Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Celula Fotovoltaica

tehnica mecanica



Energia Solara



Celula Fotovoltaica


La inceput te ignora, apoi te iau in ras, apoi te combat, apoi tu invingi. Aceste cuvinte ale lui Mahatma Gandhi descriu de minune felul in care a evoluat in mintea oamenilor perceptia asupra energiilor regenerabile. Energia solara, cea eoliana, cea hidroelectrica si energia biomasei nu mai sunt astazi doar "mofturi" ale ambientalistilor, ci s-au impus drept resurse strategice in toata puterea cuvantului.


In fiecare an, Soarele trimite pe suprafata terestra o cantitate de energie de 10.000 de ori mai mare decat cea folosita in prezent de catre om; mai exact, in doar 40 de minute, astrul ceresc ne "iradiaza" cu o energie egala celei de care o 717c29h menirea se serveste pe parcursul unui an intreg.

Cu doar 4%

Conform unui raport al International Energy Agency, daca doar 4 procente din suprafata desertica a planetei ar fi acoperite cu panouri fotovoltaice, dispozitivele in cauza ar putea furniza o cantitate de energie capabila sa acopere intregul consum mondial. Mai mult, potrivit cercetatorilor germani de la Wuppertal Institut, un singur panou solar gigantic, de 600/600 km (360.000 de kilometri patrati), instalat in desertul Sahara ar fi suficient pentru a satisface necesarul de energie al tuturor pamantenilor.

Pana la urma, daca ne-am dovedi capabili sa acoperim cu panouri solare eficiente macar 1% din suprafata planetei, am putea inlocui productia centralelor din intreaga lume cu o sursa de energie curata si regenerabila.

De la rasarit la apus

Soarele este o stea alcatuita dintr-un miez de heliu (19%) si un strat de hidrogen (80%), in interiorul carora au loc continuu reactii de fuziune nucleara intre atomii de hidrogen, din cauza uriasei presiuni la care sunt supusi acestia. In timpul fuziunii, o parte a materiei se topeste intr-un unic atom, iar alta se transforma in energie, care se ridica pana la suprafata astrului si se raspandeste in spatiu sub forma de raze solare (radiatii vizibile, infrarosii, ultraviolete, unde radio, raze X). Acest proces nu este, insa, unul etern: a avut un inceput bine determinat, in urma cu aproximativ 4 miliarde de ani, si va avea un sfarsit la fel de cert, marcat de momentul cand se va termina combustibilul, adica hidrogenul. Cu alte cuvinte, cu fiecare minut care trece, Soarele devine tot mai slab, iar specialistii ii mai dau inca 4 miliarde de ani de viata, la capatul carora, avertizeaza ei, steaua se va stinge, transformandu-se intr-un gigant rosu, rece si inert.

La iesirea sa in spatiu, energia solara se raspandeste in toate directiile si doar o cantitate minima ajunge pe Terra. Plantele o transforma in energie chimica prin intermediul clorofilei din frunze si din alte tesuturi, iar aceasta ii permite lumii vegetale sa traiasca si sa se reproduca. La randul lor, animalele erbivore se hranesc cu plante, extragand energia chimica stocata in acestea si absorbind-o in propriile organisme, tot pentru a trai si a se reproduce. Iata deci cum intreaga lume vegetala si animala, aceasta din urma compusa din erbivore, carnivore si omnivore (inclusiv omul) exista gratie Soarelui.

Din toata aceasta energie, o parte se transforma in energie cinetica (miscarea animalelor), alta in materie necesara dezvoltarii biologice, iar ultima in caldura, care se imprastie. Energia chimica stocata de organisme persista si dupa moartea acestora, uneori timp de milioane de ani, combustibilii fosili nefiind altceva decat reziduuri ale energiei chimice acumulate de paleovegetale si paleoanimale in timpuri indepartate.

Lemnul cu care omul aprinde focul arde datorita energiei chimice inmagazinate de copac pe tot parcursul vietii sale. Dar si vantul, ploile, mareele, cursurile de apa - in fapt toate fenomenele naturale - exista multumita actiunii Soarelui si miscarii de rotatie a Pamantului.

Soarele - mod de intrebuintare

Conform unui raport realizat de Greenpeace impreuna cu Asociatia Europeana a Industriilor Fotovoltaice (EPIA), pana in anul 2040, o patrime din necesarul energetic global ar putea fi acoperita de energia solara.

La ora actuala, exista mai multe tipuri de instalatii care exploateaza aceasta energie: cele termice solare, utilizate pentru incalzirea apei de consum si a locuintei, instalatiile solare termoelectrice, care, prin intermediul unor fluide incalzite, pun in functiune niste turbine (adevaratele generatoare de energie), instalatiile fotovoltaice, care convertesc radiatia solara in electricitate cu ajutorul unor celule de siliciu, si instalatiile termodinamice. 

Efectul fotovoltaic rezida in transformarea luminii Soarelui direct in energie electrica si este cunoscut inca din secolul al XIX-lea. Atunci s-a descoperit ca energia solara poate fi transformata in electricitate prin intermediul unei celule electrolitice, fara concursul vreunui proces termodinamic. Prima aplicatie practica a fost dezvoltata in Statele Unite in 1954, cand laboratoarele Bell au realizat prima celula fotovoltaica, utilizand siliciu monocristalin.

In sinteza, este eliberata energie atunci cand fotonii radiatiei solare lovesc o celula si ii smulg electronii de la exterior (asa-numitii electroni de valenta); acestia sunt colectati de reteaua metalica serigrafiata pe suprafata celulei, "incolonati" si dirijati intr-un flux de curent continuu. Componenta de baza a sistemelor fotovoltaice este celula fotovoltaica, un dispozitiv construit dintr-o "felie" subtire de material semiconductor tratat (in general, siliciu).  Are circa 12 centimetri latime si este capabila sa produca o putere de circa 1 Wati - asta in conditii standard, adica atunci cand se afla la temperatura de 25 de grade Celsius si este supusa unei puteri a radiatiei egala cu 1.000 W/mp.

Celulele fotovoltaice sunt asamblate intr-un modul fotovoltaic care, in mod obisnuit, reuneste intre 18 si 36 de astfel de celule. Mai multe module reunite constituie un panou fotovoltaic. Pentru a inregistra puterea maxima in conditii standard (1.000 W), este nevoie in medie de 10 m2 de astfel de module.

La ora actuala, exista trei varietati de celule cu siliciu, a caror eficienta merge de la 5 la 15%: celulele cu siliciu monocristalin (cele mai scumpe si mai eficiente), celulele cu siliciu multicristalin (cu o eficienta de pana la 9%) si celulele cu siliciu amorf (cele mai ieftine, cu eficienta de 5-9%).

Panouri solare

In prezent, la nivel mondial, costurile pe care le presupune o instalatie de panouri solare pentru casa sau pentru birou se ridica la cateva mii de euro. In multe tari, guvernele ofera subventii substantiale celor care isi echipeaza locuinta cu asemenea dispozitive, dar pretul lor tot ramane ridicat. El scade insa in mod constant, din 1996 reducandu-se in fiecare an, in medie cu 33%.

Pe teritoriul Romaniei, anul trecut au fost identificate in jur de 600 de instalatii solare - cu o putere de 1.666 de kilowati, pentru suprafete care, insumate, se ridica la 1.816 m2 -, si 900 de sisteme fotovoltaice pentru iluminat, cu o putere instalata de 9 kilowati. La noi, pretul unui ansamblu de panouri solare se situeaza intre 550 si 2.500 de euro, in functie de numarul de m2 acoperiti.

Panou solar

De cinci ori mai mult

Recent, oamenii de stiinta au pus la punct un material plastic in masura sa converteasca forta Soarelui in energie electrica si in zilele innorate. Materialul a fost realizat cu ajutorul nanotehnologiilor si este alcatuit din celule solare capabile sa administreze radiatia infrarosie invizibila a Soarelui.

Cu el s-ar putea confectiona panouri solare de cinci ori mai puternice decat cele realizate pe baza tehnologiei actuale. Precum o vopsea, produsul poate fi suflat pe diferite materiale si folosit ca generator portabil. De exemplu, un automobil cu hidrogen, vopsit cu acest strat de plastic, ar putea converti suficienta energie pentru a-si incarca bateria in mod continuu.

Convertor de energie solara din material plastic

Orasul bio

Suedia este prima tara din lume care, pana in 2020, va renunta la modul absolut la folosirea petrolului si a derivatelor acestuia. A fost aprobat deja un plan pentru dezafectarea treptata a centralelor atomice, iar accentul se pune in prezent pe inmultirea asa-numitelor biocities.

Västerås, putin peste 140.000 de locuitori, situat pe traseul dintre Stockholm si Malmö, este primul biocity suedez - oras autosuficient din punct de vedere energetic. Aici, la finele lui 2005, a fost pusa in functiune o instalatie ecologica in stare sa satisfaca nevoile intregii comunitati.

In fiecare an, centrala strange 18.000 de tone de deseuri organice si 5.000 de tone de deseuri provenite din agricultura, pe care le transforma in gaz natural (metan) si etanol - echivalentele a 2,3 milioane de litri de petrol si a 23.000 megawati/ora de energie. In plus, in urma acestui proces, sunt obtinute si 21.000 de tone de ingrasaminte pentru agricultura.


Orasul Bio



Energia Solara









Celula Fotovoltaica





















Document Info


Accesari: 4831
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )