DIAGNOSTICAREA, REPARAREA, REGLAREA SI INTRETINEREA SISTEMULUI DE DIRECTIE CU CREMALIERA
INTRODUCeRE
Automobilele este un vehicul rutier,carosat si suspendat elastic pe cel putin 3 roti - care se poate deplasa prin mijloace de propulsie propie in diferite coditii de teren - destinat transportului direct sau prin tractarea al unor incarcaturi ce pot fii bunuri,personae etc.
Primele automobile au aparut pe la mijlocul secolului trecut si erau echipate cu motor cu abur incepe sa fie inlocuit cu ardere interna. Primele automobile au fost utilizate in special pentru transportul persoanelor. Dupa al doilea razboi mondialse produce un salt calitativ important in perfectionarea. Se introduce transmisile hidraulice si electrice,servomecanismele,se acorda o atentie deosebita problemelor economicitati si sigurantei circulatiei,se reduce considerabil masa propie in istoria automobilului romanesc,se remarca incercarile de a se realize automobile originale cu contributei la dezvoltarea si perfectionarea automobilului modern.
Desi realizarile nu au fost prea multe,in faza de portotip ele demonstreaza capacitatea tehnicienilor romani,care prin realizarile lor,s-au situat cel putin la nivelul tehnici existente in epaca respective. Conditile tehnice de exploatoare stau la baza exploatari rationale a automobilului si permit alegerea celui mai indicat tip,in raport cu conditile specifice de utilizare.
Principalele calitati tehnice de exploatoare ale autoturismlului sunt:performantele de tractiune,performantele de franare,viteza medie tehnica,economicitatea,meniabilitatea,stabilitate,confort,capacitate de tractare,durubilitatea,fiabilitatea si adaptarea la intretinerea tehnica si reparatii.
Constructia este in general asemanatoare cuprizand ansamblele si subansamblele commune. Din punct de vedere functional ansamblele unui autoturism sunt:
motorul,transmisia,cadrul,caroseria,suspensia,directia,frana si echipamentul electric.
Motorul este ansamblul in care energia chimica a unui combustibil este transformata,prin ardere interna in energie mecanica necesara punerii in miscare a automobilului.
CAPITOLUL .II.
DESCRIERE.FUNCTIONARE.PARTII COMPONENTE
2.1. GENERALITATI
Sistemul de directie serveste la modificarea directiei de deplasare a automobilului. Schimbarea de mers se obtine prin schimbarea planului,rotilor de directie in raport in raport cu planul longitudinal al autovehicolului
Principalele conditii impuse sistemului de directie sunt:
-sa permita stabilizarea miscarii rectilinii(rotile de directie,dup ace virajul s-a efectuat ,sa aiba tendinta de a reveni la pozitia mersului in linie dreapta)
-efortul necesar pentru manevrarea directiei sa fie cit mai redus
-randamentul sa fie cit mai ridicat
-socurile provenite din neregularitatile caii san u fie transmise prin volan
-sa permita reglarea si intretinerea usoara
-sa aiba o constructie simpla si sa prezinte o durabilitate cit mai mare
Virajul automobilului este corect,adica rotile ruleaza fara alunecare cind toate descriu cercuri concentrice in centru de viraj 0 (fig.1.) Aceste centre trebuie sa se gaseasca la intersectia dintre prelungirea axei rotilor din spate si a axelor fuzetelor ce 525d35f lor doua roti de directie. Acasta inseamna ca in viraj rotile de directie nu mai sunt paralele ci inclinate(bracate) cu unghiuri diferite. Astfel ungiul de bracare i al al rotii interioare este mai mare decit unghiul de bracare e al rotii exterioare.
Dintre masurile constructive care dau nastere la momente de stabilizare,unghiurile de asezare a rotilor si pivotilor au rolul cel mai important. In acest scop,rotile de directie si pivotii rotilor fuzetelor de directie prezinta anumite ungiuri in raport cu planul longitudinal si transversal al automobilului (fig.2).
La pivotii fuzetelor se deosebeste doua unghiuri:unghiul de inclinare longitudinala si unghiul de inclinare transversala
Rotile de directie cu si pivoti ,prezinta doua unghiuri:unghiul de cadere sau carosaj si unghiul de convergenta þ.
In timpul virajului automobilului (fig. 3) forta centrifuga Fc ,aplicata in centrul de masa ,provoaca aparitia intre roti sic ale a reactiunilor Y¹ si Y², care se considera ca actioneaza in centrul suprafetei de contact a pneului.
Prezenta unghiului β face ca manevrarea automobilului sa fie mai grea,deoarece la bracarea rotilor,trebuie sa se invinga momentul stabilizator.
Momentul stabilizator creste cu cit pneurile sunt mai elastice,deoarece reactiunea laterala se deplaseaza mai mult,in spate,fata de centrul suprafetei de contact.
La bracare , datorita unghiului de inclinare transversala,rotile tind sa se deplaseze mai jos,dar deoarece acest lucru nu este posibil intru cit roata se sprijina pe drum , rezulta o ridicare a pivotului, respective a puntii din fata a cadrului(caroseriei).
Deci la bracarea rotilor de directie,trebuie invins momentul de stabilizare ce apare datorita unghiului ,necesita pentru aceasta o crestare a efortului la volan,si respectiv o inrautatire a manevrabilitatii automobilului.
Momentul de stabilizare depinde de greutatea ce revine rotilor de directie si de aceea se intalneste sub denumirea de momentul de stabilizare a greutatii. Unghiul de inclinare transversala a pivotului conduce la micasorarea distantei C intre punctul de contact al rotii cu solul si punctul de intersectie a axei pivotului cu suprafata de rulare (distanta denumita deport).
Unghiul de cadere sau carosaj reprezinta inclinarea rotii fata de planul vertical (fig.2.b.). acest unghi contribuie la stabilizarea directiei, impiedicand tendinta rotilor de a oscila datorita jocului rulmentilor. Prin inclinarea rotii cu unghiul ,greutatea ce revine ei Gr vada o compententa Gr si o compententa orizontala H,care va impinge tot timpul rulmentii catre centru,facand sa dispara jocul lor si reducand solicitarile piulitei fuzetei.
La automobilele cu puntii rigide,unghiul de cadere variaza la trecerea rotilor peste denivelarile caii de rulare,iar la unele automobile cu punti articulate,unghiul de cadere variaza cu sarcina.
De aceea,la unele automobile,unghiul de cadere trebuie masurat cu automobilul incarcat cu o anumita sarcina,precizata in cartea tehnica a acestuia.
Unghiul de convergenta sau inclinare a rotilor din fata (fig.4.a.) este unghiul de inclinare in plan orizontal a rotii fata de planul longitudinal al automobilului.
In practica,convergenta rotilor este exprimata prin diferenta C = A- B,in care A si B reprezinta distantele intre anvelope sau jantele celor doua roti,masurate in fata si in spatele rotilor,la nivelul fuzetelor sau la cel indicat in cartea tehnica.
Covergenta rotilor este necesara pentru a compesa tendinta de rulare divergenta a lor,cauzata de unghiul de cadere. Convergenta se allege astfel incat,in conditiile normale de deplasare,rotile sa aiba tendinta sa rileze paralel.
Convergenta este de 0-5 mm la autoturisme ajungand la autocamioane si autobuze pana la 8-10 mm.
La automobilele cu puntea motoare in spate mai exista o tendinta de rulare divergenta a rotilor,datorita faptului ca pivotii nu sunt asezati in planul rotii ci sunt deplasati spre interior cu distanta l (fig.4.c.). In timpul deplasarii automobilului,fuzetele sunt impinse cu fortele F care vor actiona in punctele p de aticulatie cu osia,iar rezistentele de inaitare vor actiona in punctele C,care se gasesc in planul median al rotilor. Din aceasta dispunere rezulta la fiecare roata un moment
M = R L , care va cauta sa imprime rotilor o rulare divergenta.
La autoturismele care au puntea motoare in fata,tendinta se petrece tocmai invers,adica rotile cauta sa se inchida in fata. Din aceasta cauza la unele din aceste automobile,covergenta este negativa.
Tendinta de rulare divergenta,cauzata de unghiul cadere,se explica prin deformarea
pneurilor in contact cu calea. In acest caz,ele au tendinta de a rula la fel ca doua trunchiuri de con (fig.4.b.). cu varfuri in O si O2. Prin inclinarea rotilor spre fata,varfurile trunchiului de con imaginare se deplaseaza in punctele O1 si O2 , anuland tendinta de rulare divergenta a rotilor.
2.2. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SISTEME DE
DIRECTIE.
Sistemul de directie al unui autoturism cuprinde o serie de mecanisme cu ajutorul carora soferul poate schimba directia de miscare a acestuia.
Sistemul de directie sa asigure o rostologire fara alunecare a rotilor in viraj,san u influenteze pozitia rotilor,sa functionze corect chiar sub influenta rotilor suspensiei,sa nu transmita la volan socurile primate de roti sis a asigure schimbarea directiei de mers cu un efort minim din partea soferului.
Orice sistem de directie cuprinde:
Capitolul1. INTRODUCERE.........pg.1.
Capitolul 2 GENERALITATI..........pg.2.
Capitolul 3.DIAGNOSTICARE SI INTRETINEREpg.10.
Capitolul 4. REPARARE.............pg.11.
Capitolul 5 S.D.V - uri si materialr utilizate.......pg.14.
GRAFICA..............pg.15.
|
