ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
EsUAREA NAVELOR. EsUAREA VOLUNTARĂ. DEZEsUAREA sI RAMFLUAREA NAVELOR. METODE.
Cercetarea esuarii navelor. În momentul punerii pe uscat a navei sau a aparitiei fenomenelor ce caracterizeaza esuarea, prima masura ce trebuie luata este stoparea masinilor, dupa care se trece la cercetarea amanuntita a avariei în felul urmator :
se instituie un serviciu de s 828q1615i iguranta, care cerceteaza starea compartimentelor navei si se iau masuri de evacuare a apei din interiorul navei ;
se stabilesc , dupa harta, caracteristicile locului si punctul precis în care se afla nava ;
se cerceteaza starea fundului apei dupa hartile existente la bord, se determina curentii existenti, nivelul si variatia mareei si se ia, daca este posibil, o proba de fund ;
se determina pozitia navei în raport cu suprafata apei (asieta si banda);
se executa orice alte determinari si cercetari capabile sa dea o imagine cât mai exacta a situatiei navei .
pentru determinarea portiunii fundului navei care se afla în contact cu fundul apei, se trec pe sub nava doua cabluri (unul de la prova si altul de la pupa), care se plimba pâna se întâlneste fundul (fig 4.1).
se citesc coastele în dreptul carora a ajuns dublinul cablurilor si, apoi se determina lungimea portiunii de contact .
În functie de situatia în care se gaseste nava se adopta solutii de dezesuare.
În ceea ce priveste esuarea voluntara a navelor Instructiunile conform Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii pe Mare , stipuleaza ca în cazul aparitiei unei gauri de apa, în conditiile în care nava se afla în apropierea litoralului, comandantul va lua masuri sa îndrepte nava spre mal, pentru ca în caz de extrema necesitate, aceasta sa esueze pe uscat în cel mai scurt timp posibil.
Atunci când gaura de apa este situata într-un bord, se naviga cu bordul respectiv sub vânt, într-o alura convenabila. Dirijarea navei spre tarm se face astfel încât, sa nu conduca la blocarea canalului navigabil, a intrarii în porturi, docuri sau bazine.
|
|
Se va avea în vedere ca esuarea sa se faca pe cât posibil în locuri nisipoase, care sa permita o dezesuare simpla si sa nu provoace noi avarii.
fig. 4.1Determinarea zonei de sprijin a navei
Dezesuarea se poate face prin mai multe procedee, cum ar fi :
1) - dezesuarea cu utilizarea instalatiei de propulsie. Masinile navei se pun în mars înapoi. Efectul se manifesta atât prin crearea unei forte de tractiune, cât si prin spalarea fundului apei de curentul format prin functionarea elicelor navei ;
2) - dezesuarea cu utilizarea simultana a instalatiilor de propulsie si ancorare. Ancorele si ancorotul se dispun simetric fata de planul diametral, fie înclinate cu un anumit unghi, astfel încât, în functie de pozitia navei în raport cu fundul apei, nava sa capete o directie si, eventual o miscare de întoarcere care sa înlesneasca manevra de degajare .
Dupa fundarisirea ancorelor, se pune în functiune instalatia de propulsie si se vireaza simultan ancorele si ancorotul .
3) - dezesuarea prin schimbarea pozitiei navei în raport cu suprafata apei. Se poate încerca dezesuarea printr-o schimbare de asieta sau banda, în functie de situatia navei fata de fundul apei si caracteristicile acestuia. Schimbarea pozitiei navei poate fi facuta prin urmatoarele procedee :
a) debarcarea unor greutati (marfuri, apa de balast, apa tehnica, combustibil. ancorele prin filarea lantului ) ;
b) deplasarea unor greutati ;
c) ambarcarea unor greutati prin balastarea navei ;
4) - dezesuarea prin balansarea navei; balansarea are ca scop micsorarea aderentei fundului si crearea spatiului necesar navei în vederea degajarii .
În toate cazurile, indiferent de metoda adoptata, se va tine seama de posibilitatea de a folosi mareea ca un mijloc suplimentar important pentru dezesuarea navei. Pentru aceasta, dezesuarea va începe odata cu începerea fluxului, astfel ca, în momentul când fluxul este maxim, sa fie asigurate cele mai bune conditii pentru dezesuare .
Dezesuarea navei cu gaura de apa. Daca cercetarea avariei a dus la constatarea ca, în urma esuarii au aparut gauri de apa, situatia trebuie considerata ca periculoasa si se va trece imediat la masuri energice care sa limiteze sau sa elimine consecintele avariilor la corp .
Daca dublul fund si bordajul se prezinta în stare buna, se vor lua masuri de astupare a sondelor, a aerisirilor si a preaplinurilor tancurilor deteriorate si se va întari, eventual, dublul fund pentru a rezista la presiunea apei . Daca dublul fund a fost afectat, vor trebui luate toate masurile pentru asigurarea flotabilitatii si stabilitatii navei .
O prima masura ce se impune în acest sens este asigurarea navei contra efectului vântului, curentului si valurilor, prin fundarisirea ancorelor .
Se va proceda, în continuare, la evacuarea apei din compartimentele inundate, la astuparea gaurilor si eliminarea posibilitatilor de patrundere a apei în alte compartimente .
Pentru a degaja nava de pe fundul apei, mai ales daca acesta este stâncos, se va efectua debarcarea greutatilor în barjele, salandele si tancurilor de salvare.
Se va tine seama de faptul ca o buna parte din gaura de apa este obturata de fund si ca, dupa degajare, debitul de apa prin eventualele gauri ramase neastupate va creste .
Metoda cea mai rapida, si mai eficienta de astupare a gaurilor este, în acest caz, cimentarea. Dupa degajare, daca aceasta este completa si nava poate manevra cu mijloace proprii, remorcherul de salvare va avea numai sarcina de a urmari manevrabilitatea navei prin remorcare si de a asista navigatia în continuare.
|
|
Fig. 4.2 Remorcare la ureche în vederea dezesuarii
De asemenea, atunci când este necesar, vor fi folosite mai multe remorchere; daca este cazul, pentru marirea flotabilitatii se vor utiliza chesoane legate de nava.
5. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA
Dupa dezesuarea navei se va urmari, în primul rând, asigurarea flotabilitatii si stabilitatii navei . Pe vreme rea, se va încerca, sub asistenta, intrarea în primul port în cel mai scurt timp.
În timpul marsului vor continua actiunile de astupare a gaurilor de apa si de evacuarea apei. Gaurile astupate trebuie supravegheate continuu, pentru a nu compromite rezultatul întregii actiuni prin redeschiderea unora dintre ele. La alegerea masurilor de restabilire a calitatilor nautice se va tine cont mai ales de stabilitatea navei, având grija ca etapele de restabilire a asietei sa nu duca la un moment dat la pierderea stabilitatii, astfel încât nava sa se rastoarne brusc datorita efectului suprafetelor libere de lichid.
De asemenea, se va avea în vedere ca pe timpul operatiunii de redresare a navei (aducerea navei pe chila dreapta), sa se verifice cu atentie evolutia pescajului pentru mentinerea rezervei de flotabilitate impusa de normele de registru în cazurile de avarie. Pe tot timpul redresarii se va verifica cu atentie evolutia pescajului navei pentru pastrarea unei rezerve de flotabilitate suficiente.
Nava poate fi redresata prin trei procedee: evacuarea peste bord a apei din compartimentul inundat pâna la o stabilitate si rezerva de flotabilitate corespunzatoare, transvazarea ei dintr-un compartiment în altul dispus simetric (fig.5.1), contrainundatrea; procedeu combinat - transvazare, contrainundare si evacuare.
|
|
Fig. 5.1. Redresarea navei prin transvazare.
Transvazarea apei dintr-un compartiment în altul (fig.5.1) are avantajul ca redresarea navei se face rapid fara ca aceasta sa-si modifice pescajul si rezerva de flotabilitate.
Redresarea navei prin contrainundare (fig.5.2) prezinta dezavantajul ca la ambarcarea unei cantitati de apa dispusa în compartimente simetrice se mareste pescajul navei si se reduce corespunzator rezerva de bord liber. Acest procedeu se foloseste pentru a preveni rasturnarea navei cu înclinari mari, dar numai dupa ce s-a calculat cu precizie rezerva de flotabilitate.
|
|
Fig. 5.2. Redresarea navei prin contrainundare.
Procedeul combinat (fig.5.3), se foloseste în scopul redresarii rapide a navei si consta în inundarea unor tancuri de balast goale în paralel cu evacuare si transvazarea apei din compartimentele inundate.
|
|
Fig. 5.3. Redresarea navei prin transvazare si contrainundare.
Oricare ar fi procedeul care se foloseste pentru redresare trebuie sa se aiba în vedere urmatoarele reguli:
- înainte de începerea operatiunii sa se cunoasca cu precizie situatia compartimentelor inundate;
sa se estimeze situatia viitoare a navei astfel încât eventualele gauri de apa care initial erau deasupra liniei de plutire sa nu devina active si sa realizeze o noua inundare;
- se vor executa numai operatii care pot înceta imediat, în caz ca acestea nu-si produc efectul scontat;
- se va avea în vedere a nu se începe operatiunea de transvazare pâna când toate gaurile de apa nu au fost astupate, pentru ca altfel exista posibilitatea sa marim cantitatea de apa introdusa pe nava.
Masurile preconizate se pun în aplicare numai dupa o cercetare amanuntita a bordului liber, a puntilor si a peretilor etansi, deoarece o eventuala gaura de apa aflata deasupra liniei de plutire, inofensiva într-un caz anterior, devine activa dupa redresare (prin cresterea pescajului) si poate produce inundarea unui alt compartiment.
În timpul remorcarii navei se vor lua urmatoarele masuri :
se va efectua remorcarea cu viteza cea mai mica posibila ;
se va supraveghea continuu remorca si legaturile sale, mai ales pe valuri.
Alte masuri se vor stabili în functie de situatia concreta în care se gaseste nava si se vor baza pe rezultatele cercetarii si pe cunoasterea temeinica a fenomenelor legate de esuare si consecintele acestora .
Pentru readucerea navei pe chila dreapta, se va folosi instalatia de asieta-balast si dupa caz instalatia de santina.
|
