatorului se fac urmatoarele probe si verificari:

- Se pornesc pompele de ulei reglare paleti, urmarind sensul de reglare a presiunii la 18 bari.

- Se manevreaza paletii la închis-deschis complet, prin comanda de la fata locului a dispozitivului hidraulic.

ATENŢIE: La manevrarea dispozitivului, presiunea uleiului trebuie sa ramâna constanta. În cazul în care presiunea scade când se manevreaza într-un sens, înseamna ca dispozitivul nu functioneaza, una dintre armaturi fiind deteriorata.

- Personalul de la reparatii sa fie evacuat, autorizatia de lucru închisa.

- Se controleaza daca toate materialele sunt îndepartate, capacul difuzorului închis, capacele de vizitare de pe refulare si din carcasa de aspiratie montate, suruburile strânse la carcasa superioara, aparatoarea de pe cupla motorului cu arborele intermediar montata, legatura motorului la centura de împamântare facuta, nivelele de ulei în lagare si la dispozitivul hidraulic normale, contactele de semnalizare temperatura lagare fixate la 90^oC.

Daca se pregateste pentru pornire al doilea ventilator si se roteste în sens invers, se va frâna cu o scândura care se va scoate cu câteva secunde înainte de pornirea ventilatorului. Când toate aceste controale au fost efectuate, se cere de catre seful de tura punerea sub tensiune a motorului ventilatorului, a lui K1, K2 si K13. Se pun pompele de ulei pe automat cu selectarea unei pompe prioritare 1 sau 2. Se porneste ventilatorul de aer din butonul de la fata locului, urmarindu-se sensul de rotatie, care trebuie sa fie invers acelor de ceasornic, privit dinspre motor. În caz contrar, se opreste si se anunta electricianul pentru a-i schimba sensul. Se urmareste deschiderea sibarului K2, deschidere ce o efectueaza operatorul din CCT.

Se urmareste functionarea ventilatorului fara zgomote, vibratii, temperatura la lagare si nivelul de ulei. Zgomotul produs de ventilator pâna la deschiderea sibarului K2 nu trebuie luat în consideratie pentru ca este zgomotul produs de aerul debitat de ventilator pâna la sibarul K2.

Se trece cheia de la panoul local pe automat, iar ventilatorul se va încarca dupa necesitate de catre operatorul CCT. Este indicat ca presiunea aerului dupa ventilator sa fie în functie de debitul de aer consumat de cazan, respectiv în functie de sarcina cazanului, iar încarcarea ventilatorului se efectueaza întotdeauna cu indicatia din CCT a paletilor reglabili pe pozitia "0".

2.4. Supravegherea ventilatorului în functionare

În timpul functionarii ventilatorului se vor urmari:

- Functionarea fara vibratii - daca acestea apar se va chema personalul de la reparatii sau de la laboratorul AMC pentru efectuarea masuratorii de vibratii. Nivelul de vibratii în planul orizontal de pâna la 30m amplitudine simpla se considera normal. Între 30 si 90m amplitudine, se face cerere pentru oprire planificata pentru echilibrare, anuntându-se operatorul CCT si seful de tura.

- Functionarea fara zgomote interioare. În cazul când se aud zgomote suspecte se anunta seful de tura si operatorul CCT pentru oprirea ventilatorului si control. Daca zgomotele sunt puternice se opreste ventilatorul si se anunta personalul din CCT.

- Temperatura normala a lagarelor nu trebuie sa depaseasca 70^oC. În cazul în care depaseste 80^oC se anunta seful de tura si se supravegheaza atent ventilatorul si nivelul uleiului la lagare. Când temperatura unuia din lagare este mai mare de 90^oC, iar a celorlalte apropiata de 90^oC, se opreste ventilatorul si se anunta personalul din CCT.

- Nivelul de ulei la lagare si dispozitivul hidraulic sa fie normale. Daca este scazut se completeaza, iar daca acesta scade în continuare se iau masuri pentru oprirea planificata a ventilatorului. În vizorul de pe conducta de racord între partea superioara a lagarelor si sticla de nivel, nu trebuie sa fie ulei deoarece în aceasta situatie indicatia este eronata. Se vor lua masuri pentru evacuarea uleiului din vizor. La orice pierdere de ulei la lagare sau la dispozitivul hidraulic se vor lua masuri pentru înlaturarea lor, oprindu-se planificat ventilatorul.

- Temperatura lagarelor motorului electric se constata prin palpare. Acestea trebuie sa fie cel mult caldute. În cazul în care temperatura este atât de ridicata încât nu se poate pune mâna pe lagare sau la aparitia de fum la lagare se va opri imediat ventilatorul si se va anunta seful de tura.

2.5. Oprirea ventilatorului

Se reduce încarcarea ventilatorului prin aducerea paletilor K1 pe pozitia "0". Se închide K13. Se da impuls de oprire ventilatorului si se urmareste închiderea sibarului K2. Atât K2 cât si K13 se vor controla la fata locului daca s-au închis complet si se vor închide manual daca nu s-au închis. Se scot de sub tensiune ventilatorul, pompele de ulei si clapetele K1, K2 si K13 aferente ventilatorului de aer respectiv.

3. Reglarea aerului la cazanul Benson

Reglarea debitului de aer necesar arderii se efectueaza cu ajutorul clapetelor de reglaj aer K4 pentru arzatorii de gaz 1÷4, K5 pentru arzatorii de praf carbune si K6 pentru arzatorii de gaz 5÷14. Reglarea automata a aerului pentru arzatorii de praf carbune lucreaza dupa cum urmeaza:

- un semnal de la sarcina cazan este introdus într-un sumator algebric din care se scade aerul dat pentru debitul de gaz real al cazanului. Diferenta se introduce în sumatorul K5.12.01 unde se aduce si semnalul de exces de aer. Diferenta rezultata se compara cu valoarea debitului real de aer dat de traductorii de debit Q 14.01.04, dupa trecerea prin transformatorii separatori TR 14.04.02. Valoarea rezultata din acesti sumatori, cu semnul + sau -, este amplificata în amplificatorul K5.12.02 si transmisa regulatoarelor PI K5.12.04, care prin intermediul contactorului K5.12.07 actioneaza motorul K5.12.03 care deschide sau închide clapeta de aer K5. Debitul de aer creste sau scade, având si rol de reactie pentru oprirea semnalului de reglare. Tot ca reactie actioneaza si indicatia deschiderii clapetei K5 asupra semnalului dat de regulatorul PI.

Reglarea automata a debitului de aer pentru arzatorii de gaz ramura superioara 5÷14 lucreaza asupra clapetilor K6 stânga-dreapta dupa cum urmeaza :

- un semnal de debit aer necesar pentru cantitatea de gaz reala pe arzatorii 5÷14, cu corectie de exces de aer data de K6.14.01., se compara în sumatorul algebric cu debitul de aer real dat de traductorul de debit Q 14.03.04. Diferenta se amplifica în amplificatorul magnetic K6.14.02. si este transmisa regulatoarelor PI K6.14.05 care, prin intermediul contactorilor K6.14.07, actioneaza asupra motorului K6.14.13 si deschide sau închide clapetii K6. Ca urmare a deschiderii clapetilor K6 debitul de aer creste sau scade, acesta având si rol de reactie pentru limitarea deschiderii clapetilor. De asemenea, pozitia clapetilor K6 are rol de reactie, introducând pozitia corecta direct în regulatorul PI.

Reglarea aerului pentru arzatorii 1÷4 actioneaza asupra clapetilor de aer K4 si este identica cu reglarea arzatorilor de debit 5÷14. Pentru ca reglarea debitului sa lucreze corect, sa fie proportionalitate între deschiderea clapetilor si debitul de aer, circuitul de aer este prevazut cu reglarea presiunii, reglare care lucreaza asupra paletilor reglabili ai ventilatoarelor de aer si care are rolul de a mentine presiunea constanta în fata clapetelor de reglare debit. Valoarea de referinta a presiunii aerului de ardere este variabila în functie de sarcina cazanului. Reglarea automata a presiunii aerului (reglarea debitului total de aer) lucreaza astfel:

- un semnal de presiune dat de valoarea sarcinii se compara cu valoarea reala a presiunii data de traductorul de presiune dupa PAR, PR 1402.02. Diferenta este amplificata în amplificatorul K1.11.03. si transmisa regulatoarelor PI, K1.11.05, iar de aici prin intermediul contactorului K1.11.07 motorului K1.11.13. care actioneaza la încarcarea sau descarcarea ventilatorului de aer.

Cresterea sau scaderea presiunii aerului are tot rol de reactie si anuleaza semnalul de comanda. De asemenea, pozitia paletilor are rolul de reactie dinamica pentru ca introduce corectia chiar în regulatorul PI. Daca la impulsul de presiune dat de sarcina, una dintre clapetele de aer K4, K5, K6 a deschis 85% atunci se modifica consemnul de presiune.

În schema este prevazuta, desi nu se recomanda, posibilitatea de încarcare diferita a ventilatoarelor de aer K1.11.05. De asemenea, schema de reglare a debitului exista posibilitatea de deschidere diferita a clapetilor K4, K5, K6 stânga-dreapta din K5.12.05, K6.14.05 si K4.13.06.

4. Blocaje si protectii pe circuitul de aer

4.1. Ventilatorul de aer:

- Nu se poate porni daca nu este în functiune cel putin un ventilator de gaze

- Se opreste instantaneu la oprirea ultimului ventilator de gaze

- K2 se închide automat la oprirea VA

4.2. Pompa ulei, reglare paleti:

- Pompa selectata porneste odata cu pornirea ventilatorului si se opreste odata cu oprirea ventilatorului

- Pompa de rezerva porneste când presiunea uleiului scade sub 3 bari

4.3. Jocuri la VA:

- Între cele doua fete ale cuplei TACKE: 3÷5 mm

C01-06 CIRCUITUL DE GAZE DE ARDERE AL CAZANULUI

Gazele rezultate în urma procesului de ardere sunt evacuate la cos cu ajutorul a 2 ventilatoare de gaze VG1 si VG2.

1. Caracteristicile gazelor de ardere si traseul acestora

- debitul de gaze de ardere rezultat la sarcina nominala

a cazanului la functionarea pe lignit 1.400.000 Nm³/h

- temperatura gazelor de ardere în focar 1100÷1250 ^oC

- temperatura gazelor de ardere înainte de PAR 311 ^oC

- temperatura gazelor de ardere dupa PAR 147 ^oC

- continutul de cenusa în gaze dupa electrofiltre 0,4555 g/Nm³

- continutul de cenusa în gaze înaintea electrofiltrelor 45,5 g/Nm³

- depresiunea la partea superioara a focarului 5 mmCA

- depresiunea în PAR 68,4 mmCA

- viteza gazelor de ardere în electrofiltre 2,6 m/s

Din focar, gazele de ardere împreuna cu cenusa zburatoare sunt aspirate de ventilatoarele de gaze prin tirajul transversal, tirajul II, PAR-uri si electrofiltre si refulate pe cos. Pe acest traseu, gazele cedeaza caldura urmatoarelor suprafete de schimb de caldura: vaporizator, supraîncalzitorii de IP 4, 5, 6, 7, 2, 3, supraîncalzitorii de MP 2 si 1, supraîncalzitorul de IP nr. 1, economizorul 2 si 1, PAR-uri.

O parte din cenusa zburatoare se separa din gazele de ardere datorita inertiei, în pâlniile de sub tirajul II - 3t/h, în pâlniile de sub PAR - 2t/h, în pâlniile de sub mecanofiltru - 6t/h, la baza focarului împreuna cu zgura si nearsele - 6 t/h. Separarea cenusei din gazele de ardere are loc în electrofiltru - cca. 50 t/h. Cazanul este prevazut cu usi de vizitare cu vizori pe tot traseul gazelor de ardere.

2. Caracteristicile ventilatoarelor de gaze

- debit gaze de ardere aspirat 236,5 m³/s

- tempatura (max) gaze arse 1170 ^oC

- greutate specifica 0,81 kg/m³

- presiune totala 316 mmCA

- turatia ventilatorului 730 rot/min

- putere motor 950 kW

- sensul de rotatie privit de la motor stânga

- temperatura maxima lagare 80^oC

- ungere lagare vaselina litiu tip III

Ventilatorul de gaze de ardere are urmatoarele parti componente:

- fundatia ventilatorului

- carcasa aspiratie - cu schimbare de directie a gazelor de la verticala la orizontala

- carcasa refulare ventilator

- difuzor ventilator

- paleti directori - montati între carcasa refulare si difuzor

- paleti reglabili cu actionare cu coroana

- lagar interior - prevazut cu conducta de racire si cu conducta de ungere

- lagar exterior prevazut cu loc de ungere

- sibar de închidere (de izolare) montat pe refulare la racordul cu canalele de gaze de ardere.

Reglarea încarcarii ventilatorului de gaze se face cu ajutorul paletelor de pe aspiratia ventilatorului - K23.

Puncte si aparate de masura pe circuitul de gaze de ardere si la ventilatorul de gaze:

un termocuplu stânga-dreapta cu transmisie în C.C.T., la partea superioara a tirajului I - T1301;

- un termocuplu stânga-dreapta cu transmisie în C.C.T., la partea superioara a tirajului II dupa supraîncalzitorul 1 de MP - T1303;

- un termocuplu stânga-dreapta cu transmisie în C.C.T., la partea superioara a tirajului II dupa supraîncalzitorul 1 de IP - T1304;

- un termocuplu stânga-dreapta cu transmisie în C.C.T., la partea superioara a tirajului II dupa economizor - T1305;

- un termocuplu stânga-dreapta dupa PAR cu transmisie în C.C.T. - T1306;

- o termocupla stânga-dreapta cu transmisie în C.C.T., dupa electrofiltre - T1307;

- un aparat analitic stânga-dreapta înainte de PAR cu transmisie în C.C.T. - A1302;

- un aparat de masura temperatura lagar interior si lagar exterior VG cu indicatie locala si semnalizare în C.C.T. la 90^oC.

3. Reglarea automata a depresiunii în camera focara (încarcare VG)

Valoarea de consemn a depresiunii în camera focara se compara cu valoarea reala în sumatorul algebric, la diferenta introducându-se corectie de la sarcina cazanului. Aceasta marime este amplificata în amplificatorul magnetic, de aici mergând la regulatorul PI care prin intermediul contactorului, comanda clapetele K23 care încarca sau descarca, respectiv creste sau scade depresiunea în cazan. Variatia depresiunii în camera focara are rolul de reactie care limiteaza închiderea sau deschiderea lui K23.

De la pozitia clapetilor K23 se ia o reactie dinamica pentru limitarea semnalului. Sistemul de reglare este prevazut si cu posibilitatea de încarcare diferita a ventilatoarelor de gaze.

4. Blocaje pe circuitul de gaze de ardere

- odata cu oprirea VG se închide K22 si nu se poate deschide pâna nu s-a închis complet

- la declansarea ultimului VG se declanseaza VA si cazanul

- ventilatoarele de aer nu se pot porni daca nu este în functiune cel putin un VG

5. Manevrele pregatitoare pentru pornirea ventilatoarelor de gaze.

- Se controleza ca toate lucrarile în cazan si pe circuitul de gaze de ardere sa fie terminate, autorizatiile de lucru închise si toate persoanele evacuate, inclusiv din morile de carbune si uscatorii acestora.

- Se închid toate usile de vizitare la cazan, PAR-uri si electrofiltre.

- Se cere punerea sub tensiune a ventilatoarelor de gaze si a clapetilor K22 si K23.

- Se aduc paletii reglabili pe pozitia "0".

- Cu avizul sefului de tura si al operatorului din camera de comanda se trece la pornirea ventilatorului care se face numai de la fata locului.

- Se deblocheaza butonul de avarie.

- Se trece cheia pe pozitia "manual".

- Se apasa butonul de pornire si se urmaresc: pornirea ventilatorului, sensul de rotatie care trebuie sa fie invers sensului acelor de ceasornic privit dinspre motor, deschiderea sibarilor de la refulare K22 si de încarcare a ventilatorului K23 care se comanda din CCT, temperatura lagarelor si nivelul vibratiilor.

- Se trece cheia pe pozitia "automat".

În acelasi fel se procedeaza si la pornirea celui de-al doilea ventilator de gaze. În timpul functionarii se recomanda ca ventilatoarele sa fie încarcate egal.

În functionarea normala a circuitului de gaze de ardere se controleaza urmatoarele:

- Sa nu fie usi de vizitare deschise.

- Conductele de transport cenusa de sub toate pâlniile sa fie fierbinti.

- Temperatura lagarului ventilatorului sa fie mai mica de 80^oC.

- Lagarele motorului sa nu fie fierbinti.

- Ventilatoarele sa nu aiba vibratii sau zgomote interioare.

Vibratiile se vor masura ori de câte ori se constata ca sunt ridicate. Vibratiile de pâna la 50m amplitudine simpla se considera normale, iar daca au peste 100m se vor lua masuri de oprire a ventilatorului pentru control si echilibrare.

- Paletii reglabili sa aiba articulatiile legate la coroana de actionare.

- Paletii directori sa fie bine strânsi în suruburi.

- K22 sa fie deschisi complet.

- Rigolele de cenusa sa fie fierbinti, scuturatorii de la electrofiltru sa functioneze, iar tijele scuturatorilor sa fie mobile.

- Ejectorii de cenusa sa fie fierbinti, iar aerul la rigole deschis.

- Sa nu fie acumulata apa la cota -4,5 m.

- Toate neregulile constatate pe care operatorul local nu le poate remedia vor fi aduse la cunostinta sefului de tura pentru a fi trecute în registrul de defectiuni.

- Operatorul local va nota parametrii de rond de trei ori pe schimb si va semna fisele de control.

Circuitul de gaze de ardere se considera oprit dupa oprirea ultimul ventilator de gaze, aceasta fiind posibila dupa cca. 8 ore de la oprirea si racirea cazanului. Înainte de oprire se controleaza ca toate pâlniile de cenuta, rigolele, conductele de sub PAR-uri si silozul de cenusa sa fie goale. Temperatura gazelor de ardere dupa electrofiltre sa fie mai mica de 50^oC, gazul natural izolat din vana manuala si toate aerisirile de pe circuitul de gaz deschise.

Se descarca ventilatorul 1 aducând paletii reglabili pe pozitia "0" si se opreste, urmarindu-se închiderea sibarilor K22, K23 atât cât este necesar, aceasta depresiune fiind creata de cosul de fum.

C01-07 PREÎNCĂLZITOARELE DE AER ROTATIVE,

TIP ROTHEMÜHLE

Pentru preîncalzirea aerului necesar arderii combustibilului, cazanul Benson este prevazut cu 2 preîncalzitoare de aer rotative (PAR 1 si PAR 2) tip Rothemühle. Cele doua PAR-uri sunt montate în paralel în drumul gazelor de ardere, la iesirea din tirajul II al cazanului (dupa economizorul 1).

