EVALUAREA IN DINAMICA A MORBIDITATII SPECIFICE POSIBIL ASOCIATA EXPUNERII LA RADIATII ELECTROMAGNETICE GENERATE DE SISTEMUL TELEFONIEI MOBILE CA BAZA DE PROCESARE PENTRU PROGNOZA RISCULUI

Ca date de referinta au fost alese urmatoarele afectiuni raportate pentru toate judetele tarii si municipiul Bucuresti, in conformitate cu observatiile din literatura de specialitate. Datele referitoare la starea de sanatate a populatiei in anii 1998 si 2000, au fost furnizate de Institutul National de Statistica Bucuresti.

Boli ale sangelui, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor de imunitate

Bolile ochiului si anexelor sale

Tulburari de personalitate si comportament la adult

Tulburari nevrotice legate de stress si tulburari somatice

Sindroame comportamentale asociate cu perturbari fiziologice si cu factori fizici

Tulburari ale functi 12212r1718m ei vestibulare si sindroame de vertij

Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)

Alte boli hipertensive

Angina pectorala

Infarct miocardic acut

Alte cardiopatii ischemice

Alte boli cardiace

Tumori benigne ale encefalului si alte localizari la nivelul SNC

Incidentele (nr. cazuri °/₀₀₀₀ ) cauzelor de boala analizate pentru judetele Alba Bacau, Bihor, Bistrita Nasaud, Botosani, Braila, Buzau, Caras Severin, Calarasi, Cluj, Covasna, Dambovita, Galati, Gorj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Maramures, Neamt, Satu Mare.

1. Judetul Alba

Cu exceptia bolilor de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare, hipertensiunea arteriala esentiala si tulburarile functiei vestibulare si sindroame de vertij care inregistreaza o crestere a incidentei, celelalte afectiuni au in anul 2000 o incidenta mai scazuta sau cel mult stationara.

2. Judetul Bacau

Grupurile de afectiuni cu incidenta mai mare in 2000 fata de 1998 sunt bolile de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare, hipertensiunea arteriala esentiala precum, alte cardiopatii ischemice si bolile ochiului si anexelor sale. Acestea din urma prezinta incidenta maxima dintre afectiunile analizate atat in 1998, cat si in 2000.

3. Judetul Bihor

Comparativ cu anul 1998 sunt crescute in anul 2000 incidentele pentru bolile de sange, ale organelor hematopoetice si tulburari ale functiei vestibulare si sindroame de vertij, la fel ca si pentru tulburarile functiei vestibulare si sindroamele de vertij.

Judetul Bistrita Nasaud

Daca marea majoritate a afectiunilor analizate au incidente in scadere, in anul 2000 fata de 1998 se inregistreaza cresteri ale incidentei pentru bolile de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare, precum si ale tulburarilor functiei vestibulare si sindroamelor de vertij.

Judetul Botosani

Numai o parte din afectiunile cardio-vasculare analizate inregistreaza cresteri ale incidentei in 2000 cum ar fi: alte cardiopatii ischemice, infarctul miocardic acut si hipertensiunea arteriala primara. Incidente foarte mari si in crestere se semnaleaza pentru bolile de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare si de asemenea pentru bolile ochiului si anexelor sale.

6. Judetul Braila

Infarctul miocardic acut, alte cardiopatii ischemice, hipertensiunea arteriala esentiala si bolile de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare sunt grupurile de afectiuni cu incidenta mai mare in 2000 fata de 1998. Toate celelalte 8 boli sau grupuri de boli prezinta in 2000 incidente mai mici fata de anul 1998 sau stationare.

7. Judetul Buzau

Toate afectiunile cardio-vasculare studiate au avut incidente mai mici in anul 2000 fata de anul 1998. Acelasi aspect se observa in cazul bolilor de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare, precum si in cazul tulburarilor de personalitate si comportament la adult. Exista incidente mai mari in 2000 pentru tulburari nevrotice legate de stress si tulburari somatice si pentru bolile ochiului si anexelor sale.

Judetul Caras Severin

Incidente crescute in 2000 fata de 1998 se inregistreaza pentru infarctul miocardic acut, hipertensiunea arteriala esentiala, tulburarile functiei vestibulare si sindroame de vertij, bolile de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare, precum si sindroamele comportamentale asociate cu perturbari flziologice si cu factori fizici.

Judetul Calarasi

Cu exceptia infarctului miocardic acut, a altor boli hipertensive, a bolilor ochiului si anexelor sale precum si in cazul bolilor de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare, toate celelalte afectiuni au incidente mai mici in 2000 fata de 1998.

Judetul Cluj

Din cele 12 afectiuni si grupuri de afectiuni studiate inregistreaza cresteri ale incidentei in 2000 fata de 1998 alte boli cardiace, hipertensiunea arteriala esentiala, tulburarile functiei vestibulare si sindroame de vertij si bolile de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare.

Judetul Covasna

Cresteri ale incidenlei in 2000 fata de 1998 se observa pentru hipertensiunea arteriala esentiala, alte boli hipertensive, angina pectorala, alte cardiopatii ischemice, si pentru bolile de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare.

12. Judetul Dojnbovita

Singurele grupuri de afectiuni cu incidenta mai mica in 2000 fata de 1998 sunt alte boli cardiace si tulburarile nevrotice legate de stress si tulburarile somatice.

13. Judetul Galati

Toate grupurile de afectiuni si afectiunile investigate, cu exceptia hipertensiunii arteriale esentiale, prezinta incidente mai scazute in 2000 fata de 1998.

14. Judetul Gorj

Incidente superioare anului 1998 prezinta in anul 2000 hipertensiunea arteriala esentiala si bolile de sange, ale organelor hemalopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare.

15. Judetul Harghita

Dintre bolile aparatului cardiovascular numai hipertensiunea arteriala esentiala si alte boli cardiace au prezentat incidente mai mici in 2000 fata de 1998. Cresteri mici ale incidentei s-au inregistrat in 2000 pentru bolile ochiului si anexelor sale si pentru bolile de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismelor imunitare.

Judetul lasi

Fata de 1998 in 2000 se observa cresteri ale incidentei in cazul anginei pectorale, a hipertensiunii arteriale esentiale si a altor boli hipertensive, a tulburarilor nevrotice legate de stress si tulburarilor somatice, precum si in cazul bolilor de sange, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanisrnelor imunitare.

Judetul Mehedinti

Infarctul miocardic acut, angina pectorala, alte cardiopatii ischemice, si    tulburarile functiei vestibulare si sindroamele de vertij sunt grupurile de afectiuni cu incidenta mai mare in 2000 fata de 1998. Toate celelalte boli sau grupuri de boli prezinta in 2000 incidente mai mici fata de anul 1998 sau stationare.

18. Judetul Maramures

Numai trei din cele 12 afectiuni analizate inregistreaza incidente mai mici in 2000 fata de 1998: alte cardiopatii ischemice, infarctul miocardic acut si tulburarile de personalitate si comportament la adult.

19. Judetul Neamt

Nici o boala sau grup de boli analizate nu au avut incidente modificate, in sensul cresterii acestora, in anul 2000.

20. Judetul Satu Mare   

Comparativ cu anul 1998 sunt scazute ca incidenta in 2000 urmatoarele afectiuni: infarctul miocardic acut, alte boli hipertensive si tulburarile de personalitate si comportament la adult.

VI. ANTENELE DE TELEFONIE MOBILA SI STATIILE

DE BAZA - IMPLICATII ASUPRA COMUNITATII

Denumirea proiectului

Statie fixa de emisie-receptie destinata transmiterii radioelectrice de sunete, telefonie mobila digitala DCS, in sistem GSM, situata intr-o mare aglomerare urbana (exemplu orasul Bucuresti).

Amplasamentul si adresa

Amplasamentul analizat in cadrul prezentei lucrari, este situat intr-o mare aglomerare urbana (ex: Bucuresti), pe terasa unui bloc situat pe una din arterele principale ale orasului, unde: inregistreaza o mare densitate de constructii si un intens trafic auto/pietonal.

Scop si necesitate

Scopul proiectului este de a stabili conditiile tehnice de executie, montaj si receptie a statiei fixe de emisie-receptie pentru telefonie mobila digitala DCS, ce urmeaza a se realiza pe terasa unui bloc din centrul unui oras situat in Romania (ex: Bucuresti). Statia de emisie-receptie analizata, face parte dintr-o retea nationala publica de telecomunicatii mobile (reteaua DCS), aceasta urmand sa furnizeze publicului sevicii de telefonie mobila digitala precum si servicii auxiliare.

Descrierea proiectului prezentat spre analiza ecologica

Informatii asupra investitiei

Obiectul investitiei il constituie conditiile tehnice de executie, montaj si receptie a statiei de emisie-receptie destinata telefoniei mobile, digitale DCS, in sistem GSM. Statia consta in echipamente de receptie-transmisie (antene RF Katerein tip 739494), echipamente radio de baza (unui sau mai multe RBS-uri, unui sau mai multe BBS-uri si RACK-uri de transmisiuni) plasate pe terasa blocului sau intr-o camera situata la nivelul casei scarii, instalatia de alimentare cu energie electrica si instalatia de impamantare a echipamentelor electronice aferente sistemului de comunicatii mobile.

Statia de emisie-receptie consta in echipamentele de receptie-transmisie cu o putere de pana la 50W, in a caror alcatuire regasim urmatoarele componente mai importante:

de la 1 la 4 antene RF Katherein tip 739494, de forma dreptunghiulara, cu o greutate de cca. 44 kg fiecare, pentru frecvente cuprinse intre 1710 si 1880 MHz, directionate pe diverse azimuturi fata de Nord, amplasate la o distanta minima de 2m deasupra eventualelor obstacole de pe terasa (ex: parapetul terasei);

cabine RBS, BBS, RACK amplasate pe terasa blocului sau in camera destinata echipametului radio;

instalatia de alimentare cu energie electrica;

instalatia de impamantare a echipamentelor electronice;

instalatia de protectie contra energiei atmosferice.

Conditii tehnice de montaj si executie instalatii electrice

Instalatii electrice

a) Conditii de racord si alimentare

Racordul electric de telefonie mobila GSM se va realiza de la tabloul electric general al blocului. Puterea electrica instalata necesara alimentarii obiectivului este intre 10 kW si 16 kW curent alternativ 380/220 V la 50 Hz. In cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica, se preconizeaza utilizarea unui grup electrogen mobil (ce se cupleaza la SWAC). Instalatia electrica cuprinde un bloc de masura si protectie (PMB), bloc de interventie in caz de avarie (SWAC), situate la parterul blocului (de regula langa nisa CONEL) pentru a avea un acces rapid, si un tablou de distribute local (LDB) pozat in apropierea echipamentelor de pe terasa blocului. Tabloul PMB va contine un contor pentru masurarea energiei electrice; de asemenea el va mai contine un intrerupator automat diferential, cu limitare de curent, si un separator cu sigurante fuzibile. La intrarea in LDB, se va monta o siguranta automata diferentiala trifazata, tabloul continand si o protectie la supratensiune. Fiecare circuit de alimentare din LDB va fi protejat cu sigurante automate magnetotermice.

b) Realizarea instalatiei de alimentare

Racordul electric la PMB se va realiza cu un cablu special (de ex: 5xl6 mm²), protejat in teava PVC, din nisa CONEL. Legaturile dintre BMPT, SWAC si LDB se vor face de asemenea cu cablu special (de ex: 5xl6 mm²) protejat, pozat fie aparent pe pereti, fie prin interiorul golurilor tehnice ale cladirii. Racordul electric dintre LDB si RBS se poate executa cu cablu CYY 5x6 mm². In realizarea intregii instalatii de alimentare cu energie electrica se vor avea in vedere masurile de protectie necesare:

alegerea de sigurante si intrerupatoare pentru protectia impotriva supracurentilor si a scurtcircuitelor;

masuri tehnice sau organizatorice pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere si de pas ca: protectie prin amplasare, protectie prin carcasare, legare la pamant, utilizarea mijloacelor de protectie electroizolante, etc;

pentru protectia la supratensiuni accidentale tranzitorii (descarcari atmosferice indirecte, supratensiuni injectate in retea de pornirea unor motoare sau masini electrice, comutari in reteaua furnizorului, etc), se prevede utilizarea unui dispozitiv "surge arestor".

c) Instalatia de legare la pamant

Aceasta instalatie cuprinde paratrasnetul, centura de protectie, cablul de coborare la priza de pamant si priza de pamant. Paratrasnetul este situat la partea superioara a antenelor si este confectionat din otel galvanizat la cald avand varful ascutit. Centura de protectie va fi realizata din conductor de cupru torsadat cu sectiunea de 50 mm² formand un inel in zona terasei. La acesta centura urmeaza sa se conecteze toate elementele metalice din zona. Cablul de coborare la priza de pamant este instalat in zona echipamentului GSM si este confectionat din cupru torsadat neizolat de 50 mm²; la acest cablu sunt conectate elementele de captare. Se vor prevedea inele din funie de cupru in jurul RBS si BBS, inele care se vor lega la cablul principal de coborare la priza de pamant. Toate legaturile intre cablurile de impamantare vor fi sudate prin sudura moleculara sau exotermica tip Cadweld. Priza de pamant va fi realizata din patru electrozi asezati la colturile unui patrat cu latura de 2m si conectati intre ei cu cablu torsadat de 50mm² . Se va monta o cutie de separatie la 2,5m de sol, pentru a se putea masura rezistenta prizei.

Amenajari de constructii metalice

a) Lucrari civile

Antenele vor fi fixate, in functie de sistemul ales, ori pe un suport metalic realizat dintr-un catarg cu inaltimea de 6 m, contravantuit de la inaltimea de 3 m cu trei bare dispuse in plan la 120° ori pe tripode lestate cu blocuri de beton. Suportul de sustinere sau tripodele vor fi fi fixate de terasa blocului, prin intermediul unor ancore de tip conexpand respectiv prin dale de beton. Se va urmari executarea de lucrari de hidroizolatie in zona afectata de prinderile suportilor de antena.

Conform STAS 10101/20-90 pentru incarcari din vant, amplasamentul este situat intr-una din zonele A,B,C referitoare la inaltimea de pana la 800m deasupra nivelului marii, zona D, care se refera la conditii deosebite pentru care se cer date din partea INMH si zona E, pentru altitudini deasupra nivelului marii cuprinse intre 1000 si 2400m (in zonele D si E se intalnesc foarte rar orase).

Pentru incarcari din zapada, conform STAS 10101/21-92, amplasamentul este intr-una din zonele A, B, C, D, E (Zona E este zona cu altitudini de peste 700m, acolo unde se intalnesc foarte rar orase).

Din punct de vedere seismic, conform normativului PI00-92, constructia este amplasata intr-una din zonele seismice de calcul A, B, C, D, E sau F avand perioada de colt T_c = 0,7; 1 sau 1,5:

Pentru Bucuresti:

zona seismica de calcul: C, cu K_s = 0,20;

perioada de colt T_c - 1,5 s;

intensitatea seismica: VII grade MSK;

Echipamentele radio de baza se vor amplasa pe terasa in dulapuri etanse sau in camera destinata acestora, situata de regula la ultimul nivel al imobilului. Echipametele radio (RBS-ul, BBS-ul si RACK-ul) totalizeaza o masa de cca. 950 kg impartita astfel: masa RBS-ului este de 200kg, masa BBS-ului este de 600kg iar cea a RACK-ului este 150kg.

b) Constructii metalice

Constructiile metalice care fac obiectul lucrarii analizate constau in:

suportul antenelor radio, avand forma unui catarg sau de tripoda;

rama metalica ce sustine dulapul RBS, rama ce se va confectiona din profile laminate la cald.

Debitarea materialelor se va face prin mijloace mecanice sau termice. In cazul utilizarii taierii termice, suprafetele rezultate vor fi curatate prin mijloace mecanice (polizare), pentru eliminarea zonei influentate termic, a stropilor de sudura si a bavurilor sau prin mijloace termice. Rugozitatea admisa pe aceste suprafete este de cca. Ra = 25. Sudarea materialelor se va face folosind sudori atestati, in conformitate cu cerintele STAS 9532/1,2-74 si procedee de sudare omologate.

Materialele de adaos pentru sudare, vor fi alese de executant, astfel incat sa fie compatibile cu materialul de baza si cu tehnologia de sudare. Daca nu se specifica altfel in desenele de executie vor fi aplicate urmatoarele reguli:

cordoanele de sudura vor fi continue pe toata lungimea de contact a pieselor din imbinare;

sudurile cap la cap vor fi cu penetratie pe toata lungimea de contact a pieselor din imbinare;

sudurile de colt vor avea dimensiunea nominala egala cu 0,7 din grosimea minima a pieselor din imbinare;

toate sudurile vor fi controlate vizual 100%, nefiind permise cordoane incomplete, material de baza ars, cu fisuri, sau stropi de sudura;

sudurile respinse vor fi reparate prin excavare mecanica si resudare, urmate de repetarea controlului.

Tolerantele de fabricatie pentru piesele si subansamblele ale caror desene nu contin prevederi privind abaterile limita, vor fi stabilite astfel:

piese prelucrate mecanic, clasa medie conform STAS 2300 / 88;

piese taiate si indoite din tabla, conform STAS 11111 / 86 clasa 2;

subansamble si ansamble sudate clasa AE STAS 9101/1,3 - 91.

c) Protectii de suprafata

Toate piesele si subansamblele, cu exceptia organelor de asamblare standardizate si a pieselor protejate prin vopsire vor fi zincate termic in baie de zincare. Grosimea minima de acoperire va fi de 80 microni. Piesele cu cavitati interne inchise, vor avea o gaura de 6 mm diametru, plasata pe o suprafata nefunctionala, pentru a le proteja la suprapresiune pe perioada zincarii.

Organele de asamblare standardizate vor fi zincate sau cromate conform cerintelor STAS 2700/8-82. Subansamblele ale caror desene de executie specifica vopsirea sau grunduirea vor fi protejate astfel:

toate suprafetele vor fi curatate mecanic cu peria de sarma pentru indepartarea urmelor de rugina si tunder si apoi degresate;

pe suprafetele curatate si uscate se aplica prin pulverizare doua straturi de grund pe baza de rasini alchidice si oxid de fier tip G 5001. Intervalul de timp intre aplicarea celor doua straturi va fi de minimum 6 ore;

grosimea finala a stratului de grund in stare uscata va fi de minimum 80 microni;

vor fi mascate zonele pe o raza de cca 6 cm in jurul gaurilor pentru suruburile de impamantare. Aceste zone vor fi protejate anticoroziv prin aplicarea unui strat de unsoare consistenta.

d) Materiale utilizate

Materialele ce se vor folosi in realizarea investitiei - marcile si standardele de produs - sunt precizate in documentatia de executie. Toate materialele introduse in executie sau puse in opera vor fi noi si insotite de certificatele de calitate emise de catre producator. Daca aceste certificate lipsesc sau sunt incomplete, executantul sau constructorul, dupa caz, va emite certificate de conformitate bazate pe incercari si verificari efectuate in conformitate cu cerintele de material specifice. In acest scop vor fi respectate standardele si normativele de referinta urmatoare:

STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor din beton armat precomprimat;

STAS 10108/0-78 - Constructii civile, ind si agricole. Calculul elementelor de otel;

STAS 767/0-88 - Constructii civile, industriale si agricole. Conditii tehnice de calitate;

STAS 10103/76 - Constructii din otel. Principii generale de calcul;

C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate ale constructiilor din otel;

C 140-86 - Normativ pentru executatre lucrarilor de beton si beton armat;

C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bitumi-noase la lucrarile de constructii.

e) Montajul constructiilor metalice

Acesta se va face in conformitate cu detaliile prezentate in desenul "Amplasare echipamente" din proiectul de executie, nefiind permisa mutarea suportilor de antena fara avizul prealabil al beneficiarului sau proiectantului. Constructorul va anunta proiectantul sau beneficiarul despre eventualele nepotriviri constatate intre situatia din teren si indicatiile din proiect, urmarind in mod special: materialul de constructie si starea zidurilor, sau parapetelor pe care se ancoreaza suportii, existenta unor elemente de obstructie etc. Abaterea de la verticalitate a catargelor de antena nu va depasi 3°, pentru incadrarea in aceste valori admitandu-se utilizarea de placute de adaos-cu grosime totala de max. 10 mm-aplicate in imbinari.

Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Controlul calitatii lucrarilor descrise, se va face de catre executant, prin personal calificat, urmarind in mod special urmatoarele:

existenta certificatelor de calitate a materialelor;

respectarea cerintelor dimensionale si a abaterilor limita, a cerintelor de montaj si a criteriilor de acceptare stabilite in partea scrisa a proiectului.

Receptia lucrarilor se va face de catre beneficiar, executant si proiectant avand la baza Check List intocmit si difuzat in prealabil de catre beneficiar.

Protectia muncii

Pe tot timpul lucrarilor de constructii trebuiesc respectate prevederile urmatoarelor acte normative:

Legea nr.5 / 1965 cu completarile ulterioare;

Norme republicane de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu nr. 60/75;

Regulamentul privind protectia si igiena muncii in Constructii aprobat de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/ 15.03.1993.

