Conectorii principali :Elemente transversale de legatura intre sei ; Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;Caracteristici generale :rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar; 1,5-3mm-bara linguala) ;bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale campului protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M. .Conectorii principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale campului protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).Confortul -asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane , perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari -sei i 131d36b n unghiuri rotunjite (nu ascutite).Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele morfologice pe care le acopera .Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de decubit .Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile palatine.Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm. Latimea nu va fi sub 10mm -pentru conectori maxilari.Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti +grosi cu efect traumatic si sunt neconfortabili.Conectorii principali maxilari-tipuri- Placi palatinale inguste =placi mucozale=edentatii laterale, proteze cu sprijin dento-parodontal, grosimea 0,6mm, ingrosate marginal anterior/ posterior. Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator. Placuta palatinala lata (mucozala) -edentatii T-T, clasa I Kennedy, latero-terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.Ocupa 2/3 din bolta, marginile anterioare/posterioare sunt ingustate. Marginea anterioara se plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine, nu pe papila incisiva sau parodontiul marginal ; fata de parodontiu minim 5mm. Marginea anterioara ideal va fi situata pe o linie transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anterior si posterior anterior de zona AH cu 5mm.Limita anterioara a placutei palatinale nu va depasi linia transversala ce trece prin cei mai anteriori pinteni ocluzali.Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza bascularea prin infundare).Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte, intercalate, asociate cu prezenta torusului in centrul boltii palatine, la pacientii care nu suporta placute palatinale totale. Are o forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite, placuta anterioara are o latime de 6-9mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar la distanta de parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm. Placuta posterioara are o latime de 4-5mm. Placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta de parodontiul marginal, prezentand zone decoletate.Este conectorul cel mai rigid, asigura degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.Conectorul in forma literei " U" -edentatii T-T+torus palatin voluminos, conector cu rezistenta medie (discutabila) -modelat mai gros 0,6mm.Placuta dento-mucozala -edentatii terminale cu numar de dinti redus (frontale), inalti, verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare atrofiate, reduse volumetric. Placuta se extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o grosime de 0,4-0,6mm si va reproduce morfologia dintilor si a versantului crestei alveolare. De o parte si de alta pe dinti va prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate pe canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect dizortodontic. Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea cu edentatii frontale, creste atrofiate.Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm, fata exterioara perfect lustruita, confort maxim , sprijin supracingular pe praguri pentru a transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti. Conectorii principali maxilari- proiectare : Latimea proportionala cu spatiul edentat ;Grosimea 0,4-0,6mm ;Marginea anterioara/posterioara ingrosata ;Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.Conectorii principali mandibulari :De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai rari).1.Bara linguala :Forma arcuata, in relatie cu planseul bucal -limita inferioara ; limta superioara la distanta de insertia gingivala -5mm;Dimensiunea -conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm;Latimea -4-5mm; Grosimea-1-3mm; Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara +semirotunda -au fost utilizate, actulamente abandonate. Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.Principiu protetic :Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.Creasta verticala -foliere-0,3mm ; edentatii latero-laterale ;Edentatii mixte -rezilienta mucozala este mai mare -foliere mai mult de 1mm ;Proces alveolar concav +dinti lingualizati -2-3mm, dar nu ne permite limba, frenul ;Dinti lingualizati -bara situata la 2mm.Bara linguala -caracteristici foliere :La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.Cand exista sprijin mixt -edentatii L-T -0,3-1mm ;Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta -grad de foliere maxim-2mm.Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este mai mica (3mm). Bara linguala :Zonele de minima rezistenta -la jonctiunea cu seile, la zona de unire cu conectorii secundari si pe linia mediana.Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.Tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai lunga, polul inferior va fi modelat mai gros. 2.Crosetul continuu :Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ; Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie inalta, aproape de insertia gingivala ;Conditii de proiectare : Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm. Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ; Latime 2,5-3mm ;Topografie -pe fetele orale ale dintilor restanti ;Profil semirotund ;Grosimea : 0,5-1mm ; Mentinere -pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect nefiziologic), pinteni ocluzali (plasati supracingular).Crosetul continuu - rol :Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;Este considerat a-2 -bara;Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;Efect de solidarizare a dintilor;Efect antibasculant; Stabilizarea protezei in sens M-D;In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-mucozala).3.Placuta dento-mucozala: Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;Caracteristici ~ crosetului continuu ;Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie, mica +proces alveolar subdimensionat+ planseu cu insertie superioara ; Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera functionalitatea limbii ;Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza. 4.Bara vestibulara :Dinti lingualizati ;Proces alveolar subdimensionat ;Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in fundul de sac vestibular.Rar indicata.5. Conectorul principal dentar :Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali ;Este ~ crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu 1mm si mai subtire ;Uneste direct seile ;fara conector secundar ;Rar utilizat ;Indicat in cazuri clinice speciale ;Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.SISTEME DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE (M. S. S.)Cu actiune directa : Croseteturnate ;Sisteme speciale (culise, capse, bare, telescoape, magneti). Rol -blocarea desprinderii P.P.S. de pe campul protetic.Cu actiune indirecta -opritori de basculare -tot ce se prelungeste anterior de P.P.S.Mijloace cu actiune directa :a) Crosetele turnate (90%) din tehnologia P.P.S. comparativ cu sistemele speciale au pret de cost mai mic si se obtin tehnologic mai usor.Actioneaza impotriva desprinderii P.P.S. de pe campul protetic prin bratele retentive flexibile plasate in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti. Aceasta zona este delimitata cu ajutorul paralelografului.b) Sisteme speciale :Utilizare restransa (5-10%) ;Tehnologic mai dificil de obtinut;Materiale scumpe Au-Pt sau greu de prelucrat Co-Cr-Mo, aliaje baza titan ;Pot fi :-Prefabricate (industriale) - de mare precizie ;-Manufacturate in laboratorul de tehnica dentara (precizie mai mica);Crosetele turnate /crosetele din sarma -avantaje:Rigiditate mai mare;Contact in suprafata ;Retentia (ancorare) mai mare;Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;Concepere -paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal + sagital fata de crosetele din sarma (flexibile);Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.Dezavantaje crosete turnate :Retentie alimentara (contact in suprafata) ;Contactul in suprafata ;Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de crosetele mixte) ;Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie, metalo-polimerice, metalo-ceramice) ; Crosete turnate-functii :1. Mentinere=retentie=ancorare:Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti, zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele elastice desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura periprotetica) -cu efect de dislocare ;2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai crosetelor .Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar clasa IV =sprijin dento-parodontal pur.Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica in fosele proximale ale dintilor limitanti (mezial /distal) ; Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu efect antibasculant (pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe planuri inclinate =efect dizortodontic .Se adauga gherutele incizale -foarte rar utilizate- datorita efectului nefizionomic si datorita mijloacelor moderne suplimentare. Elemente suplimentare :Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor elastice .Caracteristicile pintenilor externi :Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la jonctiunea cu conectorul secundar, lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale, de forma hemisferica sau in obturatii de amalgam sau pe suprafetele ocluzale ale coroanelor de acoperire -cel mai indicat. Unghiul de unire pinten-conector =90º sau mai mic de 90º (nu mai mare de 90º) ; varful plasat aproape de centrul suprafetei oculzale . Lungimea ¼ din diametrul M-D si latimea 1/3 din diametrul V-O.Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc mai rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba functiia ocluzala). 3. Reciprocitatea :Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti) vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor limitanti.Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul activ efect dizortodontic asupra dintilor limitanti.Se obtine prin :Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin utilizat ; Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare ; 4.Pasivitatea : Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte presionale asupra dintelui limitant.Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire mai mare, grad de pasivitate mai mic.Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele axiale, grad de pasivitate mai mare.5. Mentinerea indirecta =efect antibasculant ; Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant, segment supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .6. Incercuirea :Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de incercuire diferit (la crosetele circulare mai mare de 180º, la crosetele divizate =180º).Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) . Efectul dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.7. Stabilizarea :Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata de segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista o stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai mare.Clasificare crosete turnate : Circulare ; Divizate ;Ney ;Speciale.1.Crosete circulare :Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;Contact in suprafata;Elasticitate mica, rigiditate mare; Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate; Grad de fizionomie mai mic ;Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ; Grad de mentinere crescut ;Fracturare frecvent. Clasificare :functie de dintii pe care se aplica : monodentare/ bidentare/tridentare ;functie de bratele active : monoactiv/biactiv/ tetraactiv ;functie de conectorii secundari : 1 conector secundar/ 2 conectori secundari/ 3 conectori secundari ;functie de orientarea bratului activ : orientate edental, dental, plasat vestibular ,oralCrosete circulare-descriere :Crosetul Ackers: (cu 3 brate) -elemente componente:5 elemente:-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata subecuatoriala .Functii:Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin infundare.Observatie practica :Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea , pasivitatea.Crosetul inelar cu 4 brate :Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a bratului retentiv (activ).Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de crosetul Ackers prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in foseta distala si 1 conector secundar de intarire situat intotdeauna pe partea bratului opozant.Observatie practica :Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si nu se poate folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica). Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane care sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni.Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe diagonala sau de aceeasi parte.Observatie clinica :Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva. Crosetele divizate-caracteristici :Suprafata de contact mai mica;Grad de incercuire mai mic ;Brat retentiv mai elastic ;Grad de fizionomie mai mare.Crosetul divizat in « T » (Roach) -cuprins in formula mnemotehnica CLUSTIR.Se opun (crosetul divizat in "T") tendintelor de desprindere a P.p.S. +basculare =functie mai complexa decat cele circulare.Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy. Crosetul divizat in "T"-elemente componente:Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;2 elemente elastice-segmentul orizontal subecuatorial care este unit direct de sa printr-un conector secundar arcuat;segmentul in "T" al crosetului se opune bascularii prin infundare (portiunea meziala) si bascularii prin desprindere (portiunea distala).Bascularea prin infundare poate fi diminuata +efectul de parghie al dintelui limitant daca pintenul este plasat mezial (edentatii terminale). Observatii clinice :-Bratul elastic se plaseaza subecuatorial cu ambele segmente (mezial/distal) in edentatii laterale (clasa III) ;-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) -crosetul Budlong-in edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;-In edentatii L-T, T-T, traiectul segmentului orizontal va fi oblic , segmentul mezial va intersecta ecuatorul protetic si va fi plasat deasupra;-Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi modelat mai lung si orizontal=crosetul lui Bonihard ;-Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate sectiona =crosetul in « semiT « ;-Crosetul divizat I, R C au un grad de mentinere redus, utilizare relativa (crosetul in I are grad de fizionmie mai mare) ;-Crosetele divizate c , R, U- rar utilizate in tehnologia P.P.S. Indicatiile crosetului divizat in "T":Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este vizibil in functionalitate; Contraindicatii: Pe dintii cu ecuator protetic inalt si in exigente fizionomice deosebite; Curent sunt indicate in edentatii terminale, pe dintii cu implantare +valoare parodontala medie datorita elasticitatii si gradului de incercuire favorabile.Crosetele NEY :Elaborate de U. S. A. ; sunt 6 ca numar (4 crosete biactive +2 crosete circulare monoactive).In practica sunt relativ restranse , dificultati tehnologice.Sunt utilizate mai frecvent crosetele biactive datorita gradului de ancorare, reciprocitate si pasivitate (functii in grad maxim);Neutilizarea se datoreaza efectului nefizionomic , al gradului de incercuire mare si a dificulatilor tehnologice de obtinere.Crosetul Ney nr. 1:Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi elemente componente, are ambele brate active plasate subecuatorial. Se indica pe PM, M cu ecuator protetic nr. 1 ( ce pleaca de la fata proximala dinspre edentatie ; nivelul ecuatorului este la jumatatea fetei, ecuatorul va avea pe fetele laterale un traiect ascendent) ;Crosetul Ney nr. 2:Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in "T" cu un brat suplimentar in "T" fata de bratul opozant al T-ului clasic+conector secundar de intarire mai gros si mai arcuat, uniti direct de sa. Indicat pe M inferiori malpozitionati ; pe dintii ce prezinta ecuatorul protetic nr. 2 (din 1/3 ocluzala a edentatiei are un traiect descendent spre fata ocluzala opusa).Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent. Crosetul Ney nr. 3 este o combinatie intre Ney nr. 1+ Ney nr. 2. Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele subecuatorial plasate.Indicat pe molarii mandibulari malpozitionati. Crosetul Ney nr. 4 -croset mixt biactiv cu 2 brate din sarma fixate prin lipire sau supraturnare de corpul crosetului. Se indica pe dintii cu convexitati inalte.Crosetul Ney nr.5+Ney nr. 6Sunt crosete monoactive, grad de flexibilitate crescut , necesita aplicarea bilaterala. Flexibilitatea se datoreaza absentei conectorului secundar in prelungirea pintenului.Exista crosetul circular cu actiune posterioara (ce poate avea si 2 pinteni) indicat pe canini si premolari lingualizati si croset circular posterior cu actiune inversa.Crosetele