Preîncalzitoarele de aer rotative tip Rothemühle au masa preîncalzitorului fixa, iar ansamblul ax-calote concentrice se roteste, schimbând pozitia de trece a aerului prin masa preîncalzitorului.

1. Descrierea preîncalzitorului de tip Rothemühle

Preîncalzitorul de aer are urmatoarele parti componente:

1. Masa preîncalzitorului (statorul) formata din 2 rânduri de faguri din tabla ondulata de 0,25 mm cu înaltimea de 0,55 m fiecare rând, în total având o înaltime de 1,1 m, si un rând de ceramica cu înaltimea de 0,25 m. Din cauza înfundarii ceramicii si a imposibilitatii de a o curata, aceasta se înlocuieste treptat tot cu faguri din tabla de 0,25 mm, cu înaltimea corespunzatoare stratului de ceramica. Tabla din care sunt confectionati fagurii este din OL37 cu ondulari oblice. Fagurii din tabla se introduc în locasuri formate din nervuri de consolidare, din tabla de 10 mm. Acesti faguri sunt de 6 dimensiuni, numerotarea rândurilor facându-se de la axul PAR-ului spre exterior.

Lungime B mare B mica H nr. bucati

Rândul 1 538 193,4 123 0,55 m 2×48

Rândul 2 538 264,1 194,1 0,55 m 2×48

Rândul 3 537 164,1 132,5 0,55 m 2×96

Rândul 4 537 200,3 165,2 0,55 m 2×96

Rândul 5 537 235,7 200 0,55 m 2×96

Rândul 6 537 271,2 236,1 0,55 m 2×96

Pe fiecare rând sunt montati faguri cu înaltimea de 0,25 m si pe jumatate ca numar. Diametrul preîncalzitorului este de 8,5 m. Suprafata de încalzire a preîncalzitorului este de 14.365 m².

Carcasa exterioara a PAR este prevazuta cu suporti care se reazema pe grinzile de sustinere.

2. Calotele de aer sunt partile rotitoare ale PAR. Cu ajutorul lor aerul din canalul de refulare al ventilatorului de aer este dirijat pe suprafetele de încalzire ale preîncalzitorului si de aici prin canalele de aer spre cazan. Partea de rezistenta a calotelor este formata dintr-o rama din profile pe care se sudeaza tablele ce formeaza incinta de aer. Cele doua calote, inferioara si superioara, sunt identice, fiind prinse prin flanse pe axul preîncalzitorului.

Calota superioara este prevazuta cu o coroana cu bolturi prin intermediul careia se roteste preîncalzitorul (cele doua calote si axul).

Ambele calote sunt prevazute cu rame de etansare între calota si stator în forma de U, cu o parte prinsa de calota, de cealalta parte fiind prinse placile de etansare din fonta care au posibilitatea de reglare a etansarii. Compensatorii de etansare dintre calote si placile de etansare sunt din tabla silicioasa, iar la calota superioara aceasta tabla este protejata împotriva coroziunii cu tesatura de azbest.

Etansarea între calote si canalul de aer intrare si iesire din PAR este asigurata de segmenti din fonta legati între ei cu placute cu stifturi.

Acesti segmenti sunt introdusi într-un locas si presati pe gâtul calotei de catre un bolt cu resort pentru fiecare segment, care da posibilitatea ca la încalzire, la plina sarcina, sa se aseze perfect.

Segmentii de etansare au doua degajari longitudinale, schimbarea lor efectuându-se atunci când nervurile de la degajari se erodeaza mai mult de jumatate.

3. Axul preîncalzitorului are o lungime de 11,455 m si este realizat din tronsoane de teava sudate, având racirea asigurata prin orificii speciale prin care circula aer rece. La partea superioara axul este fixat pe lagarul de sustinere cu rulment FAG tip 69352.

La partea inferioara axul este ghidat prin intermediul lagarului de ghidaj cu bucse din material cu autoungere DEVA.

Lagarul de ghidaj este amplasat în interiorul statorului, racirea lui fiind asigurata prin intermediul circulatiei de aer de la calota rece spre calota calda. Cele doua calote sunt prinse pe ax prin intermediul a doua flanse.

4. Lagarul de sustinere este format din suportul lagarului, rulmentul cu role conice FAG tip 69352 si carcasa de protectie. Prinderea axului în lagar se face cu ajutorul piulitei filetate pe ax si un sistem de bucse.

Lagarul de sustinere are rolul de a sustine axul si cele doua calote. Ungerea lagarului se face cu ulei în baie, care contine 15 l ulei TBA 38 care se completeaza de câte ori este nevoie si se schimba o data pe an la reparatie.

5. Lagarul de ghidaj are rolul de a mentine axul în pozitie perfect verticala si prin acesta cele doua calote în pozitie orizontala.

Este format din doua jumatati de compozitie fixate pe cele doua jumatati ale lagarului care îmbraca lagarul si sunt fixate cu ajutorul a doua bolturi. Carcasa lagarului este prinsa de stator cu surub.

Cele doua jumatati ale compozitiei sunt prevazute cu o degajare la mijlocul partii interioare, degajare ce comunica cu o conducta prin care se introduce din exterior molicot pentru ungere si etansare.

Racirea lagarului se face cu aer rece care trece din calota superioara în calota inferioara prin gauri special amenajate. Canalele de aer intrare si iesire PAR sunt prevazute cu compensatori de dilatare.

6. Dispozitivul de actionare.

Fiecare preîncalzitor de aer rotativ este prevazut cu doua dispozitive de actionare, unul în functiune si unul în rezerva, cu urmatoarele caracteristici:

Motor electric Reductor

putere 11 kW raport de transmisie 185

turatie 145 rot/min puterea transmisiei 12 CP

tensiune 220/380 V ungere cu ulei sub presiune 1 bar

tipul uleiului TBA 38

2. Caracteristicile tehnice de functionare ale PAR-urilor Rothemühle

tip V 8,5/1,1+0,25 K

carbune gaz

1. Sarcina cazanului [t/h] 500 500

2. Putere calorifica [kcal/kg, kcal/Nm³] 1600 7800

3. Debit gaze de ardere înainte de PAR [m³/h] 770000 490200

4. Debit gaze de ardere dupa PAR [m³/h] 826000 505560

5. Debit aer infiltrat în gazele de ardere 56000 37500

6. Debit aer la intrarea în PAR 504000 352000

7. Debit aer recirculat 120100 86300

8. CO₂ în fata PAR [%] 14 14

9. CO₂ dupa PAR [%] 13,04 13,04

10. Diferenta de presiune [mmCA] 600 600

11. Temperatura gazelor de ardere în fata PAR [^oC] 310 310

12. Temperatura gazelor de ardere dupa PAR [^oC] 147 124

13. Temperatura aerului în fata PAR [^oC] 50 50

14. Temperatura aerului dupa PAR [^oC] 282 279

15. Diferenta de presiune gaze de ardere [mmCA] 68,4 54

16. Diferenta de presiune [mmCA] 83 45

17. Suprafata de schimb de caldura [m²] 12580+1785

18. Viteza de rotatie a PAR [rot/min] 0,8

19. Timpul în care un punct de pe stator va fi spalat de aer [s] 37,5

3. Functionarea preîncalzitorului

Preîncalzitorul de aer rotativ este un schimbator de caldura regenerativ în contracurent.

Întreaga masa a preîncalzitorului este introdusa în canalul de gaze care acopera doua treimi din suprafata preîncalzitorului, o treime fiind ocupata de calotele de aer care sunt montate pe un ax comun. Rotirea axului cu cele doua calote este asigurata de un dispozitiv format din motor electric, reductor de turatie, pinion de antrenare si coroana cu bolturi montata pe calota superioara. Rotirea calotelor de distribuire a aerului asigura preluarea caldurii de la tablele ondulate ale PAR de catre aer si încalzirea fagurilor de tabla, raciti de aer, de catre gazele de ardere.

Fiecare PAR are doua dispozitive de actionare, unul în functiune si unul în rezerva. În cazul declansarii unui dispozitiv acesta se decupleaza, se cupleaza dispozitivul de rezerva si se porneste. Pentru mentinerea temperaturii gazelor de ardere sub valoarea de 200^oC dupa PAR-uri, pâna la schimbarea actionarii de rezerva, acesta se va roti cu o manivela montata în capatul axului motorului electric de antrenare.

Circulatia aerului în PAR este descendenta, iar circulatia gazelor de ardere ascendenta.

4. Manevre ce se executa la PAR

4.1. Pregatirea pentru pornire

Se controleaza ca toate materialele sa fie evacuate, personalul îndepartat, autorizatia de lucru închisa. Se controleaza si se închid usile de vizitare pe canalele de aer, se închid usile de vizitare ale PAR, se controleaza nivelul de ulei la lagarul de sustinere si dispozitivele de actionare. Se controleaza ca o actionare sa fie cuplata si una decuplata. Se fac legaturile si se pun sub tensiune dispozitivele de actionare.

4.2. Pornirea preîncalzitorului de aer

Se deblocheaza butonul de pornire de la fata locului. Se trece pe manual cheia de blocare de la fata locului si se da comanda de pornire de la fata locului, urmarindu-se:

- functionarea fara zgomote si vibratii;

- presiunea uleiului la dispozitivul de actionare sa fie în jur de 1 bar;

- sensul de rotire a PAR sa fie în sensul acelor de ceasornic, privit de jos;

Daca aceste conditii sunt îndeplinite se trece cheia de blocare de la fata locului pe "automat", pornirea si oprirea fiind posibile din CCT.

4.3. Oprirea preîncalzitorului

Preîncalzitorul se opreste din camera de comanda si se blocheaza butonul de pericol de la fata locului.

ATENŢIE: Este interzisa intrarea în preîncalzitor înainte de a scoate de sub tensiune ambele dispozitive de actionare, de a se desface legaturile la motoarele electrice si de a se monta scurtcircuitor.

Temperatura aerului la intrarea în PAR, în timpul functionarii, este mentinuta la 50^oC cu recircularea de aer cald prin clapeta K13. La oprirea si pornirea cazanului, când temperatura gazelor de ardere dupa PAR este mai mica de 100^oC, preîncalzitorul va fi ocolit prin deschiderea sibarului de pe canalul de ocolire PAR.

C01-08 INSTALAŢIA DE GAZE COMBUSTIBILE

Instalatia de gaze combustibile a cazanului Benson este dimensionata pentru functionarea cazanului la debitul nominal numai cu gaz, pentru aceasta existând 14 arzatoare de gaz montate pe 2 nivele, 4 arzatoare la cota 10 m si 10 arzatoare la cota 18 m, fiecare arzator având o capacitate de 3500 Nm³/h.

1. Descrierea circuitului de gaze combustibile

Din conducta magistrala de 1000 mm care este montata în afara salii cazane la cota 21 m, este racordata pentru fiecare cazan câte o conducta de 700 mm, prevazuta cu urmatoarele armaturi si aparate de masura si control:

- o conducta de aerisire cu vana manuala montata în amonte de vana manuala;

- o vana manuala de izolare;

- o clapeta de reglare presiune cu actionare electrica si functionare automata;

- impulsuri de masura a temperaturii si presiunii dupa clapeta de reglare presiune.

Dupa aceste impulsuri conducta se ramifica în 3 conducte, dupa cum urmeaza:

1. o coducta de 100 mm pentru arzatoarele pilot si de aprindere prevazuta cu:

- o conducta de aerisire;

- o vana manuala de izolare;

- o clapeta de siguranta;

- o diafragma de masura debit;

- un manostat pentru stingerea arzatoarelor pilot când presiunea de gaz a scazut sub valoarea de declansare a clapetei de siguranta;

- o conducta de aerisire a conductei de la arzatoarele pilot superioare;

- câte o aerisire pentru fiecare arzator pilot de la cota 18 m.

Pentru fiecare arzator pilot si de aprindere sunt montate urmatoarele:

- un ventil manual de izolare si 2 ventile electromagnetice pe arzatorul de aprindere;

- un ventil manual de izolare si 2 ventile electromagnetice pe arzatorul pilot;

- o celula fotoelectrica care supravegheaza arzatorul pilot si arzatorul principal.

o conducta de 400 mm pentru arzatoarele de debit 1÷4 prevazuta cu urmatoarele:

- o clapeta de reglare debit prevazuta cu actionare electrica si reglare automata K33;

- o diagrama de masura a debitului de gaz;

- un impuls de presiune gaz;

- o vana electrica de izolare;

- o clapeta de izolare gaz;

- o conducta de aerisire;

- un manostat presiune gaz care comanda închiderea arzatoarelor de gaz debit 1÷4 în cazul scaderii presiunii sub valoarea de declansare a clapetei de siguranta gaz.

La fiecare arzator de gaz de debit nr. 1÷4 sunt montate:

- o clapeta manuala pentru reglarea debitului de gaz pe arzatorul respectiv;

- o vana electrica de închidere;

- o clapeta de închidere rapida cu comanda pneumatica.

3. o conducta de 600 mm pentru arzatoarele de debit 5÷14, prevazuta cu aceleasi armaturi si aparate de masura ca si conducta de 400 mm mai putin clapetii manuali din fata arzatorului de debit. Conductele de aerisire sunt conectate si scoase pe acoperisul salii cazane dupa cum urmeaza:

- toate conductele de aerisire de pe conductele arzatoarelor pilot si de aprindere, într-o conducta comuna pe partea dreapta la cota 23 m;

- aerisirile arzatoarelor de debit 1 si 4 pe o conducta comuna pe partea dreapta cota 23 m;

- aerisirile arzatoarelor 5, 11, 12, 13, 14 pe o conducta comuna pe partea dreapta cota 23 m;

- aerisirile arzatoarelor 2 si 3 pe o conducta comuna pe partea stânga cota 23 m;

- aerisirile arzatoarelor 6, 7, 8, 9, 10 pe o conducta comuna pe partea stânga cota 23 m.

În partea stânga la aerisiri sunt doua aprinzatoare, iar în partea dreapta trei aprinzatoare cu transformator pentru scânteie.

Pentru fiecare grup de arzatoare este montat un panou local cu urmatoarele comenzi:

- buton de aprindere pentru arzatorul de aprindere si arzatorul pilot;

- buton de deconectare (stingere) pentru arzatorul pilot.

Semnalizari

- Arzator principal oprit - lampa verde

- Arzator principal pornit - lampa rosie

- Arzator principal avarie - lampa galbena

- Arzator pilot oprit - lampa verde

- Arzator pilot pornit - lampa rosie

- Arzator pilot avarie - lampa galbena si aprindere - alba

Pentru fiecare grup de arzatoare exista urmatoarele semnalizari în panoul de supraveghere flacara de la cota 10 m:

- 1 microampermetru care indica prezenta flacarii la arzatorul respectiv dat de fotocelula;

- semnalizare pentru arzatorul pilot pornit, oprit, avarie si aprindere;

- semnalizare pentru arzatorul de debit pornit, oprit, avarie.

Pentru clapetele de siguranta gaz si protectia cazanului pentru circuitul de gaz, în panoul de supraveghere a flacarii de la cota 10 m sunt prevazute urmatoarele comenzi si semnalizari:

- buton conectare protectie gaz;

- buton conectare protectie arzatoare pilot 1÷14;

- buton conectare protectie arzatoare debit 1÷4;

- buton conectare protectie arzatoare debit 5÷14;

- cheie de punere sub tensiune pentru panou supraveghere flacara;

- semnalizari pentru arzatoarele pilot 1÷14, de debit 1÷4 si de debit 5÷14 gata de anclansare;

- conducta de impuls aer deschisa - protectie conectata;

- la cota 18 m exista un buton de "pericol" din care se opreste tot circuitul de gaze si 2 casete cu comenzi închis-deschis pentru vanele de gaz de pe arzatoarele de debit 1÷4 si 5÷14.

2. Protectii si blocaje pe circuitul de gaze combustibile

Punerea în functiune a circuitului de gaze combustibile este posibila numai daca sunt realizate urmatoarele conditii:

- cel putin un ventilator de aer în functiune;

- debitul de apa mai mare de 100 t/h pe fiecare parte;

- panoul de supraveghere flacara cota 10 m sub tensiune;

- butonul de "pericol" cota 18 m deblocat;

- presiunea de aer, gaz si aer comprimat mai mare decât presiunea de declansare.

La disparitia uneia din aceste conditii clapetele de siguranta gaz declanseaza (închid), vanele electrice si arzatoarele de gaz se închid.

Valorile de declansare la presiune scazuta de aer si gaz pentru care sunt reglate clapetele de siguranta si manostatele pentru arzatoarele de gaz sunt urmatoarele:

a) pentru clapeta de siguranta arzatoare pilot si de aprindere nr. 1÷14:

- presiunea aerului mai mica de 80 mm col. H₂O;

- presiunea gazului mai mica de 500 mm col. H₂O;

b) pentru clapetele de siguranta arzatoare de debit nr. 1÷4 si 5÷14:

- presiunea aerului mai mica de 20 mm col. H₂O;

- presiunea gazului mai mica de 230 mm col. H₂O.

Manostatele pentru închiderea arzatoarelor de debit sunt reglate la urmatoarele valori:

- presiunea aer ardere mai mica de 20 mm col. H₂O;

- presiunea gaz mai mica de 230 mm col. H₂O;

- presiunea aer comprimat mai mica de 2 bar.

3. Deranjamente. Depistarea si remedierea lor.

3.1. Clapetele de siguranta

Nu se poate anclansa (deschide)

- se strânge manual (se închide) vana electrica din amonte de clapete si se deschide by-passul clapetei pâna când se descarca presiunea din fata clapetei de siguranta.

Clapeta nu sta anclansata

- pârghia cu contragreutate nu sta în pozitia orizontala;

- se încearca electrovana de aer care trebuie sa fie calda, daca nu se apasa butonul de armare panou cota 10 m;

- daca electrovana este calda si pârghia cu contragreutate nu sta în pozitia orizontala se ridica presiunea de aer si gaz;

- daca pârghia cu contragreutate sta în pozitia orizontala înseamna ca toate conditiile sunt realizate, defectul fiind în sistemul de pârghii si se trece la remedierea defectului.

3.2. Arzatoarele de aprindere si pilot

Arzatorul pilot nu sta aprins

- praf pe conducta arzatorului pilot si fotocelula nu sesizeaza flacara - se curata praful, se sterge sticla la fotocelula.

3.3. Arzatorul principal (de debit)

Nu se aprinde

Lipsa presiune aer comprimat care poate fi din urmatoarele cauze:

- presiune de aer scazuta în retea;

- robinet de aer în amonte de filtre închis;

- filtre de aer înfundate sau murdare;

- presiune scazuta a aerului de ardere (mai mica de 20 mm col. H₂O), presiunea gazului mai mica de 230 mm col. H₂O.

4. Vana electrica amonte clapeta de siguranta

Nu se deschide:

- contact deschis clapeta de siguranta nefacut;

- lipsa tensiune de actionare.

În toate cazurile de stingere a focului când cazanul functioneaza numai pe gaz, aprinderea focului nu se va relua decât dupa închiderea tuturor armaturilor si ventilarea cazanului timp de 15 minute cu toate clapetele de aer deschise si ventilatoarele de aer încarcate la 50%.

