DIMENSIONAREA UNEI STATII SERVICE. METODA GENERALA DE CALCUL

DIMENSIONAREA UNEI STATII SERVICE. METODA GENERALA DE CALCUL

Proiectarea unei statii auto-service are intotdeauna ca element de plecare parcul de autovehicule ce urmeaza a fi deservit.

Pe baza acestui element se determina capacitatea unitatii autoservice ce urmeaza a fi realizata. De aceea, aprecierea parcului sau altfel spus a clientelei potentiale trebuie facuta cu atentie pentru a avea o eficienta economica cat mai buna, in sensul evitarii supradimensionarii unitatii sau realizarii unei unitati cu capacitati reduse in raport cu cererea de servicii pe piata la ora inaugurarii autoservice-ului.

La estimarea parcului disponibil se tine cont de urmatoarele aspecte: numarul autovehiculelor inmatriculate in zona; cresterea in medie pe an a numarului de autovehicule in zona construirii unitatii; specificul zonei (turistica, intens tranzitata e.t.c. ); oferta de sevicii auto existenta in zona atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, avand in vedere ca prin realizarea unei unitati moderne, la standarde calitative ridicate se poate atrage in mod eficient clientela.

Capacitatea unitatii se determina pe baza necesarului de ore / an – autovehicul, necesar exprimat pe baza unor date statistice privitoare la frecventa lucrarilor (ocazii / an ) si la durata medie a lucrarilor.

Pe baza capacitatii in ore/ an determinta se determina numarul de posturi, numarul de angajati, de aici rezultand in continuare necesarul de spatiu si utilaj.

Concluzionand, la realizarea proiectului pentru o unitate auto-service trebuiesc parcurse urmatoarele faze:

-     626j92g ;     626j92g ; estimarea parcului disponibil pe baza datelor de la politia locala si Registrul Auto Roman si a intesitatii traficului de tranzit.

-     626j92g ;     626j92g ; determinarea necesarului de ore/ an pe baza datelor statistice de tipul celor din tabelul: 1.1 ; se alege, functie de capacitatea determinata tipul de statie service (tip foarte mic, mic, mijlocie, mare)

-     626j92g ;     626j92g ; determinarea numarului de posturi de lucru specifice diverselor operatii (pe baza acelorasi date din tabelul: 1.1 ) functie de numarul de schimburi

-     626j92g ;     626j92g ; determinarea suprafetelor necesare si organizarea (amplasarea ) posturilor si halelor ( atelierelor )

-     626j92g ;     626j92g ; determinarea necesarului de personal (functie de necesarul de ore/an, timpul disponibil al unui muncitor pe an si numarul de schimburi ) si repartizarea pe posturi.

1.1 Tipuri de unitati service

Statiile service difera intre ele sub aspectul lucrarilor prestate (a gamei de lucrari pe care le pot presta) si sub aspectul capacitatii de productie (in ore/an). In functie de marimea si destinatia lor, s-au dezvoltat diferite tipuri de auto-service structurate astfel: auto-service-uri foarte mici, mici, mijlocii si mari, fiecare cu caracteristicile lor prezentate in cele ce urmeaza.

Atelierul auto-service de tip mic este destinat efectuarii lucrarii de intretinere cu frecventa cea mai mare si pentru inlaturarea defectiunilor minore. Se construieste cu un numar pana la 5 posturi de lucru. Lucrarile ce se pot efectua in aceste statii sunt: spalarea autovehiculului, schimburile de ulei, ungere, efectuarea unor verificari simple, reparatii minore. Capacitatea de lucru a acestor unitati este de 6.000-30.000 ore/an, in functie de numarul posturilor si numarul schimburilor adoptate. Asezarea atelierului (se recomanda) se face langa arterele principale ce strabat localitatile, autostrazi sau in jurul statiunilor balneo-climaterice.

Auto-serviceul de tip mic poate efectua: spalarea autovehicului, schimbarea uleiului, ungere, diagnosticare, reglaje, reparatii, vanzari de piese de schimb si articole de intretinere a autovehicolelor. Aceste unitati se construiesc cu 6-10 posturi de lucru din care cel putin 3 posturi sunt destinate lucrarilor de intretinere, iar la celelalte se executa lucrari de reparatii, verificari, reglaje. Capacitatea de lucru a acestor service-uri se situiaza la 3.000-60.000 ore/an. Sunt destinate localitatilor mici sau nodurilor de trafic rutier.