Detalii de amplasament

Elementele geografice de delimitare a amplasamentului

Amplasamentul statiei de telecomunicatii este definit prin coordonate geografice longitudine/latitudine, cota terenului natural, suprafata de amplasare a antenelor specificata in contractul de inchiriere; aceste date sunt continute in proiectul tehnic de executie si in avizele obtinute.

Vecinatatile apropiate sunt formate din cladiri si cartiere, de exemplu pentru un amplasament din Bucuresti:

N si NE - la circa 50m, blocuri de locuinte;

V - la circa 300 m, o scoala generala pentru clasele 1-8;

E - la circa 50 m, blocuri si locuinte cu regim mic de inaltime;

S si SV - la circa 30 m blocuri de birouri.

Accesul in zona

Accesul catre zona amplasamentului se poate face prin scara blocului.

Modul de incadrare a obiectivului in planurile de urbanism

Desi avem in discutie o constructie metalica de tipul unui suport metalic realizat dintr-un catarg cu inaltimea de 6 m sau de tipul unei tripode lestate cu blocuri de beton se poate aprecia ca efectul acesteia asupra confortului vizual nu va deranja, amplasarea acesteia putand fi armonizata cu peisajul urbanistic din zona propusa.

Suprafata de teren ocupata

Suprafata de teren ocupata pentru montarea echipamentului de telefonie mobila este de aproximativ 30m² din terasa blocului.

Realizarea si functionarea obiectivului

Perioada de executie propusa

Evaluari cunoscute pentru lucrari similare permit sa se faca aprecierea potrivit careia lucrarile de executie pot fi esalonate pe o perioada de maximum 30 zile in conditiile unei prefabricari minime a elementelor structurii metalice. Manopera relativ mare pentru lucrarile de finisaj, are contributia cea mai mare la lungirea timpului de executie. Nu sunt necesare lucrari de dezvoltare ulterioara, daca se mentine gama de frecvente actuala ; daca totusi este necesara o dezvoltare ulterioara aceasta se va face fara a fi modificata geometria amplasamentului.

Timpul si programul de functionare

Programul de functionare al investitiei este non-stop, existand chiar necesitatea de a asigura obligatoriu functionalitate continua. Intreruperile accidentale pot fi determinate de interventii asupra antenei. Pentru a respecta normele de protectia muncii pentru personalul de deservire, referitoare la densitatea campului electric, magnetic si densitatea medie de putere, se impune fie operare de scurta durata, fie intreruperea functionarii antenei.

Amplasarea in mediu

Elemente de geologie

a) Prezentarea structurii geologice a subsolului

Intrucat amplasamentul este situat pe o terasa de bloc, realizarea acestuia nu este influentata de structure geologica a subsolului; amplasarea antenelor se face numai cu acordul proiectantului initial al cladirii sau dupa ce se realizeaza o expertiza tehnica a cladirii.

b) Potentialul seismic al zonei

Din punct de vedere seismic, conform normativului PI00-92, constructia este amplasata intr-una din zonele seismice de calcul A, B, C, D, E sau F avand perioada de colt T_c = 0,7; 1 sau 1,5:

Pentru Bucuresti:

zona seismica de calcul: C, cu K_s = 0,20;

perioada de colt T_c - 1,5 s;

intensitatea seismica: VII grade MSK;

c) Adancimea de inghet

Adancimea de inghet, in zona, este de 0,80 + 1,10 m de la nivelul terenului natural sau sistematizat, conform STAS 6054 / 1977. (pentru Bucuresti 0,8-HO,9m)

d) Concluzii si recomandari

Constructia se realizeaza din materiale de constructie obisnuite, iar antenele se amplaseza pe terasa blocului. Pentru antene se utilizeaza tevi din otel carbon cu diametrul exterior variabil, protejate anticoroziv prin zincare (galvanizare). Structura se asambleaza cu elemente de fixare specifice.

Statia radio de baza "RBS" se livreaza ca un singur element compact, care se va amplasa pe terasa constructiei in localul tehnic cu o macara telescopica pentru ridicat. Durata necesara pentru amplasarea containerului RBS este de circa 3 ore maximum si se va putea realiza intr-o sambata dimineata de la ora 5 la 8, cand circulatia este redusa.

Resursele de apa ale zonei

a) Apa subterana

Nivelul panzei de apa freatica este interceptat la o adancime variabila, exploatarea acestuia pentru scopuri menajere, in general, nefiind posibila. In cazul de fata nu sunt semnalate necesitati de apa pentru asigurarea functionarii obiectivului. Pentru obiectivul analizat pot fi prognozate consumuri de apa potabila numai pe perioada executarii lucrarilor de montaj, finisaj si echipare a turnului, caz in care vor fi utilizate sursele de apa ale cladirii sau orasului.

b) Apa de suprafata

Sursele de apa de suprafata, care se regasesc la diferite distante, nu sunt afectate de functionarea obiectivului analizat deoarece pe parcursul functionarii acestuia nu sunt deversari de ape uzate.

Clima si calitatea aerului

Clima zonala este puternic influentata de factorii de mediu cum ar fi: temperatura aerului exterior, umiditatea, radiatia solara, durata de stralucire a soarelui sau gradul de nebulozitate, directia, viteza si frecventa vantului pe o anumita orientare, regimul de precipitatii, topografia locului.

a) Temperatura aerului exterior

Amplasamentul propus poate fi situat intr-una din regiunile climatice urmatoare: continentala, continentala moderata si mult mai rar clima de munte, clima de literal maritim sau cu influente mediteraneene.

Temperatura medie in luna iulie este de circa 20°C (in zonele montane aceasta valoare poate scade pentru orase la 14/16°C). Temperatura medie anuala este de circa 10°C (variind in zonele cu orase intre 4 si peste 11°C). Temperatura medie a lunii ianuarie este de -4 °C (putand ajunge la -6 in zonele montane in care exista orase). Prima zi de inghet este dupa data de 1 octombrie, iar ultima inainte de 11 aprilie.

Exemplu: Localitatea Bucuresti

b) Umiditatea relativa a aerului exterior

Aceasta scade in perioada de vara la valori in jur de 28/30 % care se apropie de regimul climatic cald-uscat. Prin aceasta se mareste cantitatea de evapo-transpiratie a vegetatiei favorizand fenomenul de seceta.

c) Intensitatea radiatiei solare

Aceasta se incadreaza in limitele normale pentru zonele temperate de aceeasi latitudine, cu precizarea ca, pentru localitati foarte apropiate, intensitatea radiatiei solare la nivelul solului poate suferi variatii importante, in special in functie de nebulozitatea si gradul de poluare al atmosferei. Valorile intensitatii radiatiei solare directe I_D si difuze I_d, in luna iulie pentru suprafete verticale si orizontale exprimate in [W / m²] sunt prezentate in urmatorul tabel.