Este interzisa functionarea cu clapetele de siguranta blocate, cu protectia de debit minim apa alimentare scoasa sau cu protectia de la fotocelula suntata.

Reglarea valorilor de declansare a clapetelor de siguranta se obtine prin:

- deplasarea contragreutatii pentru reglarea presiunii aerului;

- reglarea resortului pentru presiune gazului.

4. Manevre ce se efectueaza la instalatia de gaze combustibile

4.1. Punerea sub presiune a circuitului de gaze combustibile

- Se pornesc VA si VG.

- Se controleazaa ca toate aerisirile de pe circuitul de gaze sa fie deschise.

- Se scoate blindul de pe conducta de gaze combustibile.

- Se realizeaza debitul minim de apa alimentare 100 t/h pe fiecare parte a cazanului.

- Se deschide vana manuala izolare gaz.

- Dupa 10 min. de la deschiderea vanei manuale izolare gaz, se închid ventilele de aerisire din fata clapetelor de siguranta pe cele 3 conducte de 100, 400, 600 mm.

- Se deblocheaza butonul de "pericol" de la cota 18 m.

- Se armeaza panoul de supraveghere flacara cota 10 m, inclusiv protectiile de supraveghere pentru cele 3 clapete de siguranta.

- Se regleaza presiunea aerului de ardere la o valoare superioara valorilor de declansare prin protectie a clapetelor de siguranta gaz.

- Se armeaza (deschid) cele 3 clapete de siguranta si se deschid vanele aferente lor.

- Se pune sub presiune conducta de aer comprimat pentru actionarea arzatoarelor.

- Dupa 10 minute de la deschiderea vanelor de gaz de pe cele 3 conducte, se închid ventilele de aerisire gaz de la cota 23 m.

- Se ventileaza cazanul timp de 15 minute cu ventilatoarele de aer încarcate la 50% si cu tiraj corespunzator si se trece la aprinderea arzatoarelor de gaz (la pornirea cazanului).

4.2. Aprinderea arzatoarelor de gaz

- Se introduce aprinzatorul pâna la limita maxima.

- Se apasa butonul "aprindere" din panoul local dupa ce s-au deschis ventilele manuale de izolare de pe conducta de gaz aprindere si gaz aprindere arzator pilot.

- Se urmareste prin vizor aprinderea arzatorului pilot.

Dupa aprinderea arzatorului pilot se scot aprinzatorii în exterior. Daca nu s-a aprins arzatorul pilot, se controleaza fotocelula si conducta arzatorului pilot si se repeta operatia de aprindere de cel mult 6 ori, dupa care se întrerupe, se ventileaza cazanul timp de 15 minute, dupa care se reia operatia de aprindere. Asa se procedeaza cu arzatoarele pilot nr. 1÷4.

- Arzatorii principali se aprind din camera de comanda termica la interval de 5 minute, debitul si presiunea gazului reglându-se din clapeta de reglare debit arzatoare nr. 1÷4 si din clapeta de reglare presiune din aval de vana manuala izolare gaz.

4.3. Oprirea arzatoarelor de gaz, izolarea si descarcarea circuitului de gaz

Oprirea arzatoarelor de gaz de debit si pilot se poate face din urmatoarele puncte:

- buton "stingere foc" de pe pupitru cazan;

- buton "pericol" cota 18 m;

- buton "deconectare" panou supraveghere flacara cota 10 m;

- scoaterea tensiunii panoului de supraveghere flacara cota 10 m;

- din buton panou local, separat pentru fiecare arzator (pilot si de debit);

- din buton, separat pentru fiecare arzator principal din camera de comanda termica.

Dupa stingerea arzatoarelor de gaz se trece la izolarea circuitului si decarcarea lui dupa cum urmeaza:

- Se închide vana manuala de izolare gaz.

- Se controleaza sa fie declansata clapeta de siguranta gaz si vanele electrice închise.

- Se închide vana de izolare gaz arzatoare pilot si de aprindere.

- Se închid ventilele de izolare a arzatoarelor de aprindere si a arzatoarelor pilot.

- Se deschid toate ventilele de aerisire de pe circuitul de gaz.

Daca este nevoie sa se lucreze în cazan se monteaza blind pe conducta principala de gaz, dupa vana manuala de izolare gaz.

5. Caracteristicile gazului combustibil

CO₂ 3,5% max

O₂ 3,5% max

CH₄: 99,2% max

Sulf: 0,05 g/Nm³

Densitatea în raport cu aerul 0,55

Puterea calorifica inferioara 8482 kcal/Nm³/h

C01-09 INSTALAŢIA DE PREPARARE sI ARDERE A CĂRBUNELUI

1. Caracteristicile morii de carbune

1.1. Moara

- tip N.150.50

- debit 50.000 kg/h maxim - 55 t/h

- debit de amestec: aer importat 199.000 kg/h

- executie: dreapta-stânga

- diametrul rotii 3.200 mm

- moment volant (G/D²) 87.000 kg/m²

- greutatea morii fara motor si fara zidarie 100.000 kg

1.2. Lagarul dublu

- rulmentul pe partea rotorului 23.248 KHL

- rulmentul spre cupla 23.252 KHL

- ungere rulmenti prin circulatie de ulei

- racire rulmenti spre motor prin circulatie de ulei

1.3. Reductorul

- tip RENK 40 SV

- putere 856 CP

- raport de demultiplicare 1:3,041

- viteza primara 1493 rot/min

- viteza secundara 490 rot/min

- ungere rulmenti prin circulatie de ulei

- racire ulei cu apa

- debit de apa de racire 0,9 m³/h la 20^oC

- presiunea apei 2 kgf/cm²

- greutate 1600 kg

1.4. Motorul morii

- tip ROAV 4/121 - 45

- nr. plan 198097 A

- putere 700 kW

- viteza de rotatie 1493 rot/min

- tensiune 6000 V

- frecventa 50 Hz

1.5. Caracteristicile uleiului întrebuintat

- punct de inflamabilitate 210÷215^oC

- punct de solidificare 10÷15^oC

- vâscozitate 4÷4,5^oE/50^oC

- temperatura pentru 2^oE 75÷80^oC

- racirea uleiului de ungere cu apa de racire

- debit mediu de apa 9,5 m³/h la 20^oC la racire

- presiunea apei 1 kgf/cm²

2. Descrierea morii ventilator KSG

Moara KSG se compune din:

2.1. Un grup motor-reductor

Motorul este de curent alternativ cu rotorul în scurtcircuit, iar reductorul este cuplat cu acesta prin intermediul unei cuple semielastice. Reductorul este utilizat în scopul reducerii turatiei rotorului morii fata de turatia motorului de la 1493 la 490 rot/min. Reductorul este de tipul cu o treapta de reducere având 2 pinioane care asigura raportul de reducere de 1:3,041.

Pinioanele sunt unse si racite cu ulei care este aspirat din batiul reductorului de catre o pompa cu roti dintate, trecut printr-un filtru si apoi printr-un racitor cu apa din nou în reductor. Pompa de ulei este actionata de motorul morii prin intermediul unui pinion cuplat la axul motor al reductorului.

2.2. Un palier dublu

Arborele morii se reazema pe 2 rulmenti oscilanti si este antrenat în miscare de rotatie de reductor prin intermediul unei cuple semielastice.

Palierul mai este echipat cu urmatoarele aparate:

- 2 vizori pentru verificarea nivelului de ulei în batiu;

- 2 termometre manometrice pentru masurarea temperaturii celor 2 lagare;

- un termometru manometric pentru masurarea temperaturii uleiului în batiu;

- 2 indicatoare de flux pentru uleiul de ungere;

- 1 indicator de flux cu vizor pentru uleiul de racire;

- un manometru pe refularea pompei de ulei de ungere.

2.3. Camera de macinare

Este formata din table de otel blindate în întregime, iar în interior se învârteste rotorul.

2.4. Rotorul morii

Este de constructie metalica si constituie suportul pentru palete. Cu ajutorul unui dispozitiv de extragere se poate monta si demonta usor dupa îndepartarea caruciorului.

În afara de aceasta, blindajele pot fi schimbate fara scoaterea rotorului aceasta însemnând:

- deschiderea de montaj dinspre palier;

- deplasarea caruciorului (deschiderea morii)

2.5. Tubul de aspiratie

Acesta cuprinde sau are atasate urmatoarele:

- armaturi de izolare care permit efectuarea lucrarilor de întretinere (registre simple sau duble);

- tubul de aer rece cu clapete de închidere-deschidere;

- canalul de aer cald si gaze recirculate cu clapete de închidere si reglare;

2.6. Separatorul

Este asezat deasupra, la iesirea din moara si separa particulele grosiere de particulele fine. O conducta de recirculatie aduce particulele nemacinate înapoi în moara. Separatorul are 5 paleti. Fiecare palet este montat pe un ax si este solidar cu acesta. Primii 2 paleti au axele legate prin pârghii. O roata de actionare cu lant, montata pe una dintre axe, permite manevrarea simultana a acestora. În acelasi fel se manevreaza si urmatorii doi. Al cincilea palet are prevazut pe o roata si lantul de actionare. Primii 4 paleti se pot misca cu câte 45^o deasupra si dedesubtul orizontalei, deci cu 90^o. Paletul numarul 5 (paletul superior) se poate misca numai sub orizontala cu 45^o.

Un indicator metalic solidar cu axul indica pozitia clapetului din interior (la reparatie sau în orice alta ocazie trebuie sa se aiba în vedere ca indicatorul sa fie montat astfel încât sa corespunda pozitiei clapetului). Indicatorul se misca pe un cadran cu gradatii, fixat pe carcasa separatorului, gradatiile împartind în parti egale unghiul de 90^o. Fixarea pozitiei separatorului se face astfel încât sa se realizeze finetea si macinarea optima astfel:

a) paleti foarte înclinati b) paleti putin înclinati

- debit recirculat foarte mare - debit recirculat mic

- finete de macinare foarte ridicata - finete de macinare slaba

2.7. Arzatorul de praf carbune

Este de tip cu fante înclinate, amestecul carbunelui cu aerul secundar având loc în camera focara.

Se conpune din urmatoarele elemente:

- cutia arzatorului care face legatura între separatorul morii si cele 2 fante ale arzatorului; aceasta este sectionata în 4 corespunzator fantelor arzatorului, începând de la cota 10 m, deasupra sibarului de izolare K26;

- cele 4 fante montate între cota 10 si 18m, în interiorul carora sunt dispuse în forma de cruce tevile de insuflare a aerului secundar. Între cele 4 fante, precum si deasupra si jos sunt canale prin care se introduce aerul secundar.

Alaturi de cele 4 fante ale arzatorului se afla cutia de aer secundar cu sibarul de închidere K7 si cu 9 racorduri de aer secundar la arzator. sibarul K7 are comanda electrica, tot sau nimic, având o fanta de 5% din sectiune neacoperita, aceasta având rolul de racire a arzatorului atunci când moara arzatorului respectiv este oprita.

Cele 9 canale au câte un sibar cu comanda manuala, care se fixeaza odata pentru totdeauna având urmatoarele pozitii:

- sibarul de sub arzator (aer inferior) - 40%;

- sibarul de sus (aer superior) - 90%;

- cei 4 sibari pentru aerul din tevile de insuflare din fantele arzatorului (aer de mijloc) - 90%

- cei 3 sibari pentru aerul dintre fantele arzatorilor (aer intermediar) - 40%;

- aerul tertiar de la pâlnia rece - 5%.

2.8. Circuitul uleiului de ungere

Uleiul din batiu este aspirat de o pompa cu roti dintate care se gaseste în batiu, cuplata printr-un pinion la axul morii si fixata pe o consola.

Pompa debiteaza ulei numai daca se roteste într-un anumit sens. De aceea, prin demontarea capacului si desurubarea suruburilor de fixare, ea se va amplasa pe o consola sau alta în functie de sensul de rotire al axului (stânga sau dreapta).

Pompa de ulei de ungere este prevazuta cu o supapa de siguranta încorporata în ea si care este reglata la 3,75 at.

Uleiul refulat de pompa trece printr-un filtru cartus (SCAM) în care se gaseste un miez format din placute în forma de discuri fixate pe un ax la distante de câte 70 mm si un gratar fix pentru curatirea impuritatilor.

Iesind din filtrul SCAM, uleiul intra într-un racitor în care uleiul circula printre tevi iar apa de racire (apa de castel) trece prin tevi.

Uleiul racit trece printr-un filtru magnetic "S" de forma circulara. Principiul de functionare este magnetomecanic. Forma circulara a orificiului la intrare se transforma la iesirea din camera de turbulenta într-o trecere gâtuita, care asigura fara dificultate admiterea vânei de ulei si o dirijeaza pe toata înaltimea elementului filtrant - miezul magnetic cu o sita circulara cu ferestre.

Impuritatile solide sunt antrenate spre elementul filtrant între miezul magnetic si sita, datorita energiei lor cinetice. Particulele magnetice sunt captate astfel de miezul magnetic.

Din filtrul magnetic uleiul trece prin 2 indicatori de flux (indicatori de debit) si intra în cei 2 rulmenti cu role butoi care formeaza lagarele arborelui morii.

Dupa ce strabate cei 2 rulmenti, uleiul se întoarce în rezervorul batiului.

2.9. Circuitul uleiului de racire

Rulmentul dinspre rotor este prevazut cu un circuit de racire ulei, independent de circuitul de ungere, care asigura o temperatura convenabila în exploatarea acestuia (maxim 70^oC).

Uleiul de racire este aspirat din batiu de o pompa ca cea de ungere, dar care este antrenata de un motor electric de 0,75 kW si refulat printr-un circuit separat (filtru SCAM, supapa de protectie, 2 racitori) la rulment, de unde preia caldura degajata de organele în functie.

Circulatia uleiului se poate vedea printr-un vizor amenajat pe batiu.

Dupa ce raceste rulmentul, uleiul cade în rezervorul batiului. Labirintii amenajati la capetele arborelui împiedica iesirea uleiului si patrunderea prafului.

Caracteristic circuitului de ulei de racire, spre deosebire de circuitul de ulei de ungere, este faptul ca aici pompa de ulei este antrenata de un motor electric, are 2 racitori identici cu cel din circuitul de ulei de ungere si nu are filtru magnetomecanic, în rest fiind identic cu circuitul de ungere.

3. Pregatirea de pornire a morii

1. Se închid autorizatiile de lucru, executând în prealabil un control minutios prin care se urmareste:

- ca toate lucrarile sa fie terminate;

- ca toate materialele, sculele, dispozitivele sa fie înlaturate;

- sa fie facuta curatenie la locul de munca dupa reparatie;

- ca toate usile de vizitare ale morii sa fie închise si sa aiba garnituri;

- ca toate racordurile morii sa fie fixate;

- ca suruburile de la fundatiile morii, batiu si reductor sunt strânse;

- ca toate aparatele de masura si control sa fie bine montate si nedeteriorate;

- ca toate circuitele de ulei ale morii sa aiba toate conductele montate, holenderele si suruburile strânse, filtrele de ulei montate, busoanele de aerisire montate la locul lor, pompele de ulei racire si ungere în regula, iar canalele deschise;

- ca circuitul de racire al morii sa fie în perfecta stare;

- ca motorul electric sa fie complet echipat, cu termocuplele montate si legaturile acestora realizate;

- ca legaturile indicatorului de flux si ale termometrelor manometrice sa fie realizate;

- ca aparatorile la cupla sa fie montate;

- ca tubul de aspiratie a gazelor sa fie în stare buna si racordul cu cazanul la cota 26 m realizat.

Dupa aceste verificari se executa urmatoarele operatii:

- se cere realizarea legaturilor electrice la motoarele morii, pompei de ulei de racire, benzii redler si benzii de curatire;

- se controleaza nivelul de ulei în batiu si reductor - acesta va fi la jumatatea vizorului;

- se realizeaza circuitul de apa prin racitorul de ulei al batiului si reductorului; debitul de apa nu trebuie sa fie mai mare decât cel necesar pentru mentinerea lagarelor la o temperatura corespunzatoare - nu se admite o temperatura prea ridicata sau prea scazuta;

- se face aerisire la racitorul de ulei pe partea de apa de racire prin desurubarea busonului (la prima pornire sau dupa o oprire îndelungata);

- se deschide sibarul K25 de pe aspiratie, apoi se închid clapetii de etansare de sub sibarul plan;

- se deschid clapetii de aer de etansare (se deschide mai mult cel dinspre batiu);

- se face proba de functionare a clapetelor K11 si K14;

- se controleaza ca banda redler si banda de curatire sa fie în ordine, lagarele sa fie gresate, usile de vizitare închise;

- nivelul de ulei în reductorul benzii si în variator este normal; la fel si în reductorul benzii de curatire;

- se controleaza daca este carbune pe sibarul de sub banda; daca nu este acesta se deschide, iar în cazul în care este, sibarul se deschide dupa pornirea morii, când se poate porni banda - actionând de la cuple se constata ca rotorul morii si pompa se rotesc usor;

- jaluzelele de sub buncar sa fie scoase;

- se pune sub tensiune motorul morii, al benzii redler, al benzii de curatire, al pompei de ulei de racire si motoarele sibarilor K7, K20;

- se controleaza ca termocuplele de pe refularea morii sa fie în stare buna si sa aiba legaturile facute; de asemenea si aparatele de masura din CCT;

- se controleaza ca pozitia clapetilor de aer comprimat K8, K9, K10 sa fie cea corespunzatoare;

- se deschide clapetul de aer secundar K7.

4. Pornirea morii

Se porneste de la fata locului, se controleaza functionarea pompei de ulei de racire si apoi se trece pe automat, se deschide ventilul de legatura cu circuitul de ulei de ungere.

a) La fata locului se va urmari:

- comportarea agregatului din punct de vedere al vibratiilor si al zgomotului;

- scaderea amperajului dupa circa 1,5 minute;

- presiunea de ulei de ungere si la reductor; acestea vor creste si trebuie sa ajunga la 3,75 at pentru batiu si 1,2÷2 at pentru reductor;

- temperatura la lagare nu trebuie sa depaseasca 70^oC;

- temperatura uleiului la reductor (maxim 70^oC);

- nivelul de ulei;

- daca indicatorul de debit se deplaseaza cu 17,8 mm - cel dispre reductor - si cu 23,7 mm cel dinspre motorul morii;

- daca apa de racire are o buna circulatie, adica uleiul în racitor se raceste;

- lipsa pierderilor de ulei;

- etanseitatea morii.

b) În camera de comanda termica se va urmari:

- amperajul morii, scaderea lui dupa 1,5 minute si stabilitatea acestuia;

- cresterea temperaturii la refularea morii - la temperatura de 150^oC se va porni banda de carbune;

- amperajul benzii de carbune si indicatia încarcarii acesteia; în cazul în care aceasta nu se indica înseamna ca banda este posibil sa nu se deplaseze;

- disparitia semnalizarii lipsei de ulei ungere;

- reglarea temperaturii de refulare la 180^oC - nu este permisa depasirea temperaturii de 200^oC pe refularea morii.