Autoservice-urile mijlocii sunt destinate localitatilor mai mari si zonelor cu circulatie intensa. Aceste ateliere dispun de 11-25 posturi de lucru. Din aceste posturi, de obicei 6 sunt destinate pentru lucrarile de intretinere a autovehiculului, iar celelalte sunt destinate verificarilor, reglajelor si reparatiilor. Autoservice-urile mijlocii sunt destinate pentru toate lucrarile de intretinere si reparatii ale autoturismelor, autoutilitarelor cu capacitate mica de transport (1t) si microbuzelor: spalare vehicul, schimbare ulei, ungere, protectie impotriva coroziunii, vanzarea pieselor de schimb si articolelor de intretinere, diagnosticare, verificari in perioada de garantie, revizii tehnice periodice (inspectii), reparatii, schimbarea pieselor principale, tinichigerie, vopsitorie.

Capacitatea de lucru a service-urilor mari este de 60.000-100.000 de ore/an cu o capacitate de 35-75 persoane, in functie de numarul posturilor si numarul schimburilor.

Autoservice-urile mari au mai mult de 25 de posturi si sunt construite in raza oraselor mari cu grad ridicat de motorizare. In aceste unitati sunt prestate toate lucrarile mentionate anterior.

1.2. Determinarea suprafetei post de lucru general

Se vor determina dimensiunile unui post de lucru general, care sa raspunda cerintelor lucrarilor de intretinere si reparatii precum si lucrarilor operatiilor de diagnosticare, avand la baza idea de „spatiu aerisit” caracteristica unui service modern.

Astfel, plecand de la clasificarea autovehiculelor functie de gabarit, si de la rezultatele studiului de nivel intocmit pentru proiectarea standului de diagnosticare a sistemului de directie in ceea ce priveste dimensiunile de gabarit ale autoturismelor, se admit ca dimensiuni de gabarit maxime 5 X 1,9 [m] (lungime X latime).

Fig. 1.1

Distanta dintre automobil si perete sau o instalatie tehnologica fixa este prevazuta la a = 1 m pe care o consideram suficienta.

In partea din spate a postului de lucru se prevede un spatiu b= 3m pentru culoar cu acces spre toate utilitatile service-ului.

In partile laterale, distanta dintre doua automobile este prevazuta la 2m in aceeasi sursa. Pentru a tine cont de asigurarea posibilitatii efectuarii de lucrari in partile laterale a doua autovehicule alaturate si de posibilitatea echiparii postului cu un elevator, se adopta o valoare majorata c = 2 m.

In partea din fata, accesul facandu – se individual pentru fiecare post, este prevazuta o distanta de 0.30 m pentru a beneficiia de spatiu suficient si dupa inchiderea usii, distanta notata cu ‘d’.

Deci (fig. 1.1. )

Latimea postului va fi :

l_p = l + c = 1,9 + 2 = 3,9 m

Se adopta: l_p= 4 m

Lungimea postului va fi:

m

Unde:

atimea maxima acceptata pentru autoturism

L – lungimea maxima acceptata pentru autoturism

Suprafata postului de lucru:

S_p = L_p ∙ l_p = 7.30 ∙ 4 = 29.2 m²;

Acest post de lucru este specific oricarui tip de lucrari de intretinere si reparatii. Prin dotarea cu o macara mobila se poate demonta motorul. Testarile mobile computerizate permit utilizarea ca post de diagnosticare a motorului. O parte din posturi, respectiv toate posturile din atelierul de mecanica, vor fi dotate cu elevatoare pentru lucrarile la partea inferioara a automobilului, aceste lucrari fiind mai dificile si mai numeroase, volumul lor fiind aproape jumatate din volumul lucrarilor.

La proiectarea service-ului, functie de parcul de automobile ce urmeaza a fi deservit si frecventa diferitelor tipuri de lucrari si durata acestora se calculeaza numarul de posturi necesare pentru diverse tipuri de lucrari.

