Droselul si regulatorul de debit
7.1 Droselul
- corpul sferic al clapetei anti-retur
- poanson reglabil
- piulita de reglare a poansonului
A - orificiul de intrare a fluidului
B - orificiul de iesire al fluidului
Vana (robinet) Drosel fix
Drosel reglabil Drosel cu supapa de sens
Diferite tipuri de strangulari reglabile:
Fig.4
7.2 Regulatorul de debit
1 - strangularea sectiunii ( debit reglabil)
2 - surub de reglare (limitator de cursa)
3 - drosel
4 - resort
5 - piston compensator
Din punct de vedere static, vom avea egalitatea urmatoare :
p2 .S = p3 .S + Fresort
(p2- p2) .S = Fresort
Δp2-3 = 
= constanta
In timpul procesului de reglare, variatia fortei resortului este neglijabila, ea fiind data de rigiditatea resortului , admitandu-se o deplasare totala a resortului de max 4 mm.
Avem doua tipuri de regulatoare :
regulator de debit fara compensare de temperatura ;
regulator de debit cu compensare de temperatura.
e) Caracteristici functionale generale
In absenta curgerii, in regulatorul de debit sectiunea de strangulare (1) este complet deschisa. Pistonul compensator trebuie sa fie in pozitie de echilibru ; un flux important se scurge deci la un moment dat, provocand un salt de pornire (vezi diferenta de presiune in functie de debit).
Avem de asemenea posibilitatea de limitare a deplasarii pistonului compensator (timpi de raspuns 1/10 sec) cu ajutorul unui surub reglabil, (numit si limitator de cursa).
f) Simbolizare
g) Montarea unui regulator de debit intr-un circuit
Amplasarea regulatorului de debit in raport cu receptorul se va face in functie de tipul de reglare dorit :
Reglare pe intrare ;
Reglare pe iesire ;
Reglare prin diferenta.
h) Constructia unui regulator de debit tip VICKERS
In figura de mai jos este prezentat un regulator de debit cu clapeta anti-retur incorporata si cu compensator hidrostatic.
Fig.6
Sectiunea orificiului (Y) variaza in functie de pozitia strangularii (1). Aceasata pozitie este determinata de operator in functie de debitul dorit, prin rotirea butonului plasat in fata aparatului.
Sectiunea orificiului (Z) variazain functie de pozitia pistonului compensator hidrostatic (2). Suprafata mare a pistonului compensator din camera (U)este egala cu suma dintre suprafetele pistonului in camerele (V) si (W). Camera (U) este unita la orificiul de iesire, iar camerele (V) si (W) la camera (X) plasata in amonte de orificiul (Y).
Presiunea din camera (U) antreneaza o forta care vine sa ajute forta data de resortul (3) si aceste doua forte se opun fortei determinate de presiunea dominanta in aval de orificiul (Y) si se aplica in camerele (V) si (W).
Atata timp cat suma celor doua forte aplicate pe pistonul hidrostatic in camera (U) este egala cu suma fortelor egal aplicate pe piston in camerele (V) si (W), pistonul ramane in stare de echilibru.
Daca, de exmplu, presiunea creste in orificiul de iesire , aceasta crestere a presiunii se manifesta instantaneu in camera (U) si antreneaza o crestere a fortei determinata de presiunea pe suprafata mare a pistonului hidrostatic. Pistonul este impins spre dreapta, ceea ce provoaca o crestere a sectiunii orificiului variabil (Z).
Pierderile de incarcare antrenate prin acest orificiu se diminueaza si presiunea in camerele (V), (W) si (X) creste. Aceasta crestere este de asa maniera incat fortele provocate in camerele (V) si (W) mentin intr-un nou echilibru pistonul hidrostatic si diferenta de presiune intre amonte si aval de orificiul (Y) ramane constanta. Dar, noi stim clapeta anti-retur daca caderea de presiune provocata prin orificiul dat este constanta, debitul care traverseaza acest orificiu este constant. Vom obtine, deci, un debit constant in ciuda variatilor de presiune la iesirea din regulator.
Aceiasi demonstratie se poate face si in cazul variatiei presiunii de intrare.
|