Pornirea cazanului se va face cu 4 mori, în functie de cantitatea disponibila de gaz combustibil.

5. Functionarea morii

În exploatare, temperatura amestecului aer-praf de carbune dupa moara se va mentine la 150÷180^oC.

Temperatura de 180^oC nu trebuie depasita deoarece o temperatura mai mare pe un timp mai îndelungat poate duce la deformarea blindajelor de pe partea de aspiratie si deteriorarea rulmentilor.

Pentru uniformizarea alimentarii cu carbune este indicat sa se functioneze cu un strat de carbune relativ mic si viteza de deplasare a benzii relativ mare.

În cazul în care, din cauza unei defectiuni în alimentarea cu carbune, temperatura pe refularea morii depaseste 220÷230^oC moara va fi declansata imediat. De asemenea, se va declansa moara în cazul unei defectiuni în circuitul de ungere al reductorului sau al lagarului dublu (presiune de ulei mica, pompa de ulei dezamorsata).

În timpul functionarii nu se admite existenta nici unei pierderi de ulei. Acestea vor fi remediate imediat, în functie de gradul lor de periculozitate, prin oprirea morii sau cu prima ocazie.

Scurgerile de ulei pot genera incendii si pot conduce la deteriorarea fundatiei.

În cazul unei defectiuni pe circuitul de racire a uleiului, moara poate fi mentinuta în functie numai atât timp cât nu se depasesc temperaturile admisibile pentru functionarea rulmentilor.

6. Supravegherea în exploatare

6.1. Debitul de ulei de ungere al lagarului dublu al batiului

Pentru fiecare rulment debitul de ulei este conform cu dimensiunile sale - de la circa 10 la 15 l/min. Un debit de ulei prea mare duce la marirea pierderilor calorice prin frecare.

6.2. Debitul de ulei de racire al lagarului dublu

Nu se prevede nici un reglaj, functionarea facându-se la debitul nominal al pompei.

Circulatia uleiului de ungere este pusa în evidenta pentru cele 2 paliere prin intermediul unui manometru si prin indicatorul de circulatie. Circulatia uleiului de racire se observa la iesirea acestuia într-un vizor indicator.

6.3. Nivelul de ulei la lagarul dublu

Este perfect vizibil când moara este oprita.

Nivelul trebuie sa fie conform celor indicate la cap. 4 "Pornirea morii".

6.4. Temperatura lagarelor (la lagarul dublu)

Temperatura nu trebuie sa depaseasca 70^oC. În exploatare, valorile normale ale temperaturii rulmentilor trebuie sa fie cuprinse între 45÷70^oC. O temperatura a uleiului sub 45^oC constituie de asemenea o temperatura scazuta.

Cresterea rapida a temperaturii peste 70^oC indica, în cazul alimentarii normale cu ulei, avarierea lagarului respectiv.

Controlul functionarii normale a rulmentilor se face prin ascultarea cu un tub acustic. În urma controlului nu trebuie sa se auda zgomote caracteristice. În cazul în care se vor depista zgomote, înseamna ca rolele sau camasa au suferit defectiuni si este necesar sa se opreasca moara si sa se revizuiasca rulmentii.

6.5. Filtrul cu sita pentru lagarul dublu

Acest filtru este montat în paralel cu un clapet de protectie reglat la: "p × 0,25 bar", unde p este presiunea uleiului din circuit.

În cazul în care filtrul se murdareste, clapetul se deschide, asigurând circulatia uleiului spre rulment. Cu ocazia opririi morii se va demonta filtrul si se va curata în conformitate cu instructiunile de întretinere. În timpul functionarii, miezul acestuia se va roti de catre operatorul de la mori.

6.6. Rotorul morii

Rotorul trebuie sa se învârteasca usor, fara zgomote anormale. Functionarea cu zgomote sau batai indica o defectiune. În acest caz, se va opri moara si se va verifica rotorul.

6.7. Presiunea uleiului pentru lagarul dublu

Presiunea creata de pompa de ulei de ungere este în jur de 3,75 at. La pornirea morii, presiunea va fi mai mare pentru ca uleiul este rece.

Daca uleiul este cald si presiunea continua sa creasca, aceasta înseamna ca circuitul este obturat si moara trebuie oprita, iar defectul înlaturat.

6.8. Moara (corpul si usile)

- Se verifica integritatea garniturilor de la carucior. Se elimina deficientele de etanseitate imediat ce este posibil.

- Se verifica garniturile de la racordarea conductei de aspiratie si se elimina neetanseitatea. Se verifica etanseitatea usilor de vizitare si a capacelor. Defectiunile constatate se elimina cu prima ocazie.

- Se verifica scaparile de carbune pulverizat pe la labirintul din partea din mijloc a rotorului.

Cu prima ocazie se verifica starea de uzura a paletilor de ventilatie dispusi pe partea din spate a rotorului.

În scopul eliminarii scaparilor se va deschide mai mult aerul de etansare dinspre batiu.

6.9. Reductorul morii

- Se verifica ca presiunea creata de pompa ulei sa fie cuprinsa între 1,2 ÷ 2 at si existenta circulatiei de ulei.

- Se verifica temperatura uleiului la iesirea din reductor, care nu trebuie trebuie sa depaseasca 70^oC.

- Se verifica buna circulatie a apei în racitorul de ulei.

- Se verifica racirea uleiului în racitor.

- Se verifica functionarea linistita (fara zgomote, fara trepidatii) a reductorului.

- Se verifica nivelul de ulei în reductor. Daca acesta creste si spumega înseamna ca racitorul este spart.

- Se verifica etanseitatea exterioara a reductorului, lipsa pierderilor de ulei pe la holendere, pe la capac, pe la pompa de ulei sau pe la vizor.

- Se verifica starea buloanelor de prindere cu fundatia si a suruburilor de prindere a capacului.

- Se verifica daca reductorul sau rulmentii acestuia încalzesc sau au zgomote anormale.

7. Oprirea morii de carbune

În scopul opririi morii se vor executa urmatoarele manevre:

1. Se scoate de pe automat reglarea tempaturii amestecului aer-praf de carbune.

2. Se descarca banda de carbune.

3. Se asteapta golirea morii (scaderea amperajului si începerea cresterii temperaturii la refularea morii).

4. Se declanseaza moara si se închide aerul cald - clapetul K11.

5. Se deschide complet aerul rece - clapetul K14. Se urmareste scaderea temperaturii la refularea morii.

6. Se închide aerul secundar - clapetul K7.

7. Se închide refularea morii - clapetul K26.

Daca moara trebuie sa intre în reparatie se executa urmatoarele operatii:

- se scoate de sub tensiune motorul morii, cel al pompei de ulei, cel al benzii de carbune si cel al benzii de curatire;

- se blocheaza butoanele de avarie la moara, la banda de carbune, la banda de curatire si la pompa de ulei la fata locului;

- în functie de situatie, se desfac legaturile la bornele motoarelor si se monteaza un scurtcircuitor la motorul morii, iar capetele terminale ale cablurilor la motoarele benzilor si al pompei de ulei se leaga în scurtcircuit;

- se blocheaza refularea morii prin introducerea de sibari plani la K26;

- se închide sibarul plan pe aspiratia morii (K25). Se asigura lantul împotriva actionarii si se monteaza placuta avertizoare;

- se închide aerul de etansare la carucior, din fata si din spatele rotorului;

- se închide clapetul de aer K11 si se debroseaza;

- se debroseaza clapetul de aer rece;

- se închide sibarul plan de sub banda de carbune K24;

- se închide apa de racire.

OBSERVAŢII: Clapetul de gaze recirculate K19 are tija decuplata si motorul scos de sub tensiune. Se va verifica acest lucru de fiecare data.

7.1. Cazuri de oprire fortata a morii de carbune

Moara va fi oprita imediat în urmatoarele situatii:

- La aparitia zgomotelor si vibratiilor periculoase la moara, la motor, la reductor sau la batiu datorita caderii blindajelor, descentrarii, deteriorarii rulmentilor sau altor cauze.

- Daca presiunea uleiului de ungere la reductor sau la batiu scade la 0 (la pornire, se va opri moara imediat daca pompele de ulei nu fac presiune).

- Daca iese fum din motorul electric.

- Daca temperatura la refulare este mai mare de 230^oC si nu exista perspectiva imediata de alimentare cu carbune.

- Daca apare incendiu în circuitul de ulei al morii.

- Daca se rup conductele de ulei sau apare o pierdere mai importanta la unul din circuitele de ulei.

- Daca se rupe conducta de apa de racire sau apare o pierdere importanta pe acest circuit fara posibilitatea de izolare.

- Daca se defecteaza pompa de ulei de racire a batiului sau daca circuitul devine indisponibil si temperatura rulmentilor depaseste 70^oC.

Moara se va opri cu avizul sefului de tura atunci când:

- Apar vibratii la batiu, reductor sau la motor care nu pericliteaza functionarea morii.

- Daca presiunea uleiului la reductor sau la batiu scade sub valorile prescrise.

- Daca temperatura lagarelor atinge 70^oC si se stabilizeaza în jurul acestei valori.

- Daca rulmentii motorului încalzesc si ating temperatura de 80^oC.

- Daca presiunea uleiului creste, iar temperatura lagarelor de asemenea. Aceasta înseamna ca circuitul de ulei este înfundat.

- Daca apar zgomote anormale la rulmentii lagarului dublu, la cei ai reductorului sau la cei ai motorului.

- Daca apare semnalizarea "LIPSĂ ULEI UNGERE".

- Daca nu scade suficient temperatura uleiului dupa racitor.

- Daca circuitul de ulei de racire al batiului devine indisponibil.

- Daca scade nivelul de ulei la reductor sau batiu fara ca presiunea de ulei sa scada, iar temperatura lagarelor sa creasca.

- Daca apar neetanseitati pe circuitul de ulei de ungere sau pe cel de racire.

- Daca apar neetanseitati pe circuitul de praf de carbune.

- Daca reductorul sau rulmentii acestuia încalzesc.

- Daca nu sunt montate aparatori la cupla.

- În cazul altor defectiuni de natura celor de mai sus care permit mentinerea în functiune a morii pentru o perioada de timp suficienta executarii unui control atent.

8. Norme specifice de protectia muncii la exploatarea morii de

carbune

1. Vor fi respectate toate prescriptiile NPM în vigoare privind agregatele rotative, instalatiile de preparare a prafului de carbune si deservirea operativa a instalatiei.

2. Este interzisa punerea în functiune a morii fara aparatori la cupla.

3. Se interzice urcarea personalului pe motor, reductor, batiu sau pe oricare parte a morii aflata în functiune.

4. Nu se admite exploatarea morii cu scurgeri de ulei. Toate neetanseitatile vor fi semnalate si remediate. Acumularile de ulei de pe fundatia morii de sub batiu, reductor sau motor vor fi imediat curatate.

5. Nu se admite exploatarea motorului fara punerea la pamânt realizata.

Desfundarea separatorului morii, manevrarea tevii, se vor face cu grija si de catre doi lucratori desemnati de seful de tura.

7. Intrarea în reparatie a morii se va face conform NPM dupa ce moara a fost racita, izolata si scoasa de sub tensiune conform instructiunilor de exploatare.

8. Nu se va arunca apa peste praful de carbune aprins. Se vor folosi în acest scop numai stingatoarele cu spuma sau cu CO₂.

În acelasi fel se va proceda si în cazul unui incendiu la moara sau în zona acesteia.

9. Personalul de deservire va purta echipamentul de lucru si de protectie în vigoare (casca, salopeta, manusi, ochelari, încaltaminte corespunzatoare). Fiecare salariat în parte va raspunde de purtarea echipamentului de protectie, iar de controlul purtarii echipamentului va raspunde seful de tura. Maistrul principal cazane va raspunde de dotarea personalului muncitor cu echipament de protectie.

10. Nu se admite amorsarea pompelor de ulei cu moara în functionare sau neblocata la fata locului.

11. Praful de carbune care provine din neetanseitatile morilor constituie un pericol de început de incendiu deoarece are proprietati explozive si de autoaprindere. De aceea, el va fi înlaturat si mai ales vor fi semnalate toate neetanseitatile morilor imediat ce apar si vor fi trecute în registrul de defectiuni.

12. În cazul înfundarii separatorului morii, când este necesara deschiderea morii, acest lucru se va face dupa racirea completa a morii, închiderea sibarului de pe aspiratie si a celui de pe refulare si deschiderea aerului rece.

Deschiderea morii se face cu mare atentie folosind raciul sau alt dispozitiv de tractiune.

Se atrage atentia ca în cazul în care moara este insuficient racita, praful de carbune care cade din separator, fiind încins, poate sa se aprinda si sa explodeze.

13. Iluminatul în zona morilor va fi în permanenta în stare buna (atât cel normal cât si cel de siguranta). Personalul de deservire raspunde de integritatea lui si de semnalarea catre seful de tura a tuturor deficientelor.

14. Pompa de ulei de racire va avea aparatoare la cupla si la cutia de borne a motorului în buna stare, iar împamântarea motorului va fi bine montata.

În zona morilor aflate în functiune se interzice fumatul sau focul deschis.

9. Norme PSI pentru morile de carbune

1. Vor fi respectate toate prevederile si prescriptiile în vigoare privind exploatarea si întretinerea instalatiilor de preparare a prafului de carbune.

2. Nu se admite exploatarea morii cu acumulari de ulei sub reductor si batiu. De înlaturarea imediata a acestora raspunde operatorul de la locul de munca.

Circuitul de ulei al reductorului sau al lagarului dublu, precum si flansele acestora din urma nu trebuie sa prezinte scapari de ulei. Orice anomalie în acest sens va fi imediat semnalata si înscrisa în registrul de defectiuni.

3. De semnalarea tuturor scurgerilor de ulei raspunde operatorul de la locul de munca, de înscrierea în registrul de defectiuni raspunde seful de tura, iar de luarea masurilor de remediere raspunde seful de tura sau maistrul principal de zi (dupa situatie).

4. Nu se admite depozitarea sau existenta în apropierea morilor de carbune a materialelor combustibile ca: scânduri, cârpe, maturi, schele etc. Acestea vor fi imediat strânse si îndepartate. De aceste lucrari raspund operatorii cazane (fochistii) în conformitate cu repartizarea responsabilitatilor stabilite prin atributiunile de serviciu.

5. Neetanseitatile în circuitul morii conduc la depuneri de praf de carbune pe instalatii. Acestea se pot autoaprinde si pot provoca incendii care afecteaza cu precadere retelele de cabluri. De aceea, orice neetanseitate în circuit va fi semnalata de personalul de exploatare si remediata imediat de personalul de întretinere si reparatii prin grija sefului de tura sau a maistrului principal cazane. Neetanseitatile din circuitul de praf carbune pot impune, în functie de gravitatea lor, oprirea morii.

6. Depunerile de praf de carbune de pe instalatii, retele de cabluri, grinzi de sustinere etc., vor fi înlaturate sistematic de fiecare muncitor, pentru locul sau de munca, si de turele de exploatare în sectoarele respective, în conformitate cu instructiunile de curatenie. Raspunderea pentru respectarea curateniei în instalatie revine fiecarui salariat pentru sectorul sau, sefului de tura pentru sectorul turei si maistrul principal pentru obligatiile care-i revin conform instructiunilor de curatenie.

7. În cazul în care carbunele provenit din depuneri se autoaprinde, stingerea lui se va face fara apa. Se vor folosi stingatoarele cu spuma sau cu CO₂.

8. Daca se autoaprinde carbunele în buncar, nu se va folosi apa pentru stingerea lui.

Se vor introduce bare metalice deasupra benzii, în partea cu carbune care nu s-a autoaprins. În acest fel, carbunele autoaprins va cadea pe banda si va fi consumat în cazan.

9. Uscatorii morilor de carbune, mai ales în cazul în care cade zidaria, radiaza asupra rastelelor de cabluri ducând la aprinderea depunerilor de praf de carbune. Din aceasta cauza, izolatia cablurilor se poate topi si apar scurtcircuite care pot provoca incendii.

De aceea, rastelele de cabluri vor fi întotdeauna protejate de radiatiile calorice ale uscatorilor, iar depunerile de praf înlaturate.

Daca zidaria uscatorilor se deterioreaza si zone ale tubului se înrosesc, se vor practica gauri de 10÷15 mm în zona înrosita. Daca zonele cu zidarie cazuta se întind pe suprafete mari din uscator, moara se va opri.

10. Nu se va depasi temperatura de 210^oC pe refularea morii. La depasirea temperaturii de 220÷230^oC se va declansa moara, daca nu sunt perspective imediate de alimentare cu carbune. Temperatura normala de functionare a morii este cuprinsa între 160 si 180^oC.

11. Praful de carbune în amestec cu aerul formeaza, în anumite conditii, un amestec exploziv. De aceea, orice neetanseitate pe circuitul de praf de carbune va fi imediat semnalata si remediata.

12. În cazul incendiului la motorul electric al morii sau al pompei de ulei de racire se vor folosi numai stingatoare cu praf si cu CO₂.

13. Dotatiile PSI din zona morilor (hidranti, pichete PSI, placute avertizoare, lazi cu nisip) vor fi întotdeauna în perfecta stare. Ele vor fi utilizate numai în caz de incendiu. De integritatea lor raspunde personalul care deserveste locul de munca respectiv.

C01-10 INSTRUCŢIUNE DE EXPLOATARE PENTRU BANDA REDLLER

1. Caracteristici tehnice

Capacitatea de transport - reglabila 25÷55 t/h, reglarea vitezei si reglarea

nivelului de carbune pe banda

Greutatea volumetrica a carbunelui 0,75÷0,95 t/m³

Înaltimea stratului 380 mm

Latimea stratului 1150 mm

Viteza de deplasare 1,5÷4 m/s

Tensiunea de alimentare a motorului 380 V

Puterea motorului 7,5 kW

Turatia motorului 1490 rot/min

Turatie variator - iesire

Raport de reducere la reductor

2. Descrierea benzii Redller

Banda Redller se compune din:

- cutie de alimentare (buncar de carbune) prevazuta cu 248 de orificii de izolare cu tije si cu capace de închidere a orificiilor;

- sibar plan pentru reglarea grosimii stratului de carbune, având pozitie verticala, montat la iesirea din buncar, comandat manual de o roata sistem timona;

- clapeta pentru semnalizare "lipsa carbune", montata pe banda dupa sibarul de reglare a grosimii stratului, care semnalizeaza atunci când stratul de carbune este de 10 cm;

- carcasa benzii care este din tabla, etansa si prevazuta cu usi de vizitare laterale si la capace;

- banda transportoare sub forma de jgheab din racleti metalici, cu role purtatoare, sanie de ghidaj, stelute de antrenare, stelute de întindere si dispozitiv cu resort pentru curatirea benzii Redller;

- banda de curatire din racleti cu lant, cu steluta de actionare si steluta de întindere;

- cutia de evacuare, din care carbunele curge în tubul de uscare, prevazuta cu sibar de izolare.

