Constructia partilor componente ale Instalatiei de ungere

Constructia partilor componente ale

Instalatiei de ungere

Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese, care impreuna cu canalele respective asigura ungerea organelor in miscare ale motorului,precum si circularea,filtrarea si racirea uleiului.Prin aceasta,se micsoreaza frecarea intre suprafetele pieselor in miscare, se micsoreaza uzura si se asigura etansarea grupului cilindru-piston-segmenti,spalarea si evacuarea impuritatilor si particulelor metalice rezultatul din uzura pieselor.Instalatia de ungere contribuie la racirea pieselor,preintampinand oxidarea organelor cu care vine uleiul in contact.se asigura o intensitate a ungeri pieselor,dupa solicitarile si viteza lor de deplasare relative.

De aceea, se impune asigurarea unei ungeri intense a mecanismului motor si a mecanismului de distributie,in cea mai mare parte ,o ungerelichida, sub forma unei pelicule continue intre suprafetele de contact si miscarea relative.

Metodele de ungere pot fi:

-ungerea prn presiune ,prin care uleiul este trimis la locurile de ungere de catre o pompa de ulei .

-ungerea prin stropire,uleiul fiind improscat de catre arboreal cotit,care,in miscarea lui de rotatie, barboteaza uleiul din craterul inferior.

-ungerea mixta, prin care o parte din piese cele mai solicitate la viteze de deplasari mari sunt unse sub presiune,iar celelalte prin barbotaj.

Motoarele de automobile au o ungere mixta(Dacia 1300;d 797-05;d 2156 HMN etc)
Uleiurile de ungere trebuie sa corespunda unor cerinte de calitate si de exploatare;inbunatatirea proprietatilor lor este asigurata prin adaugarea de aditivi.

In urmatorul desen puteti urmari circuitul si componentele instalatiei de ungere a motorului Dacia 1310,unde presiunea este asigurata de o pompa de ulei cu roti dintate,anteprenata de arboreal cu came prin intermediul pinionului de pe arboreal ruptorului distribuitor.

Cand motorul functioneaza, uleiul este absorbit de pompa 2, prin sorbul 3, din baia de ulei 1, si refulat cu presiune la filtrul 4 si apoi la rampa de ulei 5(conducta principala).

Din rampa     , prin canalele auxiliare 15 , uleiul este trimis la lagarele paliere ale arborelui cotit 7 si canalele 6 la lagarele arborelui cu came 8 si rotile de distributie, iar prin canalul vertical 16 la axul culbutorilor 9 si la arboreal ruptor-distribuitorului, asigurand ungerea suprafetelor de contact dintre culbutori , supape (inclusive arcurilor lor 11 cu ulei pulverizat)si tijele impingatoare 10, depunandu-se pe chiulasa. Uleiul se scurge apoi pe langa tije, asigurand ungerea suprafetei de contact dintre tije, tacheti, camele arborelui cu came si se scurge in baia de ulei. De la lagarele paliere ale arborelui cotit uleiul este trimis cu presiune prin canalele 17 din interiorul arborelui cotit la fusurile si respective lagarele manetoane 12 , de unde este pulverizat in picaturi foarte fine pe peretii cilindrilor 13 , asigurand ungerea semilichida a grupurilor piston-segmenti-cilindri si a bolturilor .

Alimentarea cu ulei se face pe la gura de umplere a capacului culbutorilor (prevazuta cu buson ), iar controlul nivelului , cu o tija indicatoare (joja)pentru nivelul maxim si minim .

Controlul circuitului este realixat la bord de un bec de control rosu (care se stinge la resiune normala ) prin intermediul unui traductor 14 montatpe rampa de ulei .

CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE

INSTALATIEI DE UNGERE

Baia de ulei (craterul inferior)este depoxitul de ulei al motorului si este confectionata din tabla ambutisata sau turnata din aliaje de aluminiu, cu o parte profilata mai adanc pentru afundarea sorbului pompei de ulei . Unele bai pot avea peretii despartitori pentru a se asigura mentinerea nvelului de ulei in rampa . In partea inferioara este prevazuta cu buson de scurgere a uleiului , uneori cu magnet de retinere a particulelor metalice . Se monteaza la blocul motor cu suruburi , etansarea fiind asigurata de o garnitura plastica sau din pluta .

Pompa de ulei poate fi cu roti dintate , palete sau cu piston plonjor. Mai utilizate sunt cele cu roti dintate cu agrenare interioara sau exterioara .

Pompa de ulei cu dantura interioara , folosita la motorul d 797-05 , functioneaza astfel : in timpul rotirii in sens invers a rotilor dintate 2 si 3 se creeaza o depresiune in corpul pompei 1 si absoarbe uleiul din baie prin sorbul pompei , cu camera de aspiratie 4 de udne este preluat prin spatiile dintre dintii rotilor dintate si corp, apoi refulat in camera de refulare 5 si trimis in instalatie .

Pompa cu dantura exterioara este utilizata la motorul d 2156 hmn 8 si la alte motoare . Preintampinarea suprapreiunii , din cazua uleiului vascos (mai ales pet imp rece ) se face prin supapa de siguranta a pompei , care trimite o parte din ulei inapoi , in baie . In felul acesta , se mentine o presiune de refulare de 2-5 bar .

Pinionul conducator al pompei de ulei are pe arborele sau o roata dintata ,care primeste miscarea de la pinionl arborelui cotit sau de la arboreal cu came prin intermediul grupului de pinioane elicoidale care antreneaza ruptorul distribuitor .

Filtrul de ulei asigura retinerea impuritatilor , pentru ca uleiul sa-si mentina proprietatile de ungere nealterate . Ele pot fi pentru filtrarea bruta sau fina .

-filtrul brut se monteaza in serie cu circuitul pompei de ulei avand o rezistenta mai mica prin el putand trece 80-90% din debitul pmpei de ungere .

-Filtrul fin ,legat in parallel cu circuitul , care are rezistenta mai mare de trecere si numai o parte a uleiului este curatat de impuritati (5-10% din debitul pompei) si dupa filtrare uleiul este retrimis in baia de ulei .Filtrele de filtrare fina pot fi statice sau dinamice.

Filtrele fine statice folosesc ca maerial de curatire pasla ,fire textile presate , iar cele mai utilizate sunt cu carton poros.Acestea se confectioneaza sub forma de cartus (element) filtrant capsulat (mai rar demontabil) care se inlocuieste periodic.Motoarele cu capacitate mica a circuitului de ulei folosesc numai filtrul fin.

-In desenul urmator este reprezentata constructia filtrului de ulei al motorului d 797-05.Uleiul trimis de pompa intra prin orificiul 2 si suportul 1, se filtreaza circuland de la exterior la interiorul elementului filtrant 3, apoi iese prin canalul 4 si este refulat in circuitul de ungere.Supapa de scurtcircuitare 5 se deschide la circa 2 bar si uleiul trece nefiltrat spre radiatorul de racier, cand elemental de filtrare este infundat.

Filtrul motorului d 2156 HMN 8 este mixt ,intre corpul lui 1 fiind montate filtrul exterior dintr-o sita metalica si un element filtrant dintrun carton poros.Uleiul intra prin orificiul filtrului, trece prin filtrul din sita 2 si apoi prin cel din carton 3, de la exterior spre interior, fiind retinute impuritatile, dupa care trece spre circuitul de ungere .

Cand filtrul din sita 2 este infundat , presiunea creste la 6,4-7,4 bar si se deschide supapa 4 de scurcircuitare a intregului filtru , iar presiunea este redusa la normal (3,9-4,7 bar) de catre supapa de suprapresiune 5.Daca este infundat numai elemental de hartie, presiunea creste in filtru la 1,8-2,2 bar si se deschide supapa de scurcircuitare 6, uleiul fiind filtrate numai de filtrul din sita .