Obs: valorile din tabelul de mai sus vor fi corectate cu un factor de 0,82.

d) Regimul precipitatiilor atmosferice

Se prezinta variatii si diferentieri rezultate din structura de convergenta a orasului. Cantitatile de precipitatii medii anuale se pot considera in jurul valorii de 600mm (Bucuresti), avand un minim de sub 400mm si un maxim de 800mm (in regiunile in care se depaseste aceasta valoare nu exista prea multe orase).

e) Regimul vantului

Pe teritoriul Romaniei se constata o mare diversitate a directiilor predominante a vanturilor, precum si a frecventei si intensitatii lor; astfel in sudul tarii se inregistreaza o directie predominanta est-vest, in zonele estice directia predominanta este nord-sud, in timp ce in Transilvania, datorita complexitatii formelor de relief, directia predominanta este de la nord-vest la sud-est sau de la nord-est la sud-vest. In interiorul oraselor, datorita numeroaselor constructii, se inregistreaza franari ale curentilor de aer pe anumite directii, ceea ce duce la cresterea frecventei pe alte directii.

Spre exemplificare in tabelul de mai sus sunt indicate directia vitezei medii si frecventa vanturilor dominante pentru Bucuresti, in lunile aprilie-octombrie, obtinute prin prelucrarea si interpretarea statistica a inregistrarilor meteorologice pe o perioada de 10 ani. Trebuie mentionat ca, datele precizate se bazeaza pe inregistrarile meteo brute, provenite de la statia Baneasa. In realitate, regimul termic cauzat de masivitatea blocurilor din perimetrul orasului Bucuresti si al satelor vecine conduce la alte directii ale vanturilor dominante locale, uneori cu viteze vizibil mai mari decat cele inregistrate la statiile de masura. Iarna se inregistreaza cele mai mari viteze ale vantului cuprinse intre 4,9 si 6,1 m/s. In prezent se inregistreaza curenti de tranzitie ai aerului, canalizati in lungimea marilor bulevarde si sosele, intensitatea acestora amplificandu-se in unele intersectii care au orientare cardinala diferita.

EIemente de ecologie acvatica si terestra

a) Vegetatia

Zona analizata este dominata de suprafete cu spatii verzi, datorate zonelor verzi din jurul blocurilor. Vegetatia zonei este mult diversificata, dar dominata de arbori specifici parcurilor si spatiilor verzi.

b) Fauna

Fauna terestra este specifica zonelor cu spatii verzi, iar zona acvatica este dominata de speciile de peste specific lacurilor dar la mare departare de obiectivul analizat. Nu sunt semnalate specii ocrotite ce ar putea fi afectate prin promovarea investitiei in discutie.

Asezarile umane si alte obiective de interes public

Obiectivul analizat este amplasat pe terasa unui bloc din oras. Vecinatatile sunt reprezentate de locuinte individuale de tip blocuri si imobile de birouri, cu regim de inaltime variabil. La distante mai mari se regasesc locuinte rezidentiale ocupate de oameni de afaceri sau personal diplomatic, utilizatori frecventi ai telefoniei mobile. Detalii de identificare pot fi regasite in planurile de amplasare in zona, care sunt atasate sub forma de anexe. Zgomotul din zona este eel specific asezarilor urbane, amplasamentul in discutie fiind considerat cu aport zero din acest punct de vedere.

Sursele de poluanti si protectia factorilor de mediu

Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor

Apele utilizate in zona obiectivului analizat servesc scopuri menajere, determinate de consumul pe timpul executiei lucrarilor. Pentru perioada de exploatare nu este necesar personal de intretinere, deci nu apare necesitatea consumului de apa. Mai mult, se poate aprecia ca betoanele necesare realizarii obiectivului, sunt preparate in statii specializate si transportate la acest obiectiv ca produse finite. Deci nu se poate vorbi despre o eventuala poluare a apelor freatice sau de suprafata.

Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului

Acest factor de mediu poate fi afectat numai in perioada de executie a lucrarilor, poluarea putand proveni de la operatiile de sudura a partilor metalice a antenelor, precum si de la vopsirea acestora si a turnului. Ambele operatii genereaza poluanti care se incadreaza in categoria surselor difuze.

a) Emisii de la operatiile de sudura

Dupa prescriptiile unor norme germane, la fiecare proces de sudare electrica, apar degajari de fum si gaze nitroase, cele doua componente fund evaluate dupa cum urmeaza:

degajare de fum pentru un loc de munca:

e_f = 20 g/h, loc de munca;

degajare de gaze nitroase pentru un loc de munca:

e_gn = 1 - 20 1/h, loc de munca.

Daca admitem ca spatiul de lucru, este determinat de un volum de control, situat in jurul antenei la o valoare de 6.000 m³ - ceea ce reprezinta o suprafata de 200 m² multiplicata cu 30 m inaltimea de montaj a antenelor, si un nivel de 20 schimburi orare determinat de influenta vantului, rezulta concentratiile la imisie urmatoare:

C_f = e_f / L_ev = ( 20.000 mg/h ) : (20 x 6.000) = 0,16 mg/m³ < 0,15mg/dm³,

C_gn = e_gn / L_ev = ( 15 x 46 : 22,4 ) : (20 x 6.000) = 0,25 x 10³ mg/m³ < 0,3 mg/dm³

Comparand cele doua valori, cu limitele prescrise de catre STAS 12574 - 87, pentru funingine si dioxid de azot rezulta ca ambii componenti se incadreaza in limitele de scurta durata, de unde rezulta ca procesul de sudare trebuie relizat secvential, ceea ce se si practica in realitate. Daca insa se raporteaza valorile la volumul final de dispersie, se deduce clar ca efectele sunt departe de a afecta mediul ambiant.

b) Emisii de la operatiile de vopsire

Potrivit datelor experimentale obtinute de catre Laboratorul de Chimia Poluantilor din UTCB, factorul de emisie pentru vopsele metalice ce folosesc diluant 506 este e_d = 0,028 Kg /m²_.

Daca se admite ca suprafata orara ce poate fi vopsita este de 0,5 m² in conditiile sistemelor de prindere adoptate in acest caz, concentratia maxima raportata in aceleasi conditii de mediu de dispersie va avea valoarea urmatoare:

C_d = e_d: L_ev = 0,014 x 10⁶: (20 x 6.000) =1,17 mg/m³ < l,5 mg/dm³

Comparand valoarea obtinuta cu norma pentru benzen, conform STAS 12574-87, rezulta o buna incadrare atat pentru scurta durata, cat si pentru lunga durata. Deci procesul tehnologic nu este poluant, asigurandu-se protectia mediului inconjurator.

Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

In cazul de fata, putem aprecia ca surselele potentiale de zgomot, pot fi interceptate numai in timpul executarii lucrarilor obiectivului. Putem admite pentru acesta categoric utilizarea utilajelor de constructii al caror nivel de zgomot este reunoscut ca ridicat, dar tolerat, deoarce actiunea lor este de scurta durata, si numai pe perioada de executie a lucrarilor. Cat priveste zgomotul produs de statia de emisie, dupa informatiile furnizate de firma producatoare, nivelul de zgomot este la nivelul de 4 dB la 40 m de antena. Rezulta ca si protectia impotriva zgomotelor este asigurata in conformitate cu prevederile normelor in vigoare.

Sursele si protectia impotriva radiatiilor

Prin destinatia si principiile de functionare, statia de baza pentru telefonie mobila in sistem GSM 1800, este generatoare de radiatii electromagnetice atat in domeniul benzii de 1800 MHz, cat si in domeniul frecventelor de radiorelee 12-40 GHz. Din punctul de vedere al protectiei mediului, releele de emisie-receptie intra in categoria emitorilor de radiatii electromagnetice, pentru care exista norme de protectie pentru oameni dispusi la locul de munca, cat si pentru oamenii si vietuitoarele din zonele protejate. Analiza se face in concordanta cu normele europene CENELEC - ENV 50166-2/1995 pentru zona protejata si Norme Generate de Protectia a Muncii (NRGPM / 1996), editate de Ministerial Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii in 1996 pentru zona de lucru.

a) Descrierea surselor de radiatii

Sursele de radiatii sunt antenele statiei de baza, care genereaza campuri electromagnetice de inalta frecventa si astfel emit in spatiu unde electromagnetice a caror energie depinde de frecventa si de puterea semnalului la emisie. In principiu o antena este un dipol folosit pentru a radia in spatiu, sau pentru a capta unde electromagnetice de o anumita frecventa. O unda electromagnetica este formata din doua campuri, un camp electric variabil, de intensitate E [V/m], si un camp magnetic varibil, de intensitate H [A/m]. Aceste campuri vectoriale sunt perpendiculare unul fata de celalalt, iar planul determinat de cei doi vectori, este perpendicular pe directia de propagare a undelor electromagnetice. Energia continuta de fiecare camp, este data de relatiile:

0,5 ε ε₀ E² = 0,5 μ μ₀ H²; [ J/m³ ]

unde:    ε₀ = 10^-9/(36 π) F/m - reprezinta permitivitatea electrica a vidului;

μ₀ = 47 π x 10^-7 H / m - reprezinta permeabilitatea magnetica a vidului.

Obs: pentru aer permitivitatile relative ε _r si π _r se considera egale cu unitatea.

Norma europeana prevede pentru emisii pe frecventele benzii GSM-1800 si cele ale radioreleelor, limite de expunere la campuri electromagnetice atat pentru zonele de lucru cat si pentru zonele protejate. Limitele se refera pe rand la intensitatea campului electric E [V/m], intensitatea campului magnetic H [A/m] si la densitatea de putere S [W/m²] (S = E x H). In cazul statiei de baza pentru telefonie mobila sistem GSM 1800 analizate sursele de radiatie electromagnetica sunt:

de la una la patru antene radio cu dimensiunile, cu frecvente cuprinse intre 1747,5 si 1880 MHz, fiecare cu o putere de referinta de 6 W, directionate pe diferite azimuturi fata de Nord amplasate la minim 2m fata de parapetul blocului, destinate transmiterii/prelucrarii semnalului catre/de la echipamentul mobil (telefonul mobil).

b) Modelul analitic de calcul al densitatii de putere

Evaluarea nivelului de poluare electromagnetica se poate face, luand in considerare, parametrul denumit "densitate de putere", notat cu S_T, exprimat in mW/cm². Corespunzator legislatiei in vigoare, analiza potentialului de poluare se va face pentru zonele protejate si cele de lucru, ultima considerandu-se interesanta atat pentru personalul de depanare, cat si pentru persoanele sosite accidental in apropierea unei antene.

b.1 Evaluarea densitatii de putere pentru zonele protejate

Pentru evaluarea densitatii de putere in zonele protejate au fost luate in considerare doua metode: a. metoda EPA, care se regaseste in normele americane; b. metoda U.T.C.B., propusa de catre colectivul de elaborare al documentatiei de mediu. Pentru ambele metode, modelul de calcul al densitatii de putere S este formal identic, exprimat prin relatia:

[mW/cm²]

in care:

P_tot - reprezinta puterea totala a antenei, exprimat in W, care este determinata de numarul de canale multiplicate cu puterea unui canal, considerata la valoarea maxima de 3 W/canal (3Wx2 canale = 6W).

G - castigul antenei, datorat amplificarii, definit prin relatia: G = 10^g/10

g - castigul antenei exprimat in dB;

R - distanta antena - punct de calcul stabilita pe considerente geometrice;

K - coeficient de reflexie, care este evaluat diferit de catre cele doua metode.

Valorile coeficientului K adoptate de catre cele doua metode sunt urmatoarele:

a. metoda EPA

K²= 2,56 - valoare adoptata pentru orice categoric de incadrare in mediu; Conventional, pentru aceasta metoda s-a utilizat notatia S=S_T.

b. metoda UTCB

K² = 2 - mediu urban deschis, sol asfaltat sau gazonat cu vegetatie;

K² = 5 - mediu urban semideschis, sol asfaltat sau gazonat cu vegetatie;

K² = 10 - mediu urban aglomerat, sol asfaltat sau gazonat, cladiri inalte din beton, metal si

sticla;

Pentru densitatea de putere s-a adoptat notatia S=S_T

Punctele de calcul in zona protejata au fost considerate in doua ipoteze:

a.      zone apropiate de sol, situate la o inaltime de h_pm= 1,5m;

Figura 1. Schema de calcul pentru zone la sol

b.     zone departate de sol, situate la o distanta d, pe fatada cladirii;

Figura 2. Schema de calcul pentru alte zone.

Considerarea celor doua zone este motivata de faptul ca cele doua situatii pot acoperi toate cazurile de amplasare in zona.

b.2 Evaluarea densitatii de putere pentru zonele de lucru

Zonele de lucru sunt situate in spatiul din vecinatatea antenei. Pentru aceste zone relatia de calcul a densitatii de putere este urmatoarea:

[mW/cm³]

in care :

[W]

marimile avand semnificatia urmatoare :

P_d - puterea conventionala a antenei, exprimata in dB, care se va alege din diagrame caracteristice tipului de antena, pentru zone situate in spatele antenei;

P_tot - puterea totala a antenei, exprimata in W, care este determinata de numarul de canale, multiplicate cu puterea unui canal (3 W/canal x 2 canale = 6 W).

Pentru aceste zone, s-a considerat necesar sa se evalueze densitatile de putere pentru distante variabile, in conditii de putere maxima transmisa.

c) Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator

Expunerea la un camp electromagnetic variabil in timp, produce in interiorul corpului curenti indusi, si conduce la absorbtia de energie in tesuturi, fenomen ce depinde de mecanismul cuplarii corp-camp si de frecventa implicata. Campul electric intern si densitatea de curent sunt legate prin relatia :

J = σE, unde σ este conductivitetea electrica a mediului.

Pentru frecvente in gama 20-300 MHz poate aparea o absorbtie relativ mare de energie electromagnetica in tot corpul uman si chiar valori mari daca apar rexonante pe portiuni ale corpului (cap de exemplu). In gama de frecvente 100 MHz-10 GHz cantitatea doximetrica utilizata in aprecierea efectelor radiatiilor electromagnetice este "Rata specifica de absorbtie a energiei" SAR [W/kg], respectiv "Absorbtia specifica de energie" SA [J/kg] pentru frecvente mari (300MHz-10GHz) si "Densitatea de putere" S [W/m²] pentru frecvente mai mari de 10 GHz. In gama de frecvente de peste 10 GHz absorbtia de energie apare in primul rand la suprafata corpului, iar in gama 300 MHz - 3 GHz apar absorbtii semnificative locale si neuniforme. Nivelele de referinta prevazute in norme, pentru scopul practic al evaluarii expunerii la campul electromagnetic, (pentru a determina daca restrictiile de baza sunt eventual depasite) se refera la marimi fizice masurabile : intensitatea campului electric E [V/m], intensitatea campului magnetic H [A/m] si densitatea de putere S [W/m²].

Evaluarile impactului asupra mediului inconjurator vor fi canalizate in doua directii de protectie si anume:

a. protectia personalului de interventie si exploatare care se poate gasi la distante foarte mici de sursa de emisie a campului electromagnetic;

b. protectia biocenozelor din raza de actiune a campului electromagnetic creat de emitatorul analizat, caz pentru care limita minima de calcul este impusa de distanta masurata prin raza r pana la eel mai apropiat loc protejat.

c.1 Impactul asupra zonelor de lucru sau interventie

Se considera asigurata protectia impotriva efectelor campului electromagnetic, conform Normelor Generale de Protectie a Muncii - editia 1996 - (identica cu norma europeana), daca valorile efective calculate sunt mai mici decat cele admisibile. Potrivit acestor norme, marimile ce caracterizeaza campul electromagnetic, specifice cazului analizat si care sunt considerate valori limita pentru locul de munca sunt deductibile dupa cum urmeaza:

domeniul de frecvente cuprins intre 400 - 2000 MHz

intensitatea eficace a campului neperturbat (rms) are urmatoarele valori maxime admise:

E_rms = 3xf^1/2;[V/m]

H_rms = 0,008 f^1/2;[A/m]

densitatea de putere echivalenta (unda plana)

P_eq = [ f/400 ];[ mW/cm² ]

in care: f este frecventa campului electromagnetic.

Pentru aceasta categoric de unde, protectia locului de munca se analizeaza pentru cazul apropierii operatorului la o distanta R_cr exprimata in cm, considerand distributia de putere in plan vertical si un unghi de referinta de α = -105°, care corespunde situatiei celei mai dezavantajoase. Pentru aceata ipoteza, functie de frecventele utilizate, limitele de siguranta pentru intensitatea cimpului electric, a campului magnetic si densitatea de putere sunt prezentate in tabelul urmator:

Din datele prezentate, rezulta ca valorile campului electric magnetic si al densitatii de putere, sunt corespunzatoare normelor de protectia muncii pentru o distanta mai mare sau egala cu 11 cm. Pentru cazul in care se impune o interventie de lunga durata asupra antenei, efectuarea lucrarilor se va face numai dupa deconectarea acesteia. Acest rezultat conduce la concluzia ca pentru protectia operatorilor de interventie, se permite apropierea pana la o distanta de cca. 11 cm de antena, in cazul unei frecvente de 1747,5 Mhz, aceasta distanta scazand sensibil sub 11 cm pentru frecvente mai mari. Pentru distante mai mici decat cele calculate precum si pentru expuneri indelungate la interventie este recomandata deconectarea antenei. Se poate deci concluziona ca pentru interventii la nivelul antenelor, in mod normal, sunt indeplinite conditiile de protectie a oamenilor.

c.2 Impactul asupra zonelor protejate

Conform normelor europene CENELEC 50166-27 1995, limitele la expunere pentru populatie, in zonele protejate, in banda de frecvente 400 - 2000 MHz, se calculeaza cu urmatoarele relatii:

pentru intensitatea campului electric E = 1,37 f^1/2 V/m

pentru intensitatea campului magnetic H = 3,64 x 10^-3 f^1/2 A/m

pentru densitatea de putere S = f / 2000 mW/cm².

Conform normei europene, tinand cont de limitele de banda valorile sunt centralizate in tabelul de mai jos :

Pornind de la amplasarea site-ului si caracteristicile de directivitate a antenelor, se pot calcula densitati de putere in diferite puncte de interes. Astfel calculand raza critica R_cr, distanta de la antena pana in punctul de la care valoarea densitatii de putere este sub valoarea normata, in cazul unui castig G maxim si pentru toata plaja de frecvente se vor obtine distantele maxime pana la care normele nu sunt indeplinite (g=18dB, G=63, K²=10).

Avand in vedere amplasamentul analizat si tinand cont de faptul ca razele critice au fost calculate pentru castigul G maxim al antenei, deci pe directie paralela cu linia solului, se poate afirma ca din punct de vedere al poluarii electromagnetice sunt indeplinite conditiile cerute de normele invocate mai sus. Aceste afirmatii sunt argumentate de faptul ca volumul determinat de suprafata pentru care castigul G este maxim sau forte apropiat de maxim nu ajunge sa se apropie de zonele de interes: locuinte particulare sau blocuri de birouri care se afla la distante de 50 m de amplasamentul studiat. Tinand cont ca inaltimea de pozare a antenelor este la aproximativ 5 m de terasa blocului si de faptul ca frontul principal de propagare formeaza un unghi la sursa de numai 6,5°, se poate afirma ca si in zona circulabila de pe terasa, valorile se incadreaza in norme.

c.3 Incadrarea in norme

Limitele de protectie pentru zona protejata si cea de lucru considerate pentru evaluarea impactului asupra mediului, corespund prevederilor Prenormei Europene ENV 50166-2 pentru ambele zone si NGPM-1996 numai pentru zonele de lucru. Se face precizarea ca ambele norme indica aceleasi valori limita pentru zonele de lucru. In spiritul Ord. 756/1997, valorile prevazute in cele doua acte normative, constituie "prag de interventie", pentru 'pragul de alerta" fiind acceptata reducerea cu 30%. Pentru cazul particular analizat se fac urmatoarele precizari referitoare la gama de frecvente utilizate:

emisia antenelor se face in banda de lucru si este cuprinsa intre 1747,5 - 1785 MHz;

receptia comunicatiei se face in banda de lucru si este cuprinsa intre 1 842 - 1 880 MHz.

Tinand seama de faptul ca banda de frecventa are valori minime si maxime, pragul interventie se va putea evalua dupa cum urmeaza:

Pragul de alerta dedus prin extensia prevederilor Ord. 756/1997 va avea valorile urmatoare:

Pentru zona de lucru sunt considerate prevederile NGPM - 1996, fata de care

rezulta :

Rezulta deci ca o concluzie generala ca se relizeaza o buna incadrare in normele impuse, ce caracterizeaza expunerea la actiunea radiatiilor electromagnetice.

Gospodarirea deseurilor

a) Tipuri si cantitati rezultate

Analizand procesul tehnologic de executie si exploatare se ajunge la concluzia ca pot rezulta deseuri numai in perioada de executie. Acestea pot proveni de la urmatoarele operatii tehnologice:

a. sudarea componentelor metalice ale turnului;

b. vopsirea componentelor metalice ale turnului;

Fiind vorba de deseuri tehnologice, evaluarea cantitativa a acestora se poate aprecia luand in considerare norme de consum tehnologice si coeficientii de pierderi tehnologice, utilizand de exemplu relatiile urmatoare pentru 75 metri liniari de sudura si o suprafata de vopsit de 12,5m²:

M_a = 10 el/ml x 75 ml x 0,01 kg/el = 7,5 kg

M_b = 5 cutii/m² x 12,5 m² = 62,5 cutii

b) Modul de gospodarire a deseurilor

Gestionarea deseurilor provenite din executia obiectivului analizat, cad in sarcina executantului, acestea putand fi gestionate ecologic, daca exista preocupare in acest sens! Prin datele prezentate in tabelul de mai jos se incearca sugerarea unui scenariu dupa care actiunea de gestionare se poate derula.

Pentru gestionare se vor folosi containere speciale care sa permita sortarea si apoi transportul catre destinatia de gestionare ecologica.

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

In cadrul procesului de executie a obiectivului analizat sunt utilizate vopsele si diluanti, substante ce pot fi considerate, ca facand parte din categoria mai sus enuntata. Admitand ca diluantul si vopseaua se regasesc in cantitati egale, rezulta ca numarul de cutii obtinut ca deseu constituie cantitatea de substante toxice ce trebuie gestionata. Pentru acest caz se propune ca prin organizarea de santier, sa se asigure spatii corespunzatoare pentru depozitare provizorie si manipularea acestora in vederea valorificarii ecologice ulterioare.

Evaluarea impactului si concluzii

Aprecieri asupra impactului pe categorii de factori de mediu

Obiectivul analizat se rezuma la analiza ecologica a unui proiect care se refera la realizarea si functionarea unor antene de emisie - receptie tip GSM, amplasate intr-o mare aglomerare urbana (ex: Bucuresti), pe terasa unui bloc. Din datele prezentate pe parcursul lucrarii a rezultat ca trebuie analizate doua etape distincte in realizarea acestuia: a.etapa de executie; b.etapa de functionare si intretinere. Pentru etapa de executie a rezultat ca unele faze tehnologice pot induce influente asupra poluarii factorilor de mediu si anume:

operatiile de sudare a elementelor metalice componente;

operatiile de vopsire si finisare.

Din evaluarile prezentate rezulta ca toate aceste categorii tehnologice nu greveaza echilibrul ecologic al zonei, daca sunt respectate normele de gestionare si tehnologiile de lucru. Daca ne referim la etapa de exploatare a releului de emisie-receptie, se poate aprecia ca pe tot parcursul functionarii acestuia, pot fi asigurate conditii de protectie a mediului inconjurator, fata de campurile electromagnetice generate de catre acesta. Analiza efectuata este importanta, deoarece efectele acestor campuri sunt atent supravegheate in toata lumea, mai ales dupa descoperirea efectelor probabile ale sistemelor cu microunde in viata casnica.

CONCLUZII

Emisia de energie produsa in cadrul radiatiilor poate fi de doua feluri, mult diferite intre ele ca mod de actiune, intensitate si efecte asupra sanatatii.

Radiatia considerata si demonstrata ca fiind periculoasa-in cazul expunerii accidentale se numeste radiatie de ionizare sau ionizanta: atomii instabili emit energie destul de puternica incat sa poata distruge barierele chimice si disloca particule din atomii prin care trece transformandu-i in ioni. Astfel, apar transformari majore in structura organismului, mutatii la nivel celular( modificarea atomului la nivelul AND-ului poate duce la moartea celulei sau la modificarea comportamentului ei referitor la reproducerea celulara)-de unde si asocierea cancerului cu radiatiile. Aceasta radiatie este folosita insa in scopuri pozitive: crearea de curent electric sau tratarea cancerului prin insertia de atomi radioactivi la nivelul tumorii. Cele mai intalnite forme de radiatie ionizanta sunt particulele Alfa si Beta si razele X si Gama.

Radiatia considerata cu grad de risc zero se numeste radiatie neionizanta si nu are puterea de a modifica structura atomica a substantelor prin care trece, singurul efect fiind cel de crestere a temperaturii.

Se regaseste in natura, razele solare sunt o forma de radiatie neionizanta.

De asemenea, acest tip de radiatie este foarte des intalnit in tehnica de azi, in medicina, transmisiuni, telefonie mobila si alte tipuri de comunicatie. Exista multe dispozitive de consum ce produc( unele chiar isi bazeaza functionarea pe) radiatie neionizanta: la lampile de bronzat si cuptoarele cu microunde se observe efectul de incalzire, unele tipuri de detectoare de incendiu folosesc un efect electric al radiatiei, etc.

In urma vuietului din media cu privire la telefoanele mobile si la eventualele riscuri pe care acestea le implica, Organizatia Mondiala a Sanatatii( WHO-World Health Organisation) a finantat diferite organizatii in scopul studierii eventualelor reactii adverse, provocate de terminalele mobile.

Rezultatele de pana acum ale studiilor releva urmatoarele fapte: dovezile stiintifice indica faptul ca expunerea la undele radio, precum cele produse de telefoanele mobile si de statiile lor de baza nu produc sau agraveaza cancerul, in conditiile in care valoarea limita admisa pentru telefoanele mobile a SAR localizat la cap si trunchi, corespunzatoare gamei de frecvente de la 10 MHz la 10 GHz, este 2 W/kg( art.4 din ordinul privind unele masuri referitoare la importul si comercializarea telefoanelor mobile).

Specialistii au observat alte efecte aparute odata cu folosirea telefoanelor mobile, incluzand aici schimbari in activitatea creierului, modificari ale timpului de reactie si modificari asupra somnului.

Cercetarile arata clar o crestere a riscului de accidente auto in cazul in care se foloseste telefonul mobil in timpul condusului, dar cresterea riscului de accident se datoreaza scaderii atentiei soferului in timpul convorbirii.

Folosirea telefoanelor mobile in apropierea unor echipamente medicale( implanturi cardiace, defibrilatoare si unele aparate audio) poate duce la aparitia interferentelor. Aceleasi interferente pot aparea atunci cand calatoriti pe calea aerului, echipamentul de la bordul avioanelor fiind sensibil la undele electromagnetice emise de telefoanele mobile. De altfel, este interzisa folosirea dispozitivelor mobile in spitale si in avioane.

Bibliografie

M.M si M.S - Norme Generale de Protectie a Muncii 1996

S. Lozneanu, L. Arpad - Memoratorul Radiotehnicianului - Editura Junimea, Iasi 1985

A. Schwab - Compatibilitatea Electromagnetica - Editura Tehnica, Bucuresti 1993

G. Rulea - Bazele teoretice si experimentale ale tehnicii microundelor - Editura Tehnica, Bucuresti 1992

Normative CEI 1000-2-2-CEM Conditii de Mediu

CEI 519-1 si 6 Siguranta in instalatii electrice de inalta frecventa

M. Popescu - Ecologie Aplicata - Editura UTCB, Bucuresti 1993

P. Manu - Practica Medicinii Muncii - Editura Medicala, Bucuresti 1978

Jim Chalmers - Teleccomunicatii - Editura NEMIRA, Bucuresti 1999

Bajemescu Titu - Sisteme Personale de Comunicatii, Bucuresti 2001

Tisal Joachim - GSM. Reteaua si Serviciile - Editura TEORA, Bucuresti 2000

Hammuda Hushi - Sisteme radio mobile celulare - Editura TEORA, Bucuresti 2002

Poole Ian - Notiuni de tehnica radio - Editura TEORA, Bucuresti 2000

Standarde in vigoare

https://www.chip.ro/

https://www.mcti.ro/