Ambele benzi au dispozitiv de întindere cu ax si au montate capete de întoarcere.

Reglarea vitezei benzii Redller se face cu variatorul de turatie montat între motorul de antrenare si reductorul benzii. Variatorul de turatie este de tip cu lant si discuri cu diametru variabil.

3. Gresarea

Ungerea la reductor si variator se face prin baie de ulei - tip T90 EP2, reductorul fiind prevazut cu un disc de tabla cu aripioare care arunca uleiul din baie pe pinioane, iar variatorul se unge cu uleiul antrenat de cele 2 discuri care intra în baia de ulei. Pinionul mare si pinionul de antrenare sunt unse cu ulei C 265 (valvolina).

Cantitatile normale de ulei sunt:

- reductor 8 l

- variator 5 l

- pinion mare 1 l.

Urmarirea nivelului de ulei la reductor si variator se face prin indicatorii de sticla, iar la pinionul mare prin deschiderea capacului.

Uleiul se completeaza de câte 2 ori si se schimba la 8000 ore de functionare.

Gresarea rolelor se face saptamânal cu vaselina pentru rulmenti, iar cea a lagarelor zilnic.

4. Exploatarea benzii

4.1. Pregatirea pentru pornire

Înainte de pornire se controleaza nivelul de ulei la reductor, variator si pinionul de antrenare ax banda, toate sculele si personalul trebuie sa fie evacuate, usile de vizitare închise. Legaturile electrice la motor, banda Redller si banda de curatire facute. Se cere punerea sub tensiune a benzii Redller si a celei de curatire.

4.2. Pornirea benzii

Prima pornire dupa reparatie se face de la fata locului pentru a se verifica sensul, dupa cum urmeaza:

- se trece cheia de la fata locului pe manual;

- se da un impuls de pornire pentru a se vedea sensul - sensul este corect daca banda Redller se învârte cu partea de sus spre cazan, iar banda de curatire cu partea de jos spre cazan;

- dupa verificarea sensului se trec cheile pe pozitia "Automat", benzile fiind gata de pornire;

- dupa pornirea morii de carbune si atingerea unei temperaturi de 150^oC dupa moara, se deschide încet sibarul de sub banda pentru a se goli carbunele de pe acesta.

Dupa deschiderea completa a acestuia se porneste banda Redller pe turatie minima, dupa care se încarca corespunzaator bunei functionari a morii. Se porneste banda de curatire, care va functiona 30 min în 2 ore.

4.3. Oprirea benzii Redller si curatirea

Înainte de oprire banda Redller va fi adusa pe turatie minima, banda de curatire va functiona 30 de minute înainte de oprire.

Dupa oprirea benzii Redller moara va functiona timp de 5 min. cu aer cald si aer rece, pentru evacuarea completa a carbunelui din moara. Cheile de la fata locului vor ramâne în permanenta pe pozitia "Automat", pe care au fost trecute dupa verificarea sensului.

4.4. Supravegherea în functionare

În functionare se vor controla urmatoarele:

- amperajul motorului - în camera de comanda - care trebuie sa fie constant în jur de 60%, maxim 90%;

- viteza benzii trebuie sa fie între 50÷60 %.

La fata locului se va controla:

- nivelul de ulei la reductor si variator sa fie normal;

- reductorul si variatorul sa nu aiba zgomote si sa nu fie fierbinti;

- lagarele sa fie unse si sa nu fie fierbinti;

- rolele sa fie unse si sa nu fie blocate;

- toate usile de vizitare sa fie închise;

- capacele de închidere a orificiilor pentru jaluzele sa fie închise;

- viteza benzii sa fie cât mai mare si stratul mic, asa încât carbunele sa cada cât mai împrastiat în tubul de uscare;

- viteza optima de deplasare a benzii Redller este de aproximativ 3,5 m/min.

Înainte de oprirea în reparatie a benzii, care se face odata cu reparatia morii, se introduc jaluzele sub buncar si se goleste carbunele de pe banda.

Periodic, cel putin o data la 6 luni, se va goli buncarul de carbune pe toata lungimea lui prin introducerea de jaluzele pe ambele parti ale buncarului, începând de pe partea de intrare în uscator, ramânând numai 1 m fara jaluzele, la capatul spre sala turbine. Dupa oprirea benzii se va închide sibarul de sub banda.

4.5. Blocaje, protectii, semnalizari, automatizari

Banda Redller si cea de curatire nu se pornesc din C.C.T. cu cheia de la fata locului pe pozitia "Manual" si nu se pornesc de la fata locului cu cheia pe pozitia "Automat".

Banda Redller si cea de curatire nu se pornesc din camera de comanda daca moara nu este în functiune si se opreste automat la oprirea morii.

La scaderea nivelului de carbune pe banda sub 10 cm apare semnalizarea "LIPSĂ CĂRBUNE".

La turatia maxima lucreaza cupla la variator si apare semnalizarea "MOARĂ ANCLANsATĂ", iar la turatia minima apare semnalizarea "MOARĂ DECLANsATĂ".

5. NPM si PSI la banda Redller si la banda de curatire

Pentru evitarea accidentarii la benzile Redller si de curatire se interzice:

- stationarea în fata usilor de vizitare de la capatul de curgere cu acestea deschise;

- introducerea mâinilor în banda cu aceasta în functiune;

- admiterea echipei de reparatii cu benzile sub tensiune, cu legaturile electrice la motoare nedesfacute;

- pornirea benzii fara aparatoare la volanta ambreiajului;

- spalarea cu apa a motoarelor electrice;

- aplecarea peste balustrada buncarului de carbune;

- functionarea benzii cu scurgeri de ulei la reductor si variator.

Atunci când nu este posibila oprirea benzii, uleiul se va colecta în tavi si se va evacua ...???.

În zona variatorului si reductorului se va mentine o curatenie perfecta, curatindu-se în permanenta uleiul si praful. Carbunele scos de la benzile de curatire va fi introdus în cea mai apropiata moara aflata în functiune.

Orificiile pentru introducerea jaluzelelor vor fi în permanenta închise pentru a evita patrunderea aerului în buncar, lucru ce ar conduce la autoaprinderea carbunelui.

În cazul în care se constata ca este carbune în buncar, acesta va fi evacuat la consum prin introducerea de jaluzele în zona în care nu este carbune aprins, carbunele aprins fiind astfel obligat sa curga pe banda.

În toate cazurile în care moara este oprita, se va închide sibarul de sub banda pentru a se evita patrunderea gazelor fierbinti în banda.

Se interzice fumatul în zona benzilor Redller. În caz de incendiu se va anunta imediat seful de tura si pompierii si se vor lua masuri de stingere a acestuia.

C01-11 ELECTROFILTRUL

1. Generalitati

Separarea cenusii din gazele de ardere se face cu ajutorul electrofiltrelor.

Fiecare cazan este prevazut cu un electrofiltru compus din 4 celule.

2. Principiul de separare a cenusii în electrofiltre

Separarea cenusii din gazele de ardere în electrofiltre se bazeaza pe principiul ionizarii particulelor într-un câmp electrostatic. Un astfel de câmp ia nastere când un fir întins între 2 placi legate la pamânt, se aduce la un potential electric negativ, superior potentialului de ionizare. Ionii negativi emisi de fir polarizeaza particulele care încep sa se deplaseze spre placile receptive. Aici, datorita faptului ca acestea sunt legate la pamânt, particulele se aglomereaza, îsi pierd sarcina electrica si cad gravitational în pâlnii.

Deoarece pierderea sarcinii este functie de conductibilitatea electrica dintre placa si particule, este necesar ca aceasta sa fie în permanenta mentinuta la anumite valori pentru o buna functionare. Aceasta conditie se realizeaza prin scuturarea electrozilor receptivi. Pentru a avea un câmp electrostatic de intensitate suficienta trebuie ca electrozii emisivi sa fie scuturati periodic.

Se foloseste un câmp electrostatic negativ deoarece ionii negativi sunt mai mobili decât cei pozitivi, iar diferenta de potential admisibila fara amorsari este mult mai mare.

3. Caracteristicile electrofiltrului

- tensiunea de lucru 55 kV (la o functionare a cazanului la

parametrii de mai jos)

- curentul nominal 2 A

- debitul de abur al cazanului 510 t/h

- mori in functiune 5

- debit de carbune lignit 219 t/kg

- puterea calorifica inferioara a carbunelui 1775 kcal/kg

- temperatura gazelor de ardere la intrare 161^oC

- temperatura gazelor de ardere la iesire 140^oC

- presiunea gazelor de ardere la intrare 175 mmCA

- presiunea gazelor de arde la iesire 190 mmCA

- continutul de cenusa în carbune 20÷24 %

- debit gaze de ardere 1029000 Nm³/h (453m³/sec)

- continutul de cenusa în gazele de ardere la intrare 45,5 g/Nm³ (46,5t/h)

- continutul de cenusa în gazele de ardere la iesire 0,455 g/Nm (465kg/h)

- viteza de trecere a gazelor de ardere 2,16 m/s

- timpul de contact 4,63 s

- consumul de energie 485 kVA

Pe un electrofiltru sunt 4 celule, dintre care doua în serie si doua în paralel, cu urmatoarele caracteristici:

- lungimea unei celule 10m

- zona utila a unei celule 10,20m

- distanta între ramele cu electrozi emisivi 0,27m

- numar de rame cu electrozi emisivi pe celula 4 × 38 = 152

- suprafata de contact a electrozilor emisivi 210 m²

- suprafata de contact cu electrozii receptivi 15500m²

- numar de electrozi receptivi 4 × 10 × 39 = 1560

Pentru alimentarea celulelor exista 4 grupuri transformator-redresor de 2 A si 55 kV.

4. Descrierea electrofiltrului

Ansamblul de separare a cenusii se compune din urmatoarele componente:

1. o incinta din beton, cu circulatia orizontala a gazelor, cu urmatoarele dimensiuni:

- lungimea incintei 14 m

- latimea incintei 25 m

- înaltimea incintei 11,6 m

- intrarea gazelor de ardere 33 m

- nivelul superior al salii electrofiltrelor 22,73 m.

La partea inferioara sunt prevazute 8 pâlnii de beton armat pentru colectarea cenusii, cu o capacitate de 660 m³, dispuse câte 6 pâlnii în paralel si 2 în serie. Sectiunea de trecere a gazelor de ardere prin electrofiltre este de 210 m².

2. Patru celule cu electrozi emisivi si receptivi, repartizate 2 în serie si 2 în paralel.

Electrozii emisivi sunt montati în cadre de teava si sunt de doua tipuri: electrozi cu colti (sistem pânza de ferastrau) si electrozi drepti (fara colturi).

În fiecare celula exista câte 38 cadre din teava cu diametrul 26/34 mm. Fiecare cadru este împartit în doua pe verticala, iar pe orizontala are 5 tevi prin care trec electrozii emisivi.

Cadrele din celulele 1+2 (de la intrarea gazelor) au fiecare câte 30 electrozi. Primii 15 în sensul de curgere a gazelor - cu colturi - sunt formati din 6 bucati cu lungimea de 1795 mm (în total 90 bucati de electrozi cu lungimea de 1795 mm).

Urmatorii 15 sunt fara colturi, dintr-o bucata, cu lungimea unitara de 10,12 m. Dimensiunile cadrelor sunt 10 × 200 × 4950 mm.

Orificiile din tevi prin care trec electrozii au diametrul de 7 mm.

Latimea unui fir de electrod este de 5 mm.

Distanta între 2 colturi pe fete opuse este de 250 mm.

Distanta între 2 tevi, pe orizontala, este 1670 mm.

Rigidizarea electrozilor în orificii se face prin intermediul unor pene metalice care se îndoaie la un capat, celalalt fiind îndoit. Vezi schema nr.: Plan 6181/66.

Cadrele din celulele 3 si 4 (la iesirea gazelor de ardere) sunt identice cu cele ale celulelor 1 si 2 (dimensiunile electrozilor, orificiile de trecere, penele, tevile cadrelor).

Deosebirea consta în urmatoarele:

- numarul de electrozi pe un cadru este de 20, dintre care primii 2 sunt cu colturi (vezi plan 6181/67);

- pe fiecare celula sunt 38 de cadre, deci 38 × 4 = 152 de cadre de electrofiltre.

Scuturarea electrozilor emisivi este asigurata de un sistem de scuturare compus din urmatoarele elemente:

i) Un grup motor - reductor cu urmatoarele caracteristici:

a) puterea motorului 0,2 kW

b) tensiunea de alimentare 380 V

c) turatia la iesirea din reductor 1,2 rot/min

d) protectia este asigurata prin dispozitivul limitator de cuplare 5-12

ii) Un lant Gall pentru transmiterea miscarii de la reductor la axul scuturatoarelor.

iiI) Axul canelat cu izolator.

iv) Axul suport al ciocanelor, cu urmatoarele dimensiuni :

- lungimea axului 10,232 mm

- diametrul axului 50 mm.

Axul este prevazut cu 8 paliere cu autogresoare si cu 38 de ciocane, decalate cu 9^o30' asa încât la o rotatie completa un ciocan sa bata o singura data (vezi plan 6181/59 si 59).

O tura completa se face în circa 50 de secunde. Fiindca axul cu ciocane se afla la o tensiune mare, cuplarea sa cu reductorul se face prin intermediul a 5 elemente de izolare înseriate.

Întreg ansamblul de cadre de electrozi emisivi este sustinut de sistemul de suporti suspendati la partea superioara a salii electrofiltrelor, compus din 4 tije suspendate cu izolatori care au rezistenta de încalzire pentru a mentine temperatura izolatorului mai mare decât temperatura punctului de roua din gazele de ardere.

Întreg ansamblul electrozi emisivi - suporti - dispozitiv de scuturare se afla sub tensiunea de 55 kV.

Alimentarea cu tensiune a celulelor este asigurata de 4 grupuri transformatoare-redresoare statice cu siliciu. Patrundera în incinta electrofiltrelor la electrozi si placi se face pe una din cele 6 usi, câte 3 pe fiecare latura, usi asigurate cu chei care se pot lua numai dupa ce toate celulele au fost scoase de sub tensiune.

4.1. Electrozii receptivi (de captare a cenusii)

Sunt repartizati în 4 celule, montati în panouri dispuse între cele cu electrozi emisivi. Fiecare celula are 39 de cadre a câte 10 electrozi fiecare (panouri elementare).

Înaltimea unui panou este de 10,3 m.

Latimea unui panou elementar 485 m.

Distantele între cadrele de electrozi receptivi (spatiul în care este introdus cadrul cu electrozi emisivi) 270 mm.

Pentru electrofiltre sunt 4 × 10 × 39 = 1560 panouri elementare de electrozi receptivi.

Acestia sunt confectionati din tabla cu profil special, cu grosimea de 1,4 mm. Vezi plan 6181/50, 51, 70, 69, 52, 54. Suprafata totala de depunere a electrozilor receptivi este de 15500m².

Electrozii receptivi sunt suspendati la partea superioara, iar la partea inferioara sunt legati la bara de scuturare. În total sunt 10 bare a câte 39 panouri elementare fiecare.

Barele de scuturare sunt montate orizontal, perpendicular pe fluxul de gaze, la capatul inferior al elecrozilor receptivi.

Scuturarea de cenusa a electrozilor receptivi este asigurata de un sistem de scuturare compus din urmatoarele elemente:

- un grup motor-reductor cu puterea de 0,2 kW, turatia de iesire 1,12 rot/min, tensiunea de alimentare 380 V;

- o tija suport pe care sunt montate 10 ciocane decalate în asa fel încât la o turatie completa a axului, un ciocan sa bata o singura data.

Tija suport este prevazuta cu 4 paliere care se greseaza de la un gresor central.

Barele de scuturare, racordate la 39 de panouri, sunt de otel si au urmatoarele dimensiuni:

- grosimea barei 65mm

- resort lame 5×8,4×50 mm

- forta cu care este lovita bara de ciocan 40÷50 kgf

Tija suport pentru ciocane are urmatoarele dimensiuni:

- lungimea totala 3535 mm

- diametrul axului 50 mm

- distanta între ciocane 500 mm

Palierele tijei sunt montate pe suporti în consola.

Dispozitivul de scuturare poate functiona ciclc sau prioritar (când functioneaza simultan toate dispozitivele de scuturare).

Reglarea cadentei de scuturare, atât pentru electrozii emisivi cât si pentru cei receptivi, se face cu ajutorul unui programator camelat.

4.2. Dispozitivul de repartizare a gazelor de ardere (mecanofiltru)

Este compus din table perforate, tip gratar Wema, montate în plan înclinat pe 4 sectoare pe fiecare semielectrofiltru. Gazele arse lovesc tangential în acest gratar, particulele de cenusa cu granulatia mare fiind proiectate, datorita inertiei, în pâlniile de captare, în numar de 4, dispuse în paralel, cu o capacitate de 50 t fiecare.

5. Exploatarea electrofiltrelor

Înainte de punerea în functiune a electrofiltrelor (punerea celulelor sub tensiune), trebuie executate urmatoarele operatii:

Înainte de pornirea cazanului (VA, VG, PAR oprite si cazanul în stare rece):

a) Controlul pâlniilor. Acestea trebuie sa fie goale, sa nu existe zgura sau alte corpuri care pot împiedica scurgerea cenusii spre rigola. În acest control sunt incluse si pâlniile de la mecanofiltre.

b) Controlul migalcilor. Acestea trebuie sa fie mobile si sa aiba stifturile dintre ax si bratul cu contragreutate în buna stare.

c) Controlul rigolelelor de sub pâlnie si a rigolelelor colectoare. Acestea trebuie sa fie goale pe partea de aer si cenusa.

Pe partea de cenusa este posibil sa fie bucati de zgura care trebuie eliminate, iar pe partea de aer din cauza pânzei rupte poate sa existe cenusa.

În acest ultim caz trebuie înlocuita pânza si eliminata cenusa.

d) Controlul silozului si al rigolelelor de sub siloz. Silozul trebuie sa fie gol, iar rigolelele trebuie sa corespunda conditiilor amintite mai sus.

e) Se controleaza ca toti sibarii de sub pâlnii (electrofiltre, mecanofiltre, PAR, de sub siloz) sa fie deschisi.

f) Controlul starii electrozilor emisivi si recceptivi.

g) Se controleaza ca sibarii de la rigorele de sub siloz sa fie deschisi.

h) Se pun în functiune rezistentele de încalzire ale izolatorilor cu 8 ore înainte de pornirea cazanului.