mixte Au utilizare mare datorita avantajelor pe care le prezinta, flexibilitate a bratului elastic, posibilitatea de adaptare rapida, contactul linear cu dintele limitant, iar in caz de fractura se poate repara foarte usor.Tipuri de crosete mixte: MC Cracken, crosetul mixt Ney nr. 5, crosetul Ney nr. 4.5.Crosete mixte:Utilizare mai mare datorita avantajelor; avantajele sunt generate de prezenta bratului elastic confectionat din sarma (flexibil)-vezi caracteristici crosete din sarma (avantaje);Flexibilitatea bratului elastic +adaptarea, contactul linear, Fixare in sa facila ; Dificultati tehnologice mai putine si posibilitatea de reparare facila.Crosetul mixt McCracken :Parti componente : 4 elemente rigide: -pinten, corp, brat opozant, conector secundar asemanator crosetului Ackers;bratul circular activ (retentiv) din sarma, curent este fixat in acrilatul seilor, sub dinte sau la nivelul versantului vestibular (posibilitatea de a fi inlocuit). Bratul poate fi si lipit, supraturnat sau sudat cu laser.Crosetul Ney nr. 4-ambele brate din sarma sunt plasate subecuatorial (biactive) indicat pe dintii inalti, convexitati inalte. Rar utilizat in practica, flexibilitate mare
Crosetul Ney combinat (mixt) : este asemantor crosetului Mc Cracken , numai ca bratele sunt biactive. Are un brat elastic din sarma subecuatorial + bratul opozant turnat subecuatorial.Crosetul mixt cu pinten intern +brat de sarma :-sudat la pinten (plasat oral) indicat in edentatii clasa III, clasa IV.Dezavantaje crosete mixte :Dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de imbatranire (Bauschinger) ;Se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele tractiuni ;Activarea este empirica ;Fixarea sarmei de corpul crosetului, sa este dificila (lipire, supraturanre) ;Controlul activarii este imposibil ;Poate exista o activare permanenta cu efect traumatic asupra dintilor limitanti (50 g /dinte limitant exercita un efect traumatic) ; o sarma cu diametrul de 1 mm dezvolta 500g asupra dintelui limitant in momentele de activare permanenta) ;Pasivitatea este relativa (Ney biactiv) iar pentru confectionarea bratului elastic sunt necesare materaile speciale : WIPTAM, NITINOL ("memory shape")-cu utilizare in ortodontie. Crosete speciale:Utilizate rar in tehnologia P.P.S.;Indicatii:Efect fizionomic mai mare;Edentatii clasa III, IV; micsoreaza efectul de parghie al seilor terminale;Crosetul R.P.I. (Kroll) :Caracteristici:
Pinten plasat in foseta meziala;Proximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu pintenul reciprocitatea si diminua bascularea;Bratul activ este divizat in « I » , plasat vestibular, subecuatorial, contact in suprafata de 2mm ;Indicat in edentatii T-T mandibulare;Crosetul R.P.I. +crsetul divizat in "T" prezinta conectori secundari de unire cu saua direct (nu se unesc de corpul crosetului sau conectorul secundar) . Conectorul secundar al bratului divizat in « I » are rolul de rigidizare +generare a elasticitatii (mai mare).Crosetul cu pinten intern (Soyer="equi-poise"):Efect fizionomic mare (din sarma);Bratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;Pintenul de forma hemisferica se aplica pe o incrustatie sau pe o coroana turnata ; SISTEME SPECIALE (M.S.S.):Caracteristici:Indicatii limitate (10-15%);Eficiente in M.S.S. , completand functiile crosetelor turnate; Dimensiuni mici (micronice);Alcatuite din 2 parti : 1 matrice tubulara (negativul)+1 patrice (pozitivul) ;Functionalitatea se asigura prin frictiune ; cu cat suprafata de contact este mai mare cu atat gradul de frictiune este direct proportional ;Se aplica cu ajutorul paralelografului (in axul de insertie al protezei) ;Topografia-curent se aplica proximal extracoronar (rar intracoronar).Dezavantajele :Rata mica de utilizare datorita dificultatilor tehnologice ;Prêt de cost crescut ;Complexitatea ;
Confectionate din aliaje nobile Au-Pt ; pot fi si din aliaje substituente ;
Reparatii dificile (necesita o tehnologie complexa+dotare +echipa medic-tehnician calificata) ;Se toarna in varianta industriala din aliaje nobile (Au-Pt) sau substituente : Co-Cr, Ni-Ti (greu de prelucrat) ;Se livreaza ca :-sisteme de precizie (industriale) ;-sisteme de semiprecizie (manufacturate) ;1. CULISELE:Mecanisme speciale cu actiune directa;Forma de prezentare : matrice+patrice ;Obtinute din Au-Pt sau aliaje substituente : Co-Cr ;Livrate in forma diferite : cilindrice, T, H, trapez, ovalare.Pot fi activabile (cand patricea este sectionata-au suprafata de contact cea mai mare si gradul de frictiune crescut)/ inactivabile (patrice nesectionata).Pot prezenta mijloace suplimentare de retentie : sfera /bila +resort (continute de matrice) ;O parte din culisele cilindrice pot fi manufacturate =culisele de semiprecizie ;Recent li se adauga garnituri teflonice ce maresc gradul de frictiune dar si favorizeaza usoare basculari prin infundare a seilor ;Indicate in numar de 2, maxim 4 : edentatii clasa III, clasa IV=culise intracoronare (sprijin dento-parodontal pur) ;Fixarea cu ajutorul paralelografului ; se pozitioneaza in axul de insertie, usor divergente pentru a favoriza frictiunea ;Indicate pe dintii cu talie medie, inalti ;In edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 2 dinti ;In edentatii maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile mandibulare datorita rezilintei mucozale mai mici la maxilar fata de mandibula ;Forma de livrare :Culise intracoronare cu forma T, H, ce au grad de frctiune mai mare sau cilindrice ;Culise extracoroanre (cele mai frecvente)-cilindrice , H, trapezoidale -Christmani, Schatzman ; Gradul de rezilienta + dimensiunea dintilor sunt esentiale pentru a alege culisele. 2. CAPSELE :Au dimensiuni mici ;Foarte eficiente ; Deosebit de fizionomice ;Alcatuite din patrce si matrice ;Forme diferite : cilindro-conice, sferice cilindrice activabile -matricea/ patricea sunt sectionate (de regula) /inactivabile ; Pozitionarea : patricea se fixeaza de un D.C.R. ;Cele industriale prezinta o tija ce este fixata prin lipire sau supraturnare sau sudare cu laser (procedeu modern) ;Matricele au aceeasi forma : cilindrice, sferice, cilindro-conice.Produse comerciale :Biagi (sferice, cilindrice), Dalbo (cilindro-sferice), Gerber (cilindrice +manson de frictiune) , Rotherman (discoidale) ;Capsele sunt livrate cu un disc teflonic pentru distantarea celor 2 componente pentru a favoriza usoare miscari de basculare ;Sunt din materiale : Au-Pt sau substituente : Co-Cr , Ni-Cr, Ag-Pd, Ti, baza Pd.Capsele Biagi : au matricea +patricea sectionata (pot fi activate) ;Capsele Dalbo : au numai matricea activabila.Capsa Rotherman : este discoidala -patricea prezinta un sant in care va patrunde matricea ca un croset circular.Capsa Gerber : are matricea cilindrica care contine un resort ce va prinde patricea in momentul aplicarii (patricea are un sant =denivelare) -capsa foarte eficienta ; Capsa Ceka : matricea inelara se fixeaza de coroana proximal, iar patricea este cilindro-conica sectionata , activabila (cel mai modern sistem) ;3. BARELE CU CALARETI ;Sunt alcatuite din : matrice + patrice.Patricea are forme diferite : dreptunghiulara, « U », ovalare, rotunde ;Matricea este un calaret. Matricea curent se realizeaza din Au-Pt sau aliaje substituente :Co-Cr.Se livreaza industriale+ manufacturate (profil ovalar) fixate prin supraturnare de dispozitivele radiculare (agregate pe canin) ;Au profil dreptunghiular -pentru zona laterala ;Modern : sunt utilizate bare + capse Ceka( edentatii clasa III unde se obtine eficienta frictionala maxima).Cele 2 matrice inelare se afla la capatul barei; patricile sunt fixate in sa unde se afla si lacasul pentru bara -eficienta maxima functionala.Frictiunea pe bare ovalare-se realizeaza intre convexitatile maxime ale barei si calaret (vezi bara Dolder) ;Sisteme Dolder : Confectionate curent din Au-Pt (prefabricate) sau aliaje baza paladiu.Exista 2 variante de sistem Dolder : frictional ; bara +calaretul au un profil in « U » sau dreptungiular sau patrat , cu lunginea 50-200mm indicate in edentatii laterale) ; cel rezilient este indicat in edentatii terminale, subtotale, frontale (profil ovalar) si functioneaza ca un ruptor de forte (disjunctor) ce permite bascularea prin infundare.Ackerman-bara este rotunda, ovoida, confectionata din Au-Pt.Gilmore : profil patrat, dreptunghiular, indicat in edentatii laterale.La ambele sisteme calaretul este alcatuit din 2-3 elemente.Avantajul este ca au un efect fizionomic foarte bun in zona frontala, efectul frictional +fiabilitatea mare in timp; sunt indicate in edentatii maxilare/mandibulare. 4. SISTEME DE TELESCOPARE:Livrate in varianta prefabricate/ manufacturate (de semiprecizie);Parti componente:-Coroana primara= capa ce se fixeaza prin cimentare pe dintele stalp ;C-oroana secundara ce reface morfologia dintilor-ce se fixeaza de schelet ;Mentinerea se realizeaza prin frictiunea intre cele 2 coroane (capa+ coroana secundara). Este un sistem rigid ; frictiune mare initial, ulterior se anuleaza.Se indica elctiv, in edentatii L-L (sprijin dento-parodontal pur) datorita rigiditatii mari.Frictiunea in timp de reduce .Se indica utilizarea de sisteme telescopate cu mijloace suplimentare retentive (bila +resort) tip PRESSOMATIC, IPSOCLIP. Coroana secundara este prevazuta cu un lacas ce contine un resort si o sfera (bila )activabila.Sfera patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1/3 cevicala a capei (face un « clic » specific) ;Aceste sisteme se intalnesc la capele cu forma cilindro-conica care usureaza insertia scheletului cu acest sistem de telescopare.Tipuri (forme) :Telescopare coronara -cape cilindrice+coroane secundare (sistem frictional maxim). Tehnologic sunt dificil de obtinut si clinic de inserat pe un numar mai mare de cape.Se indica capele cilindro-conice (mai mult de 2 telescoape) cu lacas pentru bila activata de resort (Pressomatic, Ipsoclip) ; Telescoparea intraradiculara :Este reprezentata de un pivot +lacas intraradicular sub forma cilindrica. Frictioneaza tip pivot-teaca.Sistem rar utilizat , dificil, pierde repede frictiunea.Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale, mixte . In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a facilita insertia scheletului pe campul protetic.SISTEMELE ARTICULATE Distribuie fiziologic presiunile ocluzale pe campul protetic cu actiune de protectie a dintilor restanti si a crestelor alveolare (favorizeaza transmiterea mai fiziologica a acestor presiuni la nivelul celor doua entitati).Clasificare:Ruptori de forta simpli =balamale=sarniere; Amortizori de forta (ruptori de forta) =disjunctori -au in componenta resorturi (arcuri) ce readuc seile in pozitia initiala.In tehnologia P.P.S. cele mai indicate sunt sistemele articulate simple (balamale).1. Balamalele :Permit deplasarea in sens vertical a seilor =basculare prin infundare (3-5º), functie de rezilienta mucoasei.Este blocata bascularea prin desprindere (nu dislocare) .Prin aplicarea balamalelor de schelet se realizeaza 2 modalitati de sprijin :Sprijin mixt articulat =balamaua se fixeaza de conectorul secundar al crosetului circular (totdeauna) ; restul partii se afla in sa .Seile nu sunt unite cu conectorul principal, el se uneste totdeauna la nivelul conectorului secundar al crosetului. Rezulta sei cu actiuneindependenta . P.P.S. la acest tip de sprijin se mentin prin actiunea crosetelor circulare cu pinten in fosetele distale ;Sprijin mixt rigid articulat = o parte din balama se fixeaza prin lipire -supraturnare pe fata distala a coroanelor (puntilor).Seile nu sunt unite. Proteza nu prezinta conector principal tip bara . Sunt sei individuale ce se articuleaza intraoral.Tipuri de balamale :ANCORVIS-balamale +culisa ;STRINI-lipite de conectorul secundar cu rol de ruptori de presiune ;KRUPP+HINGE ;Sisteme de balamale mai complexe :KORTE (matricea are forma de « U » ce se solidarizeaza la coroana/conectorul secundar) -agregarea se realizeaza de pacient (intraoral); STERN (balama+culise) ~amortizorului.Ruptori de forta mai complecsi ce permit translatia verticala +2-3 miscari. Exemplu : ROACH plat +sferic cu platou de ghidaj -permit translatie verticala +rotatie vestibulo-orala.ROACH sferic fara platou -permite 3 miscari (la rotatie se adauga bascularea prin infundare) ;2. Amortizorii de forta (disjunctorii) -tehnologic sunt foarte dificili, mai complecsi.Permit miscari mai complexe : translatie verticala aproximativ de 1mm ; basculare prin infundare a seilor nelimitata si revenirea seii in pozitia initiala datorita resortului din interiorul matricii.Pot efectua 3-6 miscari.Exemplu: DALBO, DALBO M (pooate fi si blocat) , ASC 52, A33.Sistemul DALBO -cel mai utililizat ruptor de forta ; ce se aplica in patricea de forma sferica atasata prin lipire /supraturnare de coroana /punte. Matricea are forma cilindrica cu resort deschisa ocluzal. Resortul dezvolta o rezistenta mecanica de 1200 grame ceea ce favorizeaza revenirea . Peste 2 kg. sunt cele mai eficiente.Alti amortizori :A33, ASC 52-patricea sferica se fixeaza in sa, nu de coroanan si este reglabila. Matricea se fixeaza de coroana /punti si permite 6 miscari.BEAT-MULLER, BIAGI- utilizate mai putin, complexitatea miscarilor mai mare . Cu cat miscarile sunt mai complexe, cu atat presiunea ocluzala este consumata pentru mobilizarea seilor si devine ineficienta in masticatie. Se indica ruptori de forta simpli tip balamale mult mai eficienti si mai usor de atasat infrastructurile metalice a P.P.S.Indicatii ale amortizorilor : edentatii clasa I, II Kennedy mandibulare cu grad de rezilienta moderat pentru sisteme simple (balamale) ; accentuat pentru amortizori. 3. Sisteme magnetice :Au inlocuit capsele ;Eficente +fizionomie ;Au volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale dintilor) ;Forma de prezentare : 2 minimagneti incapsulati situati cu polii invers ;se livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si descarcarea ;mentinerea P.P.S. este asigurata prin forta magnetica dezvoltata intre minimagneti si un dispozitiv radicular magnetizabil.Materiale : Se toarna din Cobalt 5-Samariu iar D.C.R. din Cobalt-Platina magnetizabil.D.C.R. =KEEPER (cel ce tine proteza)sistem simplu, eficient ;rata de fiabilitate 10 ani (corodare lenta) , saliva este cauza;forta dezvoltata 300 grame (forta (medie) ;se livreaza minimagneti ce dezvolta o forta de 500 grame (minimagneti extraplati) ;numarul magnetilor (minim 2, maxim 4 ) ; mai mult de 4 face imposibila dezinsertia P.P.S. de pe campul protetic ;
locul de aplicare pe D.C.R. -minimagnet fixat pe saua protezei ; Produse comerciale :DYNA MN (minimagnet) ;PARKELL MN Dezavantajele utilizarii :coroziune lenta, in timp ;dintii ce acopera minimagnetul sunt usor supraconturati ;forta de atractie se micsoreaza in timp si este necesara inlocuirea magnetilor. MENTINEREA INDIRECTA :Toate sistemele ce contribuie la mentinerea indirecta se numesc opritori de basculare (contrabasculare).In edentatii ample clasa I, II Kennedy , L-T exista tendinta la basculare de-a lungul liniei crosetelor (Fulkrum line)=linia ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai posteriori (axa de rotatie a P.P.S.). De-a lungul acestei axe sunt tendinte de basculare.Tot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta.Mentinerea indirecta depinde de :eficenta mentinerii directe (crosete +sisteme speciale) ;distanta unde se plaseaza opritori de basculare ;locul de aplicare (curent canin, premolari) =pinteni antibasculanti ;valoarea parodontala a dintilor limitanti (bine implantati, bine solidarizati).Mijloace antibasculante :Pinteni ocluzali in foseta meziala a premolarilor ;pinteni supracingulari la nivelul caninilor.Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti supracingular cu rol de extindere a poligonului de sprijin (P.S mai mare decat P.P.) =mentinere, stabilizare excelente a P.P.S. pe campul protetic. Conectorul principal =placuta dento-mucozala sisteme speciale tip culise, telescoape, bare . Este un mijloc antibasculant.Bascularea prin infundare a P.P.S. este in functie de rezilienta mucoasei crestei alveolare.Efectele locale ale bascularii prin infundare: modificari trofice parodontale la nivelul crestei +dintilor restanti , cu efect traumatic si rezorbtiv.Mijloace de contracarare a bascularii prin infundare :aplicarea de crosete divizate, segmentul mezial al bratului in « T » ;praguri orale pentru bratele opozante ; utilizarea de sisteme speciale (bare Dolder reziliente), ruptori de forta ;extinderea seilor in perimetrul functional (sa acopere in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul piriform) ;amprente compresive ce redau starea functionala a mucoasei; se contraindica obtinerea de P.P.S. ce se confectioneaza dupa o amprenta unica ;plasarea pintenului in foseta meziala a dintelui stalp (edentatii terminale) ;Mijloace secundare de mentinere :adeziunea (mai putin P.P.S.) ;retentivitati anatomice ;tonicitatea musculara ; factorii protetici.Factorii protetici :scuratea seii ;montarea dintilor M-D redusa (mai ales molarii) -nu se monteaza molarul 3 ; nici molarul 2 pe zonele ascendente ale crestelor (doar molarul 1) ;extinderea seilor la nivelul tuberozitatilor si tuberculilor ;utilizarea crosetelor deschise edental ;modelarea functionala a marginilor seilor (sa ocoleasca bride, frenuri), iar grosimea sa fie cat latimea fundurilor de sac. modelare versante usor convexe (plan-convexe);paste adezive;se contraindica alimentele adezive;educatia +vointa pacientilor.
|