Cu numarul de posturi determinat pentru lucrari de intretinere si reparatii, dignosticare si revizii, se trece la organizarea halei atelierului de mecanica conform planului de sectorizare exemplificat in plansa nr : in cadrul careia se exemplifica si sectorizarea showroom – ului .

In felul acesta, se poate determina preliminar spatiul necesar pentru atelierul de mecanica si utilitatile necesare acestuia (magazie piese, spatiu pentru departamentul tehnic,vestiare etc.).

l₀ = N_p ∙ L_P + 2 ∙ g_p + b = 1 ∙ 7,30 + 2 ∙ 0,2 + 3 =10,7 m ;

L₀ = N_p ∙ l_P + U + 2 ∙ g_p = 5 ∙ 4 + 2 + 2 ∙ 0,5 = 23 m ;

Unde:

N_P – numarul de posturi

l_P – latimea postului

L_P – lungimea postului

g_P – grosimea peretilor

U – distanta dintre posturile marginale si pereti

Suprafata necesara:

S₀ = L₀ ∙ l₀ = 23 ∙10,7=246,1 m²

1.3. Suprafata alocata postului de spalare

Pentru statia de spalare se aloca o incinta separata, identica cu cea pentru standul de directie, spatiu considerat suficient pentru statia de spalare.

Amplasarea incintelor de spalare si „putere” se face ca in schita din figura 1.3, urmarindu-se obtinerea unei amplasari (organizari generale) judicioasa.

Fig 1.2

Lungimea atelierului de spalare si a standului de directie, L_ps

L_as = N_ps ∙ l_ps +U

Latimea atelierului de spalare si a standului de directie, l_ps

l_as=N_ps ∙L_ps +b + L_dir.

L_ps – lungimea postului de spalare

l_ps – latimea postului de spalare

N_ps – numarul posturilor de spalare.

U – distanta dintre post si peretii laterali

Avand in vedere faptul ca operatia de spalare necesita un spatiu mai mare se adopta :

l_ps = 5 m;

lungimea postului de spalare ramane aceeasi si anume :

L_ps = 7,30 m

Suprafata postului pentru tinichigerie-vopsitorie

Ca si in paragraful destinat determinarii suprafetei unui post de lucru general, pentru determinarea suprafetei necesare a postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie se pleaca de la dimensiunile de gabarit ale automobilului.

Se admit aceleasi dimensiuni de gabarit: (5,0 X 1,9) m.

Postul pentru acest gen de lucrari necesita deasemenea o suprafata larga din urmatoarele motive: necesitatea unei bune ventilatii (aerisiri), deoarece se lucreaza cu materiale nocive (grunduri, chituri, vapori de diluant, praful rezultat la slefuirea suprafetelor chituite; necesitatea unui spatiu lateral suficient datorita lucrarilor frecvente la partile laterale ale autovehiculului (schimbarea sau repararea aripilor sau usilor).

In cazul de fata, prin conceperea service-ului auto cu hale individuale pentru fiecare atelier in parte adoptam un spatiu cat mai aerisit cu urmatoarele valori pentru cotele: a si c din figura 1.1 : a = 1,5 m ; c = 2,5 m.

Rezulta astfel:

lungimea postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie L_tv = 8 m;

latimea postului pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie l_tv = 4,5 m.

Suprafata postului:

S_ptv = L_tv ∙ l_tv = 8 ∙ 4,5 = 36 m²;

Aceasta suprafata se atribuie in proiect si pentru incinta de uscare (cuptor pentru uscare), cu care, optional poate fi dotat atelierul (functie de marimea acestuia).

Lungimea totala a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:

L_atv = N_ptv ∙ l_tv + g_p +U

N_ptv – numarul posturilor pentru lucrari de tinichigerie-vopsitorie.

g_p – grosimea peretilor

U – distanta dintre posturile marginale si pereti

Latimea totala a atelierului de tinichigerie- vopsitorie:

l_atv = N_ptv ∙ L_tv + b + L_m.p.

L_m.p. – lungimea magaziei de piese

* Obs: pentru hala de vopsitorie-tinchigerie, spatiul nu poate lipsi sau fi folosit ca spatiu suplimentar, accesul in hala facandu-se prin usi plasate in fata posturilor.

1.5. Calculul principalilor parametrii ai unei

statii service.

Se vor prezenta etapele de calcul si relatiile generalizate pentru determinarea rapida (orientativa) a principalelor caracteristici ale unei statii service (suprafata necesara, numarul de posturi, numarul de muncitori) care sa fie capabila sa deserveasca un anumit parc de autovehicule.

Pe baza rezultatelor obtinute se poate intocmi un calcul economic preliminar.

Determinarea necesarului de intretinere si reparatii

Estimarea parcului disponibil

Estimarea necesarului de intrttinere si reparatii are la baza numarul autovehiculelor ce urmeaza a fi deservite (parcul disponibil).

Estimarea parcului disponibil (P1) se face pe baza unui studiu ce va analiza urmatoarele aspecte:

-     626j92g ;     626j92g ; numarul de autovehicule inmatriculate in zona;

-     626j92g ;     626j92g ; posibilitatile de crestere a numarului de autovehicule in zona;

-     626j92g ;     626j92g ; valorile de trafic ( tranzit) si specificul turistic al zonei;

-     626j92g ;     626j92g ; oferta de intretinere si reparatii deja existente in zona, sub doua aspecte: cantitativ (ore/an) si calitativ.

Estimarea necesarului de intretinere si reparatii (T)

Se face functie de frecventa medie a diferitelor lucrari la un autovehicul, si de durata medie a lucrarii respective. Frecventa medie a unei lucrari si durata medie de executie se determina static. Cu aceste date se intocmeste un tabel de tipul celui de mai jos (tabelul 1.1)

Tabelul 1.1

Acest tabel poate fi completat si corectat in functie de conditiile concrete si „date la zi”

; [ore/an];

In medie:

T_m = (0,1∙18 + 0,5 ∙ 0,5 + 0,2 ∙ 2 + 0,5 ∙ 1,4 + 6 ∙ 1 + 0,6 ∙ 0,33 +

2,8 ∙ P;

Deci pentru parcul P, necesarul de ore/an este in medie:

T_m = 28 ∙ P;

Alegerea tipului de unitate service

Functie de capacitatea in ore/an se disting urmatoarele tipuri de statie service:

- 6.000-30.000 ore/an; (1-5 posturi de lucru) – service de tip foarte mic;

- 30.000-60.000 ore/an; (6-10 posturi de lucru) – service de tip mic;

- 60.000-100.000 ore/an; (11-25 posturi de lucru) – service de tip mijlociu;

- peste 100.000 ore/an; (peste 25 posturi de lucru) – service de tip mare.

Determinarea numarului de posturi necesare

Numarul de posturi de lucru pentru o lucrare sau un grup de lucrari specifice se determina astfel:

;

Unde:

z – numarul zilelor lucratoare pe an

z = z_c – z_n – z_R ∙ ( 1-

z_n – zile nelucratoare

z_R – zile pentru reparatii

P – procent pentru intreruperi planificate

N_s – numarul schimburilor

T_s – durata schimbului

- coeficient de indeplinire a normelor

m – numarul de muncitori pe post

t_i – durata medie a lucrarii (i)

f_i – frecventa medie a lucrarii (i)

Numarul posturilor pentru spalarea autovehiculului

In acest „algoritm” de proiectare se adopta N_ps = 1, indiferent de tipul service-ului. Pentru service-urile de tip mare, in functie de necesitati se pot adopta doua posturi de spalare.

Posturi pentru standul de diagnosticare a sistemului de directie

Pentru toate tipurile de unitati, exceptand cele de tip foarte mic, numarul posturilor pentru standul de diagnosticare a sistemului de directie se adopta N_pp = 1.

Posturi pentru diagnosticare si verificari periodice

Numarul posturilor pentru diagnosticare si verificari periodice se determina astfel:

;

Deci N_pd = 10^-3∙ P;

f_d; t_d; t_vp; f_vp – vezi tabelul 1.1.

N_pd se aproximeaza la cel mai apropiat numar intreg, sau se poate utiliza direct tabelul 1.2.

P

< 1500

N_pd

Numarul posturilor pentru intretinere, reparatii curente si capitale

N_piR – se determina direct din tabelul 1.3

P

N_piR

P

N_piR

P

N_piR

<500