Se verifica apoi:

i) prin punerea sub tensiune a celulelor, ca nu exista scurtcicuite sau amorsari - se scot apoi de sub tensiune;

j) ca instalatia de scuturare (ciocanele P si F) functioneaza corect. La acestea se va mai verifica nivelul de ulei în reductor, lanturile de transmisie si daca lagarele tijei pentru ciocanele F sunt gresate. Ciocanele P si F vor fi puse si vor ramâne în functiune dupa executarea controalelor indicate mai sus;

k) se deschide apa la ejector, se porneste pompa de spalare si pompele Bagger, se controleaza buna functionare a electrozilor;

l) se controleaza compensatorii conductelor de aerisire a silozului. Acestia trebuie sa fie în buna stare si sa nu aspire aer din atmosfera. Se verifica de asemenea ca clapetele de pe conductele de aerisire a silozului si a rigolelor de aer de sub siloz sa fie deschise;

m) se deschid ventilele de aer la rigolele de sub siloz, la priza silozului, la pâlniile de sub PAR, la rigolele de sub pâlniile electrofiltrelor si la rigolele colectoare.

Se face schema normala pentru 2 ventilatoare de cenusa si 2 compresori de 30 kW si se pornesc.

Dupa aprindere focului se executa urmatoarele operatii:

n) se pun sub tensiune celulele de la electrofiltre dupa depasirea punctului de roua;

o) se echilibreaza încarcarea ventilatoarelor de gaze;

p) se controleaza buna functionare a evacuarii cenusii din pâlnii, migalcile se basculeaza periodic, conductele de cenusa sa fie fierbinti, rigolele de asemenea, rigolele de sub siloz sa fie calde, amperajul ventilatoarelor de cenusa sa fie cuprins între 4,8÷5,2 si sa fie stabil, sa nu sufle cenusa în exterior de la rigole sau conducte, conductele de cadere a cenusii si ejectorii sa fie fierbinti;

r) la cosul de fum gazele care se evacueaza trebuie sa fie fara cenusa, adica transparente.

În cazul în care cazanul nu este în stare rece (deci nu se poate patrunde în interiorul electrofiltrelor), pentru punerea în functiune vor fi executate numai operatiile indicate la punctele b), c), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), p), r).

5.2. Controlul în functionare si întretinerea electrofiltrelor

5.2.1. Manevre de punere în functiune

Durata de viata a ventilatoarelor de gaze depinde de buna functionare a celulelor electrofiltrelor.

Celulele functioneaza corect daca:

- curentul pe partea de IT este între 1,5 ÷ 2 A;

- curentul pe partea de JT este între 200 ÷ 250 A;

- tensiunea este cuprinsa între 30 ÷ 55 kV;

- ciocanele sunt în functiune în regim "ciclic";

- nu sunt amorsari (tensiunea are o valoare stabila);

- la cos gazele de ardere sunt curate (transparente).

Fiecare celula este prevazuta cu un tablou pe care sunt amplasate:

- un ampermetru pentru masurarea curentului pe partea de JT;

- un ampermetru pentru masurarea curentului pe partea de IT;

- un voltmetru pe partea de IT;

- semnalizari pentru defecte;

- un buton de punere în functiune cu lampi de semnalizare;

- un buton de scoatere din functiune cu lampi de semnalizare;

- o cheie de selectare "Automat" - "Manual";

- un potentiometru pentru cresterea sau scaderea tensiunii;

- 8 becuri de semnalizare în camera de comanda (2 pentru fiecare celula); pentru un cazan indica daca acesta este în functiune sau este oprit.

Punerea sub tensiune (în functiune) a celulei, conform paragrafului 5.1. punctul n), înseamna:

a) punerea sub tensiune pe "Automat":

- închiderea separatorului de linie;

- pozitia cheii pe "Automat";

- apasarea butonului de functionare;

b) punerea sub tensiune pe "Normal":

- închiderea separatorului de linie;

- pozitia cheii pe "Normal";

- potentiometrul pe pozitia "Zero";

- apasarea butonului de functionare;

- ridicarea tensiunii din potentiometru.

Scoaterea din functiune a unei celule se face:

- prin apasarea butonului "Oprire";

- prin aparitia unuia din defectele de mai jos:

- arderea unei sigurante de pe circuitul de 115 V;

- arderea sigurantei de 380 V din circuitul de ventilatie;

- arderea sigurantei diodei;

- functionarea releului termic;

- functionarea termostatului;

- functionarea releului;

- defecte de reglare a amplificatorului magnetic.

5.2.2. Sistemul de scuturare a electrozilor receptivi si emisivi

Panoul de comanda al scuturatorilor cuprinde:

- un buton de comanda pentru punerea în functiune a tuturor ciocanelor (P si F) cu bec de semnalizare;

- un buton de comanda pentru oprirea tuturor ciocanelor (P si F) cu bec de semnalizare; - o cheie de selectare "Local" - "La distanta";

- 8 chei de comanda (una pentru fiecare scuturator) cu 3 pozitii: "Functionare ciclica", "Functionare prioritara" si "Oprit";

- un buton pentru rearmarea protectiilor, anularea defectelor.

Punerea în functiune a scuturatorilor, conform cu paragraful 5.1. punctul j) se face astfel:

a) La functionare în regim "ciclic":

- se apasa pe butonul pentru anularea defectelor;

- se pun cele 8 chei individuale pe pozitia "ciclic";

- se pune cheia de selectare pe pozitia "comanda locala";

- se apasa butonul pentru punerea în functiune.

În acest fel, ciocanele primesc ordine de functionare prin intermediul programatorului ciclic al carui motor primeste de asemenea ordin de pornire.

b) La functionarea în regim prioritar se va trece rotind cheia individuala în pozitia respectiva. Dupa ce se trece cheia individuala pe "Oprit", scuturatorul respectiv este scos din functiune.

Protectia fiecarui scuturator este asigurata de un releu termic si de un limitator de moment.

Trecerea de la regimul "ciclic" la cel "prioritar", atunci când celulele sunt în functiune, trebuie sa se faca comutând cheia scuturatorului succesiv la intervale de 3÷4 s. Trecerea simultana a scuturatorilor pe "prioritar" poate conduce la înfundarea sistemului de evacuare (rigole, ejectori, siloz) a cenusii. Astfel, celula se scurtcircuiteaza, devenind indisponibila, depanarea impunând oprirea cazanului.

O serie de becuri de semnalizare în camera de comanda indica functionarea scuturatorilor. La declansarea unui scuturator se aprinde un bec rosu, indicând defectarea oricaruia dintre ele.

5.2.3. Sistemul de încalzire a izolatorilor

Rezistentele de încalzire sunt montate pentru a pastra izolatia permanent în stare uscata.

Tabloul de comnda a acestora cuprinde:

- un buton cu bec luminos pentru punerea în functiune;

- o cheie de alegere "Local" , "La distanta".

Patru becuri de semnalizare din camera de comanda, pentru fiecare cazan, indica daca rezistentele sunt în functiune sau deconectate.

Rezistentele de încalzire se cupleaza 2 ore înainte de pornirea cazanului. Pentru aceasta se executa urmatoarele:

- se cupleaza heblurile individuale ale celor 4 rezistente care formeaza un grup;

- se conecteaza cheia pe pozitia "Local";

- se da ordin de punere sub tensiune din butonul respectiv.

Scoaterea din functiune se face fie voit prin apasarea butonului, fie prin lucrarea protectiilor, deci:

- una dintre rezistente se întrerupe (dispare curentul care o strabate)

- se arde una din sigurantele unei rezistente;

- daca se deconecteaza heblul individual al unei rezistente.

5.2.4. Controlul, exploatarea si întretinerea electrofiltrelor

Controlul functionarii electrofiltrelor se va face orar de catre personalul de exploatare al Sectiei Electrice. Controlul se va efectua în conformitate cu lucrurile indicate la paragrafele 5.2.1, 5.2.3, 5.2.4.

Personalul Sectiei Termomecanice va urmari urmatoarele:

a) daca ciocanele de scuturare P si F functioneaza si sunt complete;

b) daca lagarele ciocanelor P si F sunt gresate;

c) daca lanturile de actionare a axelor cu ciocane sunt în stare buna, curate si gresate;

d) daca sunt pierderi de ulei la reductoare si daca acestia din urma functioneaza bine, fara încalziri sau zgomot;

e) daca lamelele arc ale tijelor sunt în stare buna si nu sunt rupte sau desfacute;

f) daca burdufurile de etansare a tijelor sunt în stare buna;

g) daca evacuarea cenusii functioneaza bine (conf. celor indicate la paragraful 5.1. si în instructiunea de exploatare privind evacuarea cenusii);

h) daca instalatiile nu sunt descompletate;

i) daca starea de curatenie este perfecta.

Celulele electrofiltrelor vor fi scoase de sub tensiune (din functiune) în toate cazurile în care, dintr-un motiv oarecare, nu se poate evacua cenusa din pâlnii (când evacuarea nu este înfundata).

Este evident ca manevra se va executa preventiv, atunci când este necesara interventia la un element din fluxul de evacuare a cenusii, a carui indisponibilitate conduce la umplerea pâlniilor de la celule.

În ceea ce priveste controlul sistemului de scuturare se fac urmatoarele precizari:

- ciocanele de scuturare trebuie sa aiba prinderea prevazuta de furnizor (bolturi, saibe si stifturi) - nu se admit improvizatii care conduc în general la blocari ale acestora;

- în cazul în care se constata functionarea defectuoasa a celulelor (gradul de retinere a cenusii este scazut) se va solicita laboratorului PRAM verificarea acestora, cu precizarea celor care au amorsari. Aceste celule se vor scoate de sub tensiune, se vor opri ciocanele (se scot de sub tensiune) si se va încerca mobilitatea tijelor de scuturare, manual, semnalându-se tijele blocate.

6. Norme de protectia muncii si tehnica securitatii la exploatarea si

întretinerea electrofiltrelor

6.1. Generalitati

Personalul de exploatare si întretinere executa urmatoarele operatiuni:

a) exploatarea electrofiltrelor, constând în:

- exploatarea si controlul lor;

- executarea curateniei;

- controlul pâlniilor;

b) întretinerea electrofiltrelor, constând în:

- completarea sau schimbarea uleiului de la reductor;

- curatirea si gresarea lantului de transmisie dintre reductor si tija cu ciocane;

- gresarea lagarelor tijei cu ciocanele P;

- înlocuirea lamelelor arc la tijele de scuturare P si a ciocanelor P.

Lucrarile de la punctul a) se executa de personalul de exploatare (rondier ventilatoare, operator cazane în instalatie, operator cazane CCT, sef de tura , ms. pr. cazane), iar cele de la punctul b) de personalul de întretinere si exploatare (rondier ventilatoare, operator cazane CCT, fochist, sef de tura , ms. pr. cazane, lacatus de tura).

Repartizarea lucrarilor de mai sus pentru personalul mentionat este cea înscrisa în atributiunile de serviciu respective.

6.2 Norme de protectia muncii si tehnica securitatii

a) La exploatarea si controlul electrofiltrelor se vor respecta prescriptiile în vigoare cuprinse la descrierea instalatiei.

b) Curatarea reductorului sau a zonei de sub ciocane se va face numai cu acestia scosi de sub tensiune.

c) Atunci când ciocanele sunt în functiune se interzice aproprierea la o distanta mai mica de 1 m fata de tija de actionare.

d) Se interzice personalului de exploatare atingerea motorului, a circuitelor sau a dispozitivelor electrice aflate în functiune. Se autorizeaza acest lucru numai daca sunt scoase de sub tensiune. Tijele de scuturare a panourilor vor fi atinse numai daca celula este scoasa de sub tensiune.

e) Lucrarile de întretinere de la paragraful 6.1. pct. b) se vor executa numai cu ciocanele oprite si scoase de sub tensiune conform NPM.

f) Controlul pâlniilor electrofiltrelor se va face cu respectarea urmatoarelor prescriptii:

- cazanul trebuie sa fie oprit, racit, descarcat de presiune si golit;

- ventilatoarele de aer si de gaze vor fi oprite, întreruptoarele debrosate si butoanele de avarie de la fata locului apasate;

- ventilatoarele si compresoarele de cenusa vor fi oprite si butoanele de avarie de la fata locului apasate;

- celulele vor fi scoase de sub tensiune si puse la pamânt. Sistemele de scuturare P si F a tuturor celulelor vor fi scoase de sub tensiune vizibil;

- se va organiza o echipa formata din 3 muncitori, dintre care unul va fi sef de echipa; membrii echipei vor fi echipati corespunzator, adica încaltaminte în buna stare, salopeta, casca si ochelari de protectie;

- se va asigura un iluminat general în electrofiltre cu doua lampi portative de 12 V (una pe partea celulelor 1 si 3, iar cealalta pe partea celulelor 2 si 4);

- fiecare membru al echipei va avea în dotare o lanterna în buna stare;

- patrunderea echipei în interior se autorizeaza numai daca temperatura în electrofiltre este sub 40^oC;

- în cazul în care se constata ca în una sau mai multe pâlnii s-a acumulat cenusa, echipa se va evacua din electrofiltre si vor lua masuri de golire a acesteia. Solutia tehnica pentru golire se va stabili de seful de tura si maistrul principal cazane care vor indica totodata si normele suplimentare NPM;

- deplasarea în electrofiltre se va face cu maxima atentie, existând pericolul de cadere în pâlnii;

- dupa executarea controlului si a lucrarilor se vor evacua din electrofiltre toate sculele si materialele.

g) Circulatia în zona electrofiltrelor se va face cu atentie. Personalul de exploatare (operatorii ventilatoare) raspunde de sesizarea gratarelor defecte.

7. Norme PSI privind electrofiltrele

1. La exploatarea si întretinerea electrofiltrelor se vor respecta normele PSI conform PE 009/76.

2. Dotarea cu materiale de stins incendiul va fi conform normativului mai sus amintit.

3. Deoarece uleiul din reductor constituie singura sursa de întretinere a incendiului, într-un asemenea caz se va interveni cu stingatoare cu spuma chimica.

4. Cablurile din zona pot sa întretina si sa propage flacara. De aceea se impune ca, atunci când este cazul, sa fie protejate împotriva focului deschis (scântei de la sudura, cârpe aprinse, tigari).

5. Daca recirculatia ventilatoarelor de aer se închide bine atunci când un ventilator este oprit (celalalt fiind în functiune) conduce la deteriorarea cablurilor care deservesc electrofiltrele, deoarece peste aceste cabluri poate sa sufle aer cald cu temperatura cuprinsa între 250÷280^oC.

C01-12 INSTALAŢIA DE EVACUARE A ZGUREI sI CENUsII

În functionarea pe lignit a cazanului rezulta o cantitate de circa 60 t/h de cenusa. Aceasta este colectata si evacuata dupa cum urmeaza:

1. 6 t/h este colectata în pâlnia rece sub forma de zgura si cenusa si este evacuata cu transportorul de zgura, trecuta prin site vibratoare, iar particulele mari prin concasorul de zgura si cu ejectorul principal sau cu ejectorul auxiliar transportata la bazinele pompelor Bagger;

2. 1,2 t/h este colectata în pâlniile tirajului transversal si transportata cu ejectorul tirajului 2 la bazinele pompelor Bagger.

Pe conducta comuna de curgere a cenusii din cele 3 pâlnii de sub tirajul transversal este montat un gratar care orienteaza eventualii bulgari spre distribuitorii de cenusa si în transportorii de zgura. Pe conducta de curgere a cenusii spre ejectorul tirajului 2 este montata o clapeta dublu basculanta care are rolul de a mentine conducta închisa pentru a evita aspiratia de aer de la ejector spre pâlnii si a înrautati prin aceasta curgerea cenusii.

Distribuitorul de cenusa are rolul de a doza cenusa care curge în transportor, care daca ar curge necontrolata ar putea bloca transportorul si produce accidente.

3. 3 t/h este colectata în pâlniile de sub tirajul 2 si evacuata cu ejectorul tirajului 2 la bazinele pompelor Bagger.

4. 3 t/h este colectata în pâlniile de sub preîncalzitorul de aer si este transportata cu aer în silozul central de cenusa. Aerul pentru transportul cenusii din pâlniile de sub preîncalzitoarele de aer este asigurat de catre compresorii de aer cu pistoane rotative Roots de 30kW.

5. 49,4 t/h este colectata în cele 12 pâlniile de sub mecanofiltre si electrofiltre, care au o capacitate de 500 t de cenusa - 8 pâlnii sub electrofiltre si 4 pâlnii sub mecanofiltre. Transportul cenusii din pâlniile de sub mecanofiltre si electrofiltre este asigurat de 4 rigole pneumatice, care deverseaza câte doua în cele doua rigole colectoare, care transporta cenusa în silozul central de cenusa. Aerul pentru crearea pânzei de aer (perna pneumatica) la rigole este asigurata de ventilatoarele de aer pentru cenusa.

Din silozul central de cenusa, care este pus sub depresiune de cele 2 conducte racordate în canalul de gaze de ardere în fata electrofiltrelor, cenusa este transportata cu 2 ejectori cu apa la bazinul Bagger sau cu ejector cu aer la buncarul pentru încarcare în vagoane cisterna. Apa necesara tuturor ejectoarelor este asigurata de catre pompele de spalare în nr. de 4, 2 în functie si 2 în rezerva.

Presiunea apei de spalare pentru ejectori este de 6 bari, iar debitul de apa pe un ejector este de 80 t/h. Aerul pentru transportul cenusii la buncarul pentru încarcat vagoane este asigurat de catre un compresor cu pistoane rotative Roots de 75 kW cu presiunea de 1 bar.

Toate pâlniile de cenusa au la baza un sibar plan pentru izolare (manual), iar pâlniile de sub mecanofiltre au si un clapet basculant cu contragreutate care tine închisa golirea pâlniilor când nu se evacueaza cenusa.

1. Functionarea instalatiei de colectare si evacuare a cenusei

Zgura si cenusa rezultata la baza focarului cade în cuva transportorului care este plina cu apa. Transportorul preia zgura si cenusa de la baza focarului si o deverseaza pe sita vibratoare. Pentru evacuarea nearselor care plutesc la suprafata apei din cuva transportoare este prevazut un dispozitiv cu 4 palete din cauciuc ce se roteste la suprafata apei la partea din spate a pâlniei reci care, prin rotire, scoate aceste nearse si le împinge catre planul înclinat al transportorului de unde sunt preluate de racletii transportorului.

Dispozitivul este numit antiburaj. De pe sita vibratoare particulele marunte cad în cuva ejectorului principal, iar bulgarii mai mari de 30 mm intra în concasorul de zgura, sunt sfarâmati si cad în cuva ejectorului principal, de unde cu jetul de apa al ejectorului de zgura si cenusa sunt transportate la bazinul pompelor Bagger.

Pentru racirea partii metalice a pâlniei focarului este prevazuta o instalatie de sprituire cu apa care consta dintr-o rama de conducta de 50 cu diuze prevazuta cu un ventil de reglare manuala. Apa pentru sprituirea pâlniei reci este apa de castel. Din aceeasi sursa este racordata o conducta cu ventil pentru umplerea cuvei.