Filtrul dynamic realizeaza filtrarea prin centrifugarea uleiului , eliminandu-se impuritatile mai grele .

Filtrul centrifugal 1 al motorului d 2156 HMN 8 este montat in pararlel cu circuitul uleiului. Uleiul venit de la racitorul de ulei intre prin conducta 11, se deschide supapa de primire 10, reglata la 1-2 bar pentru limitarea cantitatio de ulei admis la circa 20%, trece prin interiorul axului 5 si este inpins prin canalele 7 in spatiul dintre rotorul 4 si clopotul 3.Apoi prin partea superioara ajunge in spatiu dintre pereti rotorului, trece prin canalele 8 la duzele 9, creand cuplul de rotire al rotorului, centrifugand uleiul, dintre rotor si clopot prin manseta de hartie 6;Impuritatile retiute de manseta se scurg in jos iar uleiul este inpins in sus.Uleiul filtrate ajuns in carcasa inferioara a suportului 2 se scurge in baia de ulei prin canalele respective.

Radiatorul (racitorul) de ulei mentine calitatile de ungere a uleiului prin stabilizarea unei temp-eraturi optime la circa 80`c.Motoarele cu capacitate mare a sistemului de ungere sunt dotate cu racitor.

La motoarele automobilelor ROMAN si DAC exista radiatoare de ulei, racirea realizandu-se cu apa din instalatia de racier.

-Racitorul de ulei al motorului d 797-05 montat in serie cu circuitul uleiului, este de tipul cu tevi simple, asezat in pozitie verticala peretilor despartitori 12 si iese prin orificiul 8 racit de contracurentul apei care vine de la pompa de apa si intra prin teava 10 din capacul inferior 9, trece prin tevile 6, la partea superioara, si iese prin tubul 1 din capacul superior2.

-Radiatorul de ulei al motorului d 2156 HMN 8 este asemanator cu cel descries anterior dar in locul peretilor despartitori, are tevi duble pentru circulatia apei si a uleiului (printer pereti lor) iar in capacul superior exista o supapa de suprapresiune care lucreaza la 5-6 bar si care dirijeaza uleiul direct in circuit fara sa se mai raceasca , in eventualitatea infundari tevilor cu impuritati .

-Radiatorul de ulei al motorului autoturismului oltcit este de tip figure amplasat deasupra motorului.

-Joja de ulei este o tija metalica, cu sectiunea dreptunghiulara a carei lungime depinde de inaltimea baii de ulei si de locul de maplasare, astfel incat sa fie usor manevrabila pentru controlul nivelului de ulei.La capatul inferior este prevazuta cu doua semen liniare , distantate intre ele care indica nivelul minim si respective nivelul maxim de ulei din baie ;capatul opus este indoit astfel incat sa poata fi manevrata usor, pt controlul nivelului avand si o bucsa de cauciuc fixa, pentru limitarea introducerii in locasul tubular din blocul motor.

INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATAREA

SI REPARAREA INSTALATIEI DE UNGERE

Intretinerea instalatiei

Intretinerea instalatiei se impune pentru prevenirea unor defectiuni ale motorului, uneori provocate si de functionarea defectuoasa a instalatiei de ungere. De aceea, periodic se va inlocui uleiul, folosind calitatea corespunzatoare starii de uzare a motorului si se va curati sau schimba elemental filtrant. Starea de uzare se apreciaza dupa culoarea gazelo de esapare (sau din crater) care daca sunt albastre indica uzarea grupului cilindru-piston-segmenti.

Operatiile principale de intretinut sunt:

-Verificarea nivelului de ulei din baie si completarea cu ulei proaspat de aceiasi calitate, zilnic;nivelul trebuie sa fie intre reperele maxim si minim.

Nu se admite functionarea motorului cu ulei sub nivelul minim pentru ca poate adduce la varii grave, si nici la nivelul maxim deoarece se ajunge la consum inutil de ulei si depuneri de calamine in camera de ardere.

-Controlul etanseitati la baia de ulei, lagarele marginale de la arboreal cotit, busoane, filter, capace, chiulasa si tacheti zilnic.

-ungerea lagarelol de la subansambluruilor cu ungere independenta (rulmenti,pompa apa si ventilator, lagare generator si demaror , ruptor-distribuitor) cu unsoare consistenta sau ulei de calitate si la periodicitatea indicate.

DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI

DE UNGERE

Defectele instalatie de ungere conduc la modificarea nivelului si a calitatilor uleiului de ungere .

Scaderea nivelului de ulei din baie, sub nivelul minim, cauzata de lipsa de etansare a inbinarilor de la baie, filter, busoane, de slabirea busonului de golire, necompletarea la timp a uleiului consumat (admisibil circa 80-100g la 100 km), spargerea baii de ulei; depasirea vitezei normale a autovehiculului (duce la consum exagerat de ulei).

Remedierea consta in completarea la timp a nivelului uleiului din baie, strangerea busonului, asigurarea etanseitati sau sudarea baii de ulei, deplasarea cu viteza moderata.

Micsorarea presiuni de ungere, ca urmare a diluari uleiului cu apa sau combustibil, modificarea calitati uleiului, dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune, scaderea de ulei sub minim, defectarea Pompeii de ulei.

Diluarea uleiului din baie cu apa formeaza o emulsie (spuma galbuie pe tija) care inrautateste ungerea. Este cauzata de spargerea garniture de chiulasa, a inelelor de etansare de la cilindri motorului, a spargeri tevilor de la racitorul de ulei , sau neetansari garniturilor racitorului.

Remedierea consta in inlocuirea uleiului si inlaturarea cauzei defectiuni.

Diluarea uleiului cu combustibil, ca urmare a perforari diafragmei pompi de combustibil porniri repetate a motorului la rece , amestecului carburant prea bogat, functionary motorului la regim termic inferior din lipsa termostatului.Urmarea este inrautatita ungeri.

Se remediaza prin inlocuirea diafragmei, evitarea pornirilor repetate la rece, amestec carburant normal ,folosirea regimului termic normal.

Modificarea calitati uleiului, este provocata de neschimbarea la timp a uleiului sau a filtrului, de utilizarea unui ulei de calitate inferioara, ceea ce micsoreaza periodicitatea schimbului de ulei, sau de uzarea excesiva a grupului cilindru-piston-segmenti.

Remedierea consta in respectarea periodicitati schimbari uleiului si filtrului,de calitatea ceruta.

Dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune se datoreste slabiri sau ruperi arcului, impuritatilor din ulei care impiedica asezarea supapei pe scaun.

Se remediaza prin strangeream piulitei de reglare a supapei (sau inlocuirea arcului rupt), schimbarea uleiului si filtrului la timp.

Defectarea pompei de ulei, indeseobi ruperea dintilor pinionului de antrenare sau a arborelui pompei este cauzata de inghetarea apei din ulei(cand este diluat cu apa), accelarari bruste si repetate imediat dupa pornirea motorului la rece, utilizarea unui ulei prea vascos.Acesta poate duce la griparea si chiar topirea lagarelor.Se observa prin scaderea brusca a presiuni la manometru(dar trebuie controlat si traducatorul cu legaturile electrice pentru indentificarea corecta a defectiunii.

Remedierea consta in inlocuirea rotilor dintate sau a arborelui defect al pompei de ulei, in atelier autovehiculul fiind remorcat.

REPARAREA INSTALATIEI DE UNGERE

Dintre subansamblurile instalatiei se uzeaza:pompa de ulei, baia de ulei, filtrele, radiatorul de ulei, manometrul si traducatorul de ulei.

Pompa de ulei, dupa demontare, se curata si se spala in solvent, apoi se sterg partile componente, dupa care se supune constatari, putand prezenta unele defectiuni ca:

Uzarea corpului (suprafata camerei pinioanelor) si orificiilor de centrare, fisuri ale flanselor de prindere.Daca suprafata camaerei pinionului are o distanta prea mare fata de rotile dintate (peste 0 -0,22 mm), se rebuteaza orificiile uzate si flansa fisurata se incarca cu sudura si se prelucreaza.

Uzarea capacelor (suprafata frontala si de inbinare), bucsei axului, filetelor sau deformarea.Seprocedeaza astfel:

-suprafata frontala uzata se remediaza prin frezare plana (abatere admisa 0 mm).

-bucsa uzata se inlocuieste, iar locasul supapei se alezeaza la treapta de reparatie (inlocuind supapa).

-capacul deformat se rctifica plan (abatere 0 mm).

Uzarea pinionilor (in inaltime); se inlatura prin cromare dura sau se inlocuiesc pinioanele.

Canalului de pana al arborelui;se incarca canalul cu sudura si se frezeaza altul decala la 90`.

Dupa reparare, pompa se reasambleaza si se supune probei de presiune pe un stand, sau direct pe motor (montandu-se un manometru de control in locul traductorului).Presiunea trebuie sa fie la turatie de ralanti 3 -4,5 bar si de 7-8 bar la turatie nominala a motorului.

Baia de ulei poate prezenta defecte ca:

-deformarea suprafetei de etansare sau a celei pentru buson;se indreapta (cele turnate se frezeaza pe o adancime de 0,5 mm), apoi se verifica planeitatea(admisa de 0,3mm la o 100mm lungime);

-fisuri, crapaturi;se sudeaza si se rectifica plan;

-uzarea filetelor;se incarca cu sudura si se refileteaza la cota normala .

Filtrele de ulei prezinta defectiuni numai la suporturi, care se inlatura astfel:

-suprafata de etansare cu elemental filtrant deformata se rectifica prin ferezare, pe o adancime de maximum 0,5mm;

-filetul uzat se incarca cu sudura si se refileteaza la cota normala ;

-fisurile sau crapaturile mici se incarca cu sudura sau cleiuri speciale si se rectifica plan, inclusive la corpul si clopotul filtrului centrifugal;

-tija uzata se refileteaza, dupa incarcare prin sudare;

-arcurile decalibrate sau rupte se inlocuiesc ;

-bucsaq de la axul filtrului centrifugal uzata se inlocuieste .

Radiatorul de ulei poate sa prezinte defectiunile:

-fisurarea sau spargerea tevilor de circulatie a apei sau uleiului ; se redirectioneaza prin lipirea cu aluaje moi ;

-deterioararea suprafetelot de imbinare ; suprafetele deteriorate se rectifica plan , iar garniturile de etansare se inloocuiesc ;

-decalibrarea sau ruperea arcului supapei (d 2156 hmn 8);aceste defecte impun inlocuirea lui .

Dupa reparare , se impune proba de etansare , urmarind ca apa de racire sa nu patrunda in circuitul uleiului .

Manomentrul de ulei si traductorul defecte se inlocuiesc .

Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor

Ordinul Nr.140/18.04.1995

Organizarea locului de munca

-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amena-jate ,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate

-executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehicu-lelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intreti-nere denumite "platforme tehnologice" . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite

-caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate

-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotim-pului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de "Normele generale de protectia muncii"

-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a combustibililor

-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare,in stare de functionare

-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice

-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare

-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor

-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat corespunzatoare

-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice

-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu

-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate

-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare

-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop

-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului

-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)

Repararea autovehiculelor

-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul

-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca

-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie

-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei

-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului

-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura

-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare

-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente

-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate

-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)

-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale

-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru

-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament

-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii

-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca

-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice

-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine

-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat

-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.