Transportorul de zgura are o portiune orizontala si o portiune înclinata fiind prevazute cu role purtatoare pentru partea de întoarcere, cu role de întindere la partea din spate, role de ghidaj între portiunea orizontala si planul înclinat si cu stelute de antrenare cu ax si lagare. Pentru evacuarea blocarii lantului pe steluta de antrenare sunt prevazute 2 conducte de spalare a lantului transportorului la partea de intrare a acestuia pe steluta. Antrenarea transportorului este asigurata printr-un grup motor variator-reductor, iar transmisia de la reductor la axul transportorului este asigurata de un lant Gall, reductorul fiind prevazut cu ambreiaj care patineaza atunci când efortul pe transportor este prea mare.

Sita vibratoare este prevazuta cu motor electric de antrenare transmisie cu curele trapezoidale de 1425×13×8 vibratiile fiind date de axul excentric care misca sita cu ochiuri de 30×30 montata pe 4 suporti de câte 2 arcuri.

Pentru evitarea depunerii pe ochiurile sitei aceasta este prevazuta cu o conducta de sprituire cu apa de spalare. Concasorii de zgura sunt antrenati de un grup motor-reductor si este format din 2 valturi, antrenate cu pinioane care se învârt spre interior. si concasorul este prevazut cu duze de apa pentru sprituire si spalare.

Cenusa acumulata în cele 3 pâlnii ale tirajului transversal, prevazute cu un sibar plan pentru izolare, curge pe conducta comuna pâna sub cota 18 m, unde este montata o cuva cu plan înclinat care are o usa de vizitare si 2 racorduri. Un racord este format din conducta de 200 si merge spre ejectorul tirajului II. Aceasta conducta are prevazuta cu o clapeta dublu basculanta, montata la cota 10 m, care are rolul de a mentine conducta închisa continuu, pentru a evita aspiratia de aer de la ejector si înrautatirea curgerii cenusii.

Acesta este circuitul în functionarea normala. Celalalt racord, din conducta de 400, merge la distribuitorul de cenusa si curge în transportor, capatul conductei fiind introdus în apa. Pe acest racord se evacueaza bulgari mari de 40 mm si toata cenusa atunci când ejectorul tirajului II este indisponibil sau când conducta spre ejector este înfundata. Cenusa acumulata în cele 3 pâlnii ale tirajului II curge prin conducta de 200 în ejectorul tirajului II care este prevazut cu cuva etansa, pe fiecare conducta fiind montat un sibar plan pentru izolare si un ventil rotativ sub forma de canea.

Cenusa acumulata în cele 6 pâlnii de sub PAR este evcuata la silozul central de cenusa, prin conducte, cu ejectorul de aer comprimat de 0,5 bar de la compresorii Roots de 30 kW, fiecare pâlnie fiind prevazuta cu un sibar plan pentru izolare.

Cenusa acumulata în pâlniile de sub electrofiltre si mecanofiltre este transportata pneumatic pe 4 rigole, câte 3 pâlnii pentru fiecare rigola la rigolele colectoare în silozul central de cenusa, dupa cum urmeaza:

- silozul central de cenusa este pus sub depresiune aprox. 150 mm CA, prin intermediul celor 2 conducte care sunt racordate de la partea superioara a silozului în canalul de gaze arse înainte de mecanofiltre.

Datorita acestui fapt rigolele, fiind racordate la spatiul superior (spatiul de cenusa) al silozului central de cenusa, sunt sub depresiune.

Între spatiul superior si cel inferior al rigolei este montata o tesatura de azbest cu grosimea de 8 mm, între 2 gratare. În spatiul inferior al rigolei se introduce aer la 0,05 bar cu racord la capatul din spate al rigolei, un racord înainte de a doua pâlnie de la electrofiltre si un racord în capatul rigolei colectoare.

Spatiul inferior este blindat îainte de cel de-al doilea racord si, de asemenea, si înainte de deversare în rigola colectoare si în rigola colectoare înainte de siloz. Aerul din spatiul inferior al rigolelor este asigurat de ventilatoarele de aer pentru cenusa: 2 în functie si 1 în rezerva.

Datorita acestor blinduri aerul este obligat sa treaca prin tesatura de azbest creeând o perna pneumatica deasupra pânzei, ceea ce face ca cenusa sa fie fluidizata si, în amestec cu aerul, sa treaca prin tesatura, cenusa deplasându-se datorita depresiunii din silozul central de cenusa. Aerul este aspirat din cele 2 conducte în canalul de gaze arse, înainte de mecanofiltru, iar cenusa cade la baza silozului de unde este evacuata fie hidraulic, cu ejectorul de apa la bazinul pompelor Bagger, fie cu aer la buncarul pentru încarcarea vagoanelor.

Silozul central de cenusa are urmatoarele racorduri:

- 2 conducte de 400 pentru extractia aerului din siloz si mentinerea acestuia sub depresiune, fiind racordate de la partea superioara a silozului la canalele de gaze arse înainte de electrofiltru;

- 6 racorduri din conducta de 76 pentru evacuarea cenusii din pâlniile de sub preîncalzitoarele de aer;

- 2 racorduri pentru rigolele colectoare;

- 1 sibar plan de izolare montat la baza pâlniei silozului;

- 2 racorduri din conducta de 24 pentru rigolele spre ejectorii cu apa;

- 2 racorduri din conducta de 24 pentru rigolele spre ejectorii cu aer;

- 1 racord aer la baza silozului pentru fluidizare;

- 4 racorduri din conducta de 76 de la partea terminala a rigolelor de sub siloz la partea superioara pentru extractia aerului din cenusa ce cade din ejector.

Pentru fluidizarea cenusii de la baza silozului acesta este prevazut cu spatiu dublu ca si rigola si de asemenea si cele 4 rigole pentru ejectori, cu spatiu dublu, unde se introduce aer de 0,5 bar de la compresorii de aer de 30 kW. Rigolele spre ejector sunt prevazute cu sibar de izolare-reglare, cu maneta de manevra. Rigolele mici sunt puse sub depresiune prin conducta de racord cu partea superioara a silozului. Cenusa de la baza silozului este fluidizata de aerul ce trece prin tesatura de azbest si aspirata de rigolele spre ejector, care au sibarul de izolare deschis. Aceste rigole au perne de aer la fel ca si rigolele pentru cenusa, cenusa curgând cu aerul de fluidizare catre ejector, aerul fiind aspirat pe la partea superioara a silozului în canalul de gaze arse.

În functionare normala evacuarea cenusii de sub siloz se efectueaza cu cei 2 ejectori cu apa, iar atunci când se încarca în vagoane functioneaza un ejector cu apa si un ejector cu aer cu compresorul de 75 kW. Un racord cu rigola pentru ejectorul cu aer nr. 2 a fost anulat, în locul rigolei fiind montat un capac de vizitare, ramânând un singur racord spre ejectorul cu aer, cu posibilitatea de functionare cu oricare din cei 2 compresori de 75 kW.

2. Functionarea ejectorilor cu apa

Ejectorul propriu-zis consta dintr-o cuva, o diuza de apa de 24 pentru ejectorii principali si auxiliari si de 27 pentru ceilalti ejectori, perfect centrata pe un blindaj de 40 mm, respectiv 60, si în continuare un blindaj divergent cu diametrul mic de 40 sau 60 si diametrul mare de 159. Distanta dintre diuza de apa si blindajul mic este de 100. Cuva ejectorului (partea tronconica) este spalata cu o sprituire care intra tangential. Jetul de apa ce intrî in ajutaj creaza o presiune si antreneaza cenusa si apa de la sprituire, iar acest amestec este transportat la bazinele pompelor Bagger.

Ejectorii de sub siloz sunt prevazuti cu conducte de preaplin, cu clapeta, pentru a evita patrunderea apei în siloz la oprirea pompelor de spalare.

3. Deranjamente la instalatia de evacuare a zgurei si cenusii si

remedierea lor

Conducta de golire a pâlniilor de sub tirajul transversal înfundata si pâlniile pline cu cenusa:

- se controleaza ca usa de vizitare de sub cota 18 m sa fie bine închisa si asigurata;

- se deblocheaza pe închis clapeta dublu basculanta;

- se închid sibarii plani de sub pâlniile tirajului transversal;

- se desfunda conducta de sub distribuitorul de cenusa cu distribuitorul oprit;

- se porneste distribuitorul de cenusa si se urmareste curgerea cenusii de pe conducta, iar daca se scurge prea multa cenusa se opreste distribuitorul pornindu-se cu intermitenta pentru a nu bloca transportorul;

- se deschid pe rând sibarele plane de sub pâlniile tirajului transversal pâna la golirea lor completa;

- se trece la desfundarea conductei de cenusa spre ejectorul tirajului II, de la ejector pâna la cota 18 m, deblocându-se clapetii dublu-basculanti si urmarindu-se functionarea lor.

Conductele de golire a pâlniilor de sub tirajul II înfundate si pâlniile pline:

- se închid sibarii plani de sub pâlnii si se desfunda conductele de la ejector pâna la sibari;

- se închid ventilele rotative tip canea;

- se deschid sibarele de sub pâlnii si se începe deschiderea ventilelor rotative, atât cât face fata ejectorul, pâna la golirea completa a pâlniilor, dupa care venilele rotative ramân deschise.

Pâlniile de sub preîncalzitor înfundate:

- nu circula cenusa pe conductele spre siloz - sunt reci;

- se închide sibarul plan de sub linie;

- se demonteaza capacul de sub ejectorul de aer si se curata diuza si blindajul ejectorului de eventualele corpuri straine sau zgura;

- se monteaza capacul de sub ejector si se deschide încet sibarul plan pâna la golirea completa a pâlniei respective.

Evacuarea cenusii înfundate:

Se observa prin scaderea amperajului la ventilatoarele de aer pentru cenusa si se sufla praf la rigole si siloz la toate neetanseitatile:

- se scot de sub tensiune electrofiltrele;

- se închid sibarii plani de sub pâlniile mecanofiltrelor si electrofiltrelor;

- se închid sibarii spre ejectorii de pe rigolele la siloz;

- se controleaza, se curata ejectorii si se regleaza opritorii;

- se monteaza capacele la ejector si se deschid sibarii de cenusa la ejectori, urmarindu-se golirea rigolelor si încalzirea conductelor de curgere a cenusii în ejector;

- daca nu se golesc silozul si rigolele, se opresc ventilatoarele de cenusa si compresorii de 30 kW, se închid sibarii plani de sub siloz, se demonteaza capacul de vizitare si se controleaza baza silozului curatându-se de eventualele corpuri straine si zgura, se controleaza pânza de sub siloz si se monteaza capacul de vizitare;

- se pornesc compresorii de 30 kW si ventilatoarele de cenusa;

- se deschide sibarul plan de sub siloz si sibarii de la ejectorii de apa, urmarindu-se golirea cenusii, sibarii spre ejector se vor deschide numai atât sa nu pufaie cenusa;

- dupa golirea completa a rigolei se deschid treptat sibarii de sub pâlniile electrofiltrelor, urmarindu-se ca evacuarea sa nu pufaie.

Dupa golirea completa a pâlniilor de la electrofiltre si mecanofiltre se pornesc celulele electrofiltrelor.

Transportorul de zgura blocat

- lantul cazut de pe rola;

- lantul rupt;

- blocat cu bulgari mari de zgura;

- reductorul sau variatorul defecte.

Manevre ce se executa în cazul blocarii transportorului:

- se opreste distribuitorul de cenusa;

- se deschid usile de vizitare la cota - 4,5 m;

- se goleste apa din cuva transportorului;

- se opresc 2 mori de carbune;

- se spala cenusa din cuva transportorului.

Dupa remedierea defectiunilor se porneste transportorul si se goleste cuva de cenusa:

- se umple cu apa cuva transportorului si se închid usile de vizitare;

- se porneste distribuitorul de cenusa si morile.

4. Caracteristicile tehnice ale instalatiei

4.1. Distribuitor cenusa

- putere motor 5,5 kW

- tensiune 380 V

- turatie motor 1420 rot/min

4.2. Compresorii Roots de 30 kW

- debit 25,5 m³/min

- presiune 0,5 bar

- putere motor 30 kW

- turatie 1450 rot/min

4.3. Compresorii Roots de 75 kW

- debit 36,2 m³/min

- presiune 1 bar

- putere motor 75 kW

- turatie 1456 rot/min

4.4. Ventilator cenusa

- debit 20 m³/min

- presiune 0,05 bari

- putere motor 4 kW

- turatie 2900 rot/min.

5. Instalatia pompelor de spalare

Are rolul de a asigura apa sub presiune pentru transportul cenusii din pâlniile de colectare si din silozul de cenusa la bazinul pompe Bagger.

5.1. Descrierea instalatiei

Un bazin comun pentru aspiratia pompelor de spalare, este legat printr-o conducta de 1000 mm la canalul de evacuare a apei de racire de la cele doua condensatoare ale grupurilor 7 si 8.

Nivelul în bazinul pompelor de spalare este mentinut la nivelul canalului de evacuare a apei de racire a condesatoarelor.

Pentru toate cele 4 cazane sunt 4 pompe de spalare care aspira dintr-un bazin prin 3 conducte (EP spalare 4 este racordata în aspiratia EP spalare 3). EP spalare 1 si 2 au aspiratie separata.

Fiecare pompa de spalare este prevazuta cu vana manuala pe aspiratie, clapeta de retinere pe refulare, vana manuala pe refulare manevrata cu lant si prevazuta cu by-pass. Toate cele 4 pompe de spalare refuleaza într-o conducta comuna pentru cele 2 blocuri, prevazuta cu vane manuale de sectionare între refularea EP spalare 1 si 3 si refularea EP spalare 2 si 4. Conducta comuna de refulare se ramifica în 2 conducte: una spre cazanele 7A si 7B si una spre cazanele 8A, 8B. Din aceste conducte sunt racordati ejectorii, dupa cum urmeaza (pentru fiecare cazan):

- un ejector principal;

- un ejector auxiliar;

- un ejector pentru pâlniile tirajului II;

- 2 ejectori pentru cenusa sub siloz;

- un ejector de epuisment pentru cazanele 7A si 8B;

- un ejector de epuisment în statia Bagger bloc 7A si 8.

Din conducta de apa de spalare spre cazanele fiecarui grup este racordata câte o conducta cu vana manuala si clapeta de reglare pentru fiecare bazin de pompe Bagger. De asemenea se ia un racord de apa de spalare pentru presetupe si aspiratie pompe Bagger si vane aspiratie pompe Bagger. Conducta de legatura a bazinului pompelor de spalare se ramifica în 2 conducte, una de la blocul 7 si una de la blocul 8, aceste racorduri fiind prevazute cu vane de izolare cu actionare electrica: 141 Ec si 142 Ec, care sunt montate la cota -4,5m sub condensator TPA.

5.2. Caracteristici pompe de spalare

Pompele 1,2 si 4 Pompa 3

Debit 1200 t/h Debit 600 t/h

Presiune refulare 5 bar Presiune refulare 5 bar

Turatie 1495 rot/min Turatie 1495 rot/min

Putere motor 250 kW Putere motor 175 kW

În functionare normala sunt în functie 2 pompe de 1200 t/h, iar celelalte în rezerva. Pompele în rezerva au vanele de pe aspiratie deschise, iar vanele de pe refulare închise.

6. Manevre ce se executa la pompele de spalare

6.1. Pregatirea pentru pornire

- Se controleaza nivelul de ulei la lagarele pompei.

- Se deschide vana de pe aspiratie.

- Se controleaza ca pompa sa nu fie blocata, se roteste cu mâna de la cupla, dupa ce s-a controlat ca butonul "Pericol" sa fie blocat.

6.2. Pornirea pompei

- Se deblocheaza butonul "Pericol".

- Se porneste pompa, urmarindu-se sensul de rotatie.

- Se deschide vana de refulare, urmarindu-se functionarea fara zgomote si vibratii, lagarele sa nu fie încalzite, presiunea pe refulare sa fie peste 5 bar. Daca pompa de spalare se porneste prima, presiunea în conducta este 0, se porneste cu vana de pe refulare deschisa, dupa ce în prealabil s-a controlat ca toate ventilele la ejectori si la bazinele pompelor Bagger sa fie închise. Vana manuala de pe refularea EP spalare nu se va manevra niciodata la deschis cu Dp.

6.3. Oprirea pompei

- Se închide vana de pe refulare.

- Se opreste pompa si se urmareste daca se învârte în sens invers, acest lucru fiind posibil daca vana de pe refulare sau by-passul ei nu sunt bine închise, existând pericolul scaderii presiunii în sistem si înfundarea ejectorilor.

7. Deranjamente în functionare si remedierea lor

7.1. Presiune scazuta apa de spalare

- Se controleaza nivelul în bazinul de aspiratie al pompelor. Nivelul este bun.

- Se controleaza amperajul pompelor în functie. Daca amperajul uneia dintre pompe este scazut se porneste pompa în rezerva. Pompa cu amperajul scazut se opreste, apoi se izoleaza si se controleaza. Nivelul este scazut în bazinul de aspiratie.

- Se controleaza si se deschid vanele 141 Ec si 142 Ec.

- Se controleaza nivelul în canalul de evacuare de la condensator.

7.2. Zgomote si vibratii în pompa sau laga

- Se porneste pompa în rezerva, se opreste pompa cu vibratii si se remediaza defectul. Lagarele pompei se ung în baie de ulei TBA 38, iar lagarele motorului cu vaselina Litiu tip III.

8. Instalatia pompelor Bagger

Transportul hidroamestecului la depozitul de cenusa este asigurat de catre statia Bagger care este împartita în 2 parti distincte: statia de pompe Bagger bloc 7, statia de pompe Bagger bloc 8.

Fiecare statie Bagger are 4 pompe Bagger de 600 t/h fiecare (doua în functie si 2 în rezerva- rezerva 100%) si doua bazine de aspiratie cu canalul de deversare a conductelor de la ejector, bazinele fiind prevazute cu batardou pentru izolare. Între cele 2 bazine ale unei statii sunt 2 ferestre de paralel la nivelul de -1m.

De asemenea, bazinele sunt prevazute cu preaplin de deversare în canalizarea de ape puviale si cu conducta de apa de spalare (sprituire) cu vana manuala si clapeta de reglare cu pârghie si contragreutate. La partea de jos a bazinelor, cota -5m, este racordata câte o conducta de aspiratie pentru doua pompe Bagger. Aceasta conducta se ramifica în doua conducte pentru cele 2 pompe corespunzatoare unui bazin si unui fir de transport a hidroamestecului la depozit.

Fiecare pompa Bagger este prevazuta cu o vana manuala pe aspiratie si o vana manuala pe refulare. Pentru evitarea depunerilor de cenusa la vane, presetupe pompa si la pompa acestea sunt prevazute cu racorduri de apa de spalare (sprituire) la vana de aspiratie a pompei. Vanele de pe refulare au sprituire din apa de la pompele de presetupe. Aceste sprituiri stau deschise atât cu pompa în functie, cât si cu pompa oprita în rezerva. Numerotarea pompelor se face de la cazane spre cosul de fum cu pompele 3 si 4 pe un bazin si fir. Cele 4 fire de hidroamestec sunt numerotate de la stânga la dreapta, în sensul de circulatie spre depozit astfel:

firul 1 - pompele Bagger 3 si 4 statia 1 bloc 7

firul 2 - pompele Bagger 1 si 2 statia 1 bloc 7

firul 3 - pompele Bagger 1 si 2 statia 2 bloc 8

firul 4 - pompele Bagger 3 si 4 statia 2 bloc 8

Pentru curatirea chimica a firelor s-a montat un fir de rezerva pâna la calea ferata din incinta. Depozitul de cenusa actual este format din 3 celule 1, 2, 3 numerotate de la Nord spre Sud, conductele de hidroamestec înconjurând câte 2 fire cele 3 celule. De la statia de recirculatie, firele 3 si 4 merg spre nord, iar firele 1 si 2 merg spre sud, unindu-se în jurul celulelor. Fiecare celula este prevazuta cu racorduri cu vane, iar fiecare fir poate deversa în oricare celula.

8.1. Functionarea statiei Bagger

În functionarea normala cu 2 cazane ambele bazine sunt în functiune, cu o pompa în functie si una în rezerva pe fiecare bazin si fir. Pompele Bagger aspira hidroamestecul si îl refuleaza pe conducta spre depozitul de cenusa. Atât pompa în functie cât si pompa în rezerva au sprituirile deschise la vanele de pe aspiratie.

ATENŢIE: Nu se va opri niciodata circulatia pe firul aferent unui bazin. Atunci când se schimba pompele în functie se porneste pompa în rezerva si dupa aceea se opreste pompa care a fost în functie.

Pompele Bagger sunt pompe sub nivelul apei (înecate) si nu exista pericolul de dezamorsare a acestora.

8.2. Caracteristici pompe Bagger

Debit 600 t/h

Presiune 6 bar

Turatie 1495 rot/min

Putere motor 250 kW

8.3. Manevre ce se executa la pompele Bagger

a) Pregatirea pentru pornire:

- Se controleaza ca toate lucrarile sa fie terminate, materialele îndepartate, autorizatia de lucru închisa.

- Se cere efectuarea legaturilor la motor si punerea sub tensiune a motorului electric.

- Se blocheaza butonul "Pericol".

- Se deschid vanele manuale si ventilele de sprituire.

- Se roteste pompa cu cheia, de la cupla, pentru a nu fi blocata cu cenusa.

b) Pornirea pompei

- Se deblocheaza butonul "Pericol".

- Se porneste pompa, urmarindu-se sensul.

- Se deschide vana pe refulare.

- Se urmareste functionarea pompei fara zgomot si vibratii, iar lagarele sa nu se încalzeasca.

- Se controleaza amperajul pompei care trebuie sa fie peste 19 A, dar mai mare de 27 A.

c) Oprirea pompei

Se executa numai dupa pornirea pompei din rezerva de pe acelasi fir, astfel:

- se închide vana manuala de pe refulare;

- se opreste pompa din butonul local si se blocheaza butonul "Pericol";

- daca pompa ramâne în rezerva nu se mai executa alte manevre.

Daca pompa intra în reparatie:

- se închide vana de pe aspiratie si ventilele de sprituire;

- se scoate motorul de sub tensiune, se desfac legaturile electrice si se monteaza scurtcircuitor pe borne.

8.4. Deranjamente si remedierea lor

1. Creste nivelul în bazinul de aspiratie a pompelor Bagger:

- Se controleaza amperajul pompelor concomitent cu izolarea ejectorilor care nu sunt neaparat necesari (epuisment, auxiliar, tiraj II).

- Daca una din pompe are amperajul scazut, se pornesc pompele de rezerva de pe firul respectiv si se opreste pompa cu amperajul scazut. Nivelul scade încet.

- Se schimba si pompele celuilalt fir. Nu se recomanda functionarea cu 2 pompe pe un fir pentru ca pompele având grade de uzura diferite creaza recirculatie, iar debitul pompei nu creste.

2. O pompa este defecta si cealalta trebuie oprita din acelasi motiv:

- se trece la izolarea ejectorilor de epuisment, auxiliari si tiraj II;

- se izoleaza bazinul;

- se spala conducta timp de 30 minute cu apa curata prin conductele de apa de spalare;

- se regleaza ejectorul astfel încât sa nu deverseze din bazinul ramas în functiune.

La fel se procedeaza si atunci când trebuie schimbat firul dintr-o celula în alta. La repornirea firului se porneste pompa si se functioneaza 30 minute cu apa curata, dupa care se dezizoleaza bazinul si se închide apa de spalare.

3. Ambele pompe ale unui bazin si fir sunt defecte sau oprite si nu se mai pot porni:

- se pornesc ejectorii de epuisment, auxiliar si tiraj II;

- se izoleaza bazinul si se goleste în statie prin capacul montat pe aspiratia pompelor Bagger.

Dupa remedierea defectului se porneste pompa cu apa curata din conducta de apa de spalare timp de 30 minute, dupa care se dezizoleaza bazinul si se aduce în schema normala.

ATENŢIE: Daca dintr-o cauza oarecare s-au oprit toate pompele Bagger ale unui bloc si nu se pot porni, se închide vana de sectionare între pompele de spalare si se opreste pompa de spalare aferenta blocului respectiv dupa ce a fost închisa cenusa la ejectorii de sub siloz. Se demonteaza capacele de vizitare a ejectorilor.

C01-13 INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE PENTRU

COMPRESORII REsIŢA 2 V 3017

1. Datele tehnice ale compresorului

1.1. Caracteristici generale

Debitul de aer aspirat 30 m³/min.

Presiunea aerului refulat 7 at

Turatie 300 rot/min

Puterea motorului de antrenare 200 kW

Alezajul cilindrilor 500/400 mm

Cursa pistonului 300 mm

Greutatea compresorilor 4501 kg

Viteza medie a pistonului 3 m/s

Consumul de apa de racire 150 l/min

1.2. Caracteristicile motorului de antrenare

Puterea 200 kW

Turatia 300 rot/min

Tensiunea 380 V

Curentul nominal 35 A

cosf 1

Greutatea 2900 kg

1.3. Caracteristicile excitatiei motorului

Puterea 7,5 kW

Tensiunea 50 V

Turatia 1450 rot/min.

Excitatia 30 V - 132 A

Greutatea motorului 3500 kg

2. Descriere generala

Scopul acestui agregat este de a furniza aer comprimat. Compresorul aspira aer din interiorul salii unde este amplasat si îl refuleazî în butelia exterioara. În punctele de aspiratie, compresorul este prevazut cu filtre pentru aer.

Pentru a permite pornirea compresorului în gol, conducta de aspiratie este prevazuta cu o clapeta de blocare (fig. 2). Prin ridicarea manetei (a) se ridica sertarasul (b), permitându-se astfel patrunderea aerului comprimat sub pistonul (3), care printr-un dispozitiv la cremaliera (4) montata pe conducta de aspiratie. În acest fel compresorul este pus în imposibilitatea de a aspira aer din atmosfera si va functiona în gol.

În functionarea în sarcina, aerul patrunde în cilindru prin supapa de admisie (1) - plansa 1 - datorita vidului creat de piston la deplasarea în jos. Prin deplasarea pistonului în sus, aerul aspirat este evacuat prin supapa de refulare (2), trece prin receptorul de aer (3) si patrunde prin supapa de admisie (4) în partea inferioara a pistonului.

La deplasarea pistonului în jos catre punctul mort inferior, aerul aspirat la partea inferioara a pistonului este comprimat si refulat prin supapa de evacuare (5) catre butelia de aer.

Supapele compresorului în timpul unui ciclu au urmatoarele jocuri:

- la deplasarea pistonului în sus catre punctul mort superior supapele (2) si (4) sunt deschise, iar supapele (1) si (5) sunt închise. Acest ciclu se repeta dupa fiecare rotatie a compresorului.

Compresorul este dotat cu 2 cilindri care au ciclurile identice. De asemenea compresorul e dotat cu o volanta care preia gradul de neregularitate ce apare în functionare.

Tot pe conducta de refulare este montata o supapa de siguranta care începe sa sufle la presiunea de 7,5 at. Supapa este legata cu un racord care permite esaparea aerului comprimat în atmosfera.

3. Ungerea compresorului

- Ungerea lagarului, bielei si boltului este asigurata prin intermediul unei pompe de ulei cu roti dintate, care aspira din baia de ulei a compresorului.

- Ungerea cilindrilor este asigurata prin intermediul unui dispozitiv de lubrefiere, prevazut cu pistoane, controlul ungerii cilindrilor este asigurat prin intermediul unor sticle pline cu apa distilata, montate pe conductele de ungere.

În timpul exploatarii se controleaza efectuarea ungerii, nefiind permisa nici o interventie în ceea ce priveste reglajul regimului.

Ungerea organelor mobile se urmareste prin intermediul unui manometru montat pe conducta de refulare a pompei de ulei.

Presiunea normala a uleiului de ungere este de 2 at. Când presiunea uleiului din circuitul de ungere scade sub 1,5 at, nu se admite functionarea compresorului.

Consumul de ulei garantat de firma constructoare este la 50÷60 gr/100m³ aer aspirat, corespunzând unui consum orar de ulei de 180 gr.

4. Racirea compresorului

Racirea aerului între cele 2 trepte de comprimare se face prin intermediul unui schimbator de caldura, aerul cirulând la exterior.

Racirea cilindrilor compresorilor se face pe fiecare corp în parte, efectuându-se în paralel cu cea a aerului.

Pentru racire se foloseste apa, urmarirea racirii efectuându-se la fiecare organ în parte.

5. Pornirea compresorilor

La pornirea compresorilor trebuie asigurate urmatoarele:

- pornirea compresorului sa fie facuta în gol;

- ungerea compresorului sa fie asigurata în bune conditii;

- racirea compresorului sa fie asigurata în bune conditii;

- pornirea compresorului se face de catre operatorul de serviciu.

1. Înainte de pornirea compresorului se face un control vizual al starii acestuia, urmarindu-se ca:

- sa fie asigurata curatenia compresorului si a salii unde este amplasat acesta (nu se admite existenta petelor de ulei pe pardoseala);

- vizorii pentru controlul ungerii cilindrilor sa fie în buna stare de functionare, sa nu aiba fisuri, sa nu fie goliti de lichidul ce-l contin si sa fie curati;

- aparatorile de la cuple si cea a volantei sa fie montate si în buna stare;

- motorul sa aiba împamântare;

- în jurul compresorului sa nu se gaseasca corpuri straine.

2. Se închid ventilele de intrare a aerului în butelie.

3. Se deschide ventilul esaparii aerului în atmosfera, dupa conducta de refulare.

4. Se blocheaza aspiratia aerului prin ridicarea pârghiilor (a) si (b). Aceasta pentru a fi asigurata pornirea in gol a compresorului.

Se controleaza ca nivelul de ulei sa fie în limitele admisibile.

6. Se umple cu ulei cutia dispozitivului de lubrifiere pentru a asigura ungerea cilindrilor.

7. Se controleaza ca sita filtrului de ulei sa nu fie înfundata. În cazul opririi de lunga durata (mai mult de 5 ore) se umple rezervorului filtrului de ulei pentru a se evita griparea pompei de ulei la momentul pornirii.

8. Se deschide apa de racire si se urmareste daca circula normal prin toate locurile de racire. Urmarirea circulatiei apei de racire se face la pâlnia colectoare pentru evacuarea acesteia.

9. Se asigura ungerea normala a cilindrilor compresorului prin învârtirea manivelei dispozitivului de lubrefiere. În timpul acestei manevre se urmareste daca este asigurata ungerea tuturor zonelor cilindrilor (prin vizorii montati pe conductele de ungere).

10. Se porneste motorul electric de catre operatorul de serviciu.

11. Dupa pornirea motorului de antrenare se lasa compresorul sa functioneze în gol cca. 2 min., urmarindu-se functionarea acestuia.

OBSERVAŢIE: Daca la pornirea compresorului se observa lovituri sau socuri, zgomot anormal, puterea absorbita la pornire de motorul de antrenare este prea mare (se observa la ampermetrul motorului) compresorul se va opri imediat, se va izola, iar defectul va fi remediat.

12. Pentru trecerea la functionarea în sarcina a compresorului se fac urmatoarele manevre:

- se ridica treptat presiunea aerului la refulare (timpul de crestere a presiunii aerului refulat va fi 10÷15 min.);

- se deblocheaza conducta de aspiratie a compresorului prin lasarea în jos a menetelor de blocare;

- când presiunea de refulare atinge valoarea de 5,5 at se deschide usor ventilul de la intrarea aerului în butelie si se închide esaparea în atmosfera.

OBSERVAŢIE: Daca butelia de aer nu este sub presiune (în butelie p=0) la pornirea compresorului, nu se va mai folosi esaparea în atmosfera, compresorul putând fi pornit cu refularea direct în butelia de aer.

13. Se urmareste exploatarea normala a compresorului.

14. Se asigura consumul de aer necesar din butelie.

6. Supravegherea compresorului în timpul functionarii

În timpul functionarii compresorului operatorul de serviciu trebuie sa observe urmatoarele:

1. Presiunea aerului din racitor sa nu depaseasca 3,8 at, iar în rezervorul de acumulare 7 at.

2. Sa verifice temperatura aerului în compresor. Temperatura admisa pe fiecare treapta de compresie este de 150^oC. În cazul ridicarii temperaturii peste aceasta valoare, va trebui sa se gaseasca si sa se înlature cauza ce determina cresterea.

3. Sa supravegheze ungerea suprafetelor cilindrilor si sa urmareasca ca temperatura lor sa nu depaseasca de 50^oC.

4. Sa verifice periodic debitarea aerului în cilindrii si sa împiedice golirea dispozitivului de lubrefiere de ulei, prin completari periodice. Acest control va fi facut o data la 3 ore.

5. Sa urmareasca temperatura aerului si a apei ce iese din racitorul intermediar si a apei la iesirea din racitor; aceasta nu trebuie sa depaseasca 70^oC . Temperatura apei la intrarea în racitor este de maxim 40^oC.

6. Sa supravegheze în permanenta circulatia si temperatura apei de racire a cilindrilor.

7. Sa elimine, o data la 20 de ore, condensul de ulei din racitorul intermediar, prin caneaua montata la partea inferioara a acestuia.

8. Sa noteze toate defectele si observatiile pe care le constata, în timpul serviciului, în registrul de rapoarte.

9. Sa urmareasca încarcarea motorului prin indicatiile ampermetrului.

10. Sa mentina starea de curatenie a întregului agregat si a încaperii respective.

7. Oprirea compresorului

La oprirea compresorului se vor respecta urmatoarele:

1. Se trece pe functionarea în gol prin blocarea conductelor de aspiratie.

2. Se declanseaza motorul electric.

3. Se închid robinetele de admisie a apei de racire.

OBSERVAŢIE: Pentru exploatarea compresorului în perioada de iarna se va acorda o atentie deosebita evitarii înghetului apei de racire în cilindrii compresorului, racitorul compresorului sau în conductele de aductiune.

În cazul în care încaperea compresorului nu este încalzita, se va asigura o circulatie continua a apei de racire în toate organele enumerate mai sus, iar debitul acesteia va fi reglat n functie de scaderea temperaturii mediului ambiant.

În astfel de situatii se va acorda o atentie deosebita acestui agregat, atunci când nu functioneaza.

8. Defecte si înlaturarea lor

Lovituri în lagarele arborelui cotit: se vor rectifica lagarele, se micsoreaza jocurile radiale, respectându-se instructiunile de montaj.

2. Lovituri la bolturile pistonului: se înlocuiesc bucsele bielei.

3. Lovituri puternice, ca urmare a intrarii în cilindru a unei bucati de piesa sau a apei: se va opri imediat compresorul si se va cerceta cauza.

4. Ungerea insuficienta a cilindrilor (nu este asigurata succesiunea normala ungerii tuturor zonelor cilindrilor): se face revizia dispozitivului de lubrefiere.

5. Încalzirea excesiva a cilindrilor si capacelor. Aceasta se poate datora:

- insuficientei apei de racire se vor lua masuri pentru marirea debitului sau scaderea temperaturii acestuia;

- insuficientei ungerii sau întreruperii ei se va verifica functionarea dispozitivului de lubrefiere si conductele de ulei de legatura.

6. Încalzirea excesiva a lagarelor

- lipsa jocului radial între cuzineti si bucse se vor rectifica si se va mari jocul respectându-se instructiunile de montaj;

- daca uleiul folosit pentru ungere este murdar se va înlocui uleiul;

- insuficienta ungerii (presiunea uleiului din conducta de refulare a scazut sub 1,5 at) se va controla filtrul de ulei si se va verifica etanseitatea conductelor de ulei. În cazul în care nu se obtine un rezultat bun se va opri compresorul si se va controla pompa de ulei.

7. Repartitia neuniforma a presiunii aerului pe treptele compresorului:

- cresterea excesiva a presiunii la refularea primei trepte se va verifica etanseitatea supapei de aspiratie treapta a II - a (supapa 4);

- treapta I nu creaza compresie normala supapa de admisie a liniei de IP nu închide etans.

9. Defectiuni în sistemul de ungere

9.1. La cilindri

- Se aduna ulei la racitor. Se regleaza dispozitivul de lubrefiere si se revizuieste starea segmentilor pistonului.

- Se încalzesc conductele de ulei. Se revizuiesc ventilele de retinere ale uleiului la cilindru.

- Dipozitivul de lubrefiere nu debiteaza. Se va controla reglajul cuvei sau se rectifica uzura acestuia. Se controleaza dispozitivele de control ale ungerii.

9.2. La mecanismul motor

- Scade presiunea în conducta de ulei. Se curata filtrul de ulei, se verifica conductele de ulei sau indicatia manometrului.

9.3. Micsorarea debitului de aer comprimat

- Neetanseitate la ventilele de admisie si refulare. Se verifica daca acestea nu au zgura sau neetanseitati mecanice.

- Arcuri prea rigide la ventile. Se vor înlocui arcurile rigide.

- Segmenti de piston uzati. Se vor schimba.

10. Masuri de tehnica securitatii si prevenirea avariilor

1. Compresorul trebuie sa aiba aparatoarea montata la volanta cât si la curelele excitatricei.

2. Se interzice cu desavârsire interventia la volanta sau la curele cu compresorul în functie.

3. Sa fie înlaturata orice scurgere de ulei si sa fie mentinuta o perfecta stare de curatenie.

4. Pe pardoseala sa nu fie pete de ulei sau vaselina pentru evitarea alunecarii.

5. Se interzice pornirea sau oprirea în sarcina a compresorului.

6. Operatorii sa poarte echipamentul de protectie strâns pe corp pentru evitarea eventualelor agatari de catre piesele aflate în miscare.

7. La pornirea compresorului (a motorului electric) operatorul va sta pe covorasul de cauciuc.

8. Se interzice spalarea cu apa a motorului de antrenare.

9. Motorul sa fie prevazut cu împamântare corect montata.

Se interzice cu desavârsire fumatul.

Document Info

Accesari: 10